Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO

1. Cercetarea arheologică de la Șura Mare se apropie de finalul primei etape.

Descoperirea importantă - despre care am făcut o postare deja - este cea referitoare la o așezare rurală din secolele II-III din care am descoperit o locuință, 2 cuptoare de ars ceramica și anexe aferente acestora.
Dar acum vreau să vă împărtășesc o altă descoperire importantă în cadrul acestui sit și anume o necropolă de inhumație aparținând perioadei de trecere de la epoca bronzului la epoca fierului (sec. XII-VIII î.Ch. - perioada de dinainte de menționarea istorică a triburilor dacice). Zona Gușterița era cunoscută pentru descoperiri aparținând epocii bronzului iar acum spre nord de zona respectivă se adaugă un cimitir din aproximativ aceeași perioadă și cu siguranță o așezare aferentă acestei necropole. Încet și cu perseverență cercetările arheologice din hinterlandul Sibiului (zona Cisnădie, Șura Mare, Șura Mică, Cristian) aduc tot mai multe informații privind locuirea neolitică, din epocile bronzului și fierului și epoca romană.

Sursa informațiilor Ioan Marian Tiplic.

2. Cu sprijinul specialiștilor și studenților de la Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nurnberg (Germania) instituția noastră continuă investigațiile geofizice în cadrul siturilor arheologice din județul Neamț.

Alături de multe situri eneolitice am realizat o scanare magnetometrică și a unei așezări specifice bronzului târziu, în apropiere de Târgu Neamț.

Vreme frumoasa, descoperiri interesante, echipă dinamică.

#archaeology #cooperation #prehistory #BronzeAge #geophysics

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. UN TEZAUR MONETAR DESCOPERIT RECENT LA TURDA

Lucrările de modernizare a centrului istoric din Turda prin proiectul: „Revitalizarea spațiului pietonal din centrul istoric al municipiului Turda” au impus o cercetare în zona fostului cor al bisericii reformate din Turda Veche (demolat la mijlocul secolului al XVIII-lea). Pe data de 23 iunie 2023 arheologul turdean, drd. Paul Chiorean a descoperit un tezaur monetar care se adaugă celor 13 tezaure existente în patrimoniul muzeului turdean încadrate cronologic între secolele al XI-lea și al XVIII-lea descoperite întâmplător în Turda şi proximitate.
Tezaurul este compus din 397 de piese. Cu excepția unui obol din cupru, restul au fost realizate din argint în monetăriile ce funcționau în Regatul Ungariei. Monedele au fost curățate, restaurate, determinate și analizate de un colectiv de specialiști de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Muzeul de Istorie Turda.
Această descoperire este una de importanță majoră deoarece atestă funcționarea lăcașului de cult în context cu documentele care menționează prezența ordinului eremiților augustinieni la Turda încă din timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou (1331). Este singurul tezaur medieval descoperit în cadrul unei cercetări arheologice (și nu întâmplător!) la Turda. Mai mult, prin această descoperire acoperim o perioadă istorică pentru care nu deținem bunuri culturale cu valoare atât de însemnată.
În componența tezaurului au fost identificate mai multe nominale și emitenți precum: șase groși de la Ludovic I de Anjou (1346-1351); 19 denari de la Carol Robert de Anjou (1327-1342); Ludovic I de Anjou (1343) și orașul Buda (1354-1357)]; 21 dinari sârbești de la Ștefan II Kotromanić (ban al Bosniei; 1322-1353); Ștefan Uroš III Dečanski (1322-1331); Ștefan Uroš IV Dušan (1331-1335); 6 oboli de la Carol Robert de Anjou (1330-1336) și Bela IV (1235-1270) și 339 denari parvi de la Carol Robert de Anjou (1330-1336). În componența lotului de monede au fost identificate șase falsuri de la Carol Robert de Anjou (1330-1336) și Bela IV (1235-1336)].
Cercetările arheologice au fost coordonate de colectivul MIT format din: dr. Dan Matei (responsabil științific), dr. Horațiu Groza, drd. Paul Chiorean, dr. Gabriel Andreica și dr. Ioana Mărincean.
Ne propunem ca în următoarea perioadă să aducem în atenția celor care ne urmăresc activitatea mai multe informații care să alcătuiască tabloul complet al descoperirilor arheologice identificate în cadrul cercetărilor arheologice preventive derulate între anii 2022-2023 la bisericile medievale din centrul istoric al Turzii, în contextul proiectului deja menționat.

muzeulturda.com

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Turda.

4. Singurul tezaur medieval descoperit în cadrul unei cercetări arheologice la Turda

5. Turnul roman de la Toaca Glodului 2 (Cod RAN:141214.02) - Glod, comuna Gâlgău, jud. Sălaj = turn masiv, cu zidăria de piatră încă vizibilă la suprafață, movila formată de ruinele turnului are în prezent o formă circulară, cu un diametru de aproximativ 10 m şi o înălţime de 1 m. Este amplasat la nord-vest de localitatea Glod, pe Vârful Tocii, la 610 m altitudine, cel mai înalt vârf pe o rază de 10 km.

Această poziţie i-a oferit o perspectivă largă de jur împrejur, pe secţiunea lungă a văii Someşului. Spre est, putea comunica cu turnul de veghe de la Ciceu-Corabia - Poniţa situat la 21,5 km distanţă şi Guga - Vârful Ţiglii de la 13,5 km distanţă, dar şi cu fortul auxiliar de la Căşeiu. Spre vest, avea legătură vizuală şi cu celelalte turnuri ale sistemului defensiv, iar în zilele senine, posibil şi cu Porolissum, de la 40 km distanţă.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

6. Discuri ceramice din Transilvania?

Discurile arheologice de la mănăstire au fost puse în relație cu descoperiri similare de la Neamțu și prezențele efective de pe pereții bisericii din Siret (Sf. Treime) . Acolo au fost și au rămas așezate în largi chenare deasupra unor ferestre înguste, sprâncene în jurul nișelor de pe altar și brâuri din vecinătatea cornișei. Sunt alternate cu discuri deformate în profil cruciform. Datarea convențională pentru acest monument este de la sfârșit de secol XIV. Ceea ce ar construi destul de bine un raport de anterioritate față de Bistrița. Prezența unor forme apropiate la biserica din Borzești se justifică prin creația de restaurare din prima jumătate de secol XX. Fără a putea stabili o relație genetică, semnalăm faptul că la Baia, la o altă biserică (Biserica Albă), există un ancadrament din piatră unde conturul discurilor ceramice este realizat izbitor de asemănător. Citarea nu este deloc forțată, pentru că discuri ceramice s-au semnalat în mai multe locuri din Transilvania. Iar dimensiunile lor sunt frapant de apropiate. Însă în provincia intracarpatică ele s-au alăturat – poate nejustificat, doar sobelor. Aceasta mai ales din lipsa picioarelor care însoțesc toate piesele din Moldova. Informațiile sunt destul de puține, dar ne facem datoria de a le semnala care ar putea conta în discuția începuturilor. Aproximativ contemporan este un fragment de disc de la Alba Iulia, care are în spate o ramă (echivalentă cu un „picior”) tubulară . La Zlatna, micul disc nu mai posedă nici un fel de anexă de prindere . Ambele exemplare purtau decoruri mărunte. Dar cele mai frapante apropieri se constată la piesele care au provenit de la Frumușeni (Arad), la care se adaugă și piese recuperate din interiorul orașului Cluj. Materialele de acolo, - inedite și fragmentate, îngăduie numai constatarea prezenței discurilor cu mai multe caneluri/muchii concentrice, către butoane centrale profilate și lipsite de alte intervenții decorative. Din păcate, nu avem nici o dovadă că au avut și picioare de plantat pe undeva, într-un mod oarecare. Însă relația cu piesele din Moldova nu se poate nega. Oricum, tipul discutat aici nu a mai fost întrebuințat în a doua jumătate de veac XV, în favoarea unor discuri concave, de sorginte balcano-muntenească. În situația discutată, genetica și evoluția discurilor moldovene poate fi așezată într-o nouă perspectivă. Din ea nu a lipsit, de la începuturi, o combinare de influențe geografice divergente. Iar dacă ne reamintim că aceleași discuri vor adopta bestiarul gotic nedisimulat, către a doua parte a domniei lui Ștefan cel Mare, am putea admite că și începutul folosirii lor s-au împletit cu modele vestice.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Colaborarea cu arheologii și studenții de la Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nurnberg (Germany) devine tot mai interesantă, prin prisma rezultatelor pe care le obținem.

În acest fel, județul Neamț beneficiază de o oportunitate remarcabilă, prin intermediul căreia o parte din siturile arheologice beneficiază de investigații și abordări multidisciplinare.
Sunt onorat să fiu parte din această echipă!

#archaeology #prehistory #Neamț #cooperation #fieldwork #science #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Tezaur extrem de valoros descoperit în centrul orașului Turda. Monedele au fost bătute în Regatul Ungariei

9. Cercetarea arheologică din Șura Mare se apropie de finalul primei etape

10. 22.03.2024 Supraveghere arheologică pentru proiectul „Restaurare, modernizare și dotarea clădirii de patrimoniu și transformarea acestuia în muzeu” în municipiul Moinești, jud. Bacău.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Bacău.

11. Fragmente de la două plăci de cale (probabil de sec. XVI).

Cât de puțin știm despre ele? Iată exemplul ilustrat. Prima placă este ornată cu pătrate în relief, făcute individual, nu în tipar. A două are decor asemănător, dar pătratele au devenit ușoare dreptunghiuri și s-au scobit (se vede urma lemnului cu care s-a lucrat)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. Descoperire istorică la Cluj-Napoca: un zid roman de acum 1.900 de ani

Sursa: Youtube Utilizator: Euronews Romania

Un zid roman a fost descoperit pe un șantier din centrul Clujului, în timpul unor lucrări de modernizare a parcului I. L. Caragiale. Potrivit primarului Emil Boc, zidul face parte din fortificația romană a orașului, care a fost creată în urmă cu 1.900 de ani.

13. Masca de cavalerie de la Gilău

14. Locul din România unde au trăit în antichitate batavii, strămoșii olandezilor. Au ajuns acolo odată cu armata romană

15. DESPRE URMELE UNOR CONSTRUCȚII CU CARACTER ECLEZIASTIC DESCOPERITE RECENT ÎN FORTIFICAȚIA MEDIEVALĂ TIMPURIE DE LA ZALĂU (CARTIER ORTELEC) CETATE (JUD. SĂLAJ)

16. Descoperire arheologică la marginea Sibiului, în Șura Mare. Prof. Univ. Dr. Țiplic: ”Cercetarea actuală a pus în evidență câteva lucruri care sunt mai spectaculoase”

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

joi, 28 martie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete