Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023

duminică, 29 ianuarie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

1. Ce interesant ar fi să putem ști mai multe despre hainele pe care le purtau cei din preistorie.

Unele dintre ,,ținute" erau realizate cu siguranță din țesături, iar altele erau confecționate din piei și blănuri de animale. Din păcate, pentru zona noastră nu prea cunoaștem elemente vestimentare preistorice care să se fi păstrat, dar avem urme indirecte. Mă refer aici la uneltele folosite pentru prelucrarea fibrelor naturale și a pieilor de animale. Multe dintre aceste unelte erau realizate din lut, lemn și os.
Pentru epoca bronzului, spre exemplu, se cunosc o serie de artefacte folosite la prelucrarea pieilor de animale, despre care puteți găsi informații aici:
https://www.academia.edu/80675260
https://www.academia.edu/88919030

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Străzi de lemn din vechiul București

Strada de lemn identificată pe strada Gabroveni, lângă zidul Curţii Domneşti

Strada de lemn identificată pe strada Smârdan,nr. 30.

Planul străzii de lemn identificată pe strada Smârdan,nr. 30.

În cadrul cercetărilor arheologice din Centrul Istoric al Bucureștiului au fost descoperite porțiuni importante ale străzilor de lemn, segmente din aceasta fiind identificate pe multe dintre străzile pe care s-au făcut cercetări. Însă în anumite zone de pe străzile Lipscani, Smârdan şi Gabroveni, au fost dezvelite porțiuni mai solide ale „podurilor" de lemn, care au permis obținerea unor informații legate sistemul de amenajare a străzilor în perioada secolelor XVI-XVIII.
În dreptul Hanului Greci de pe Lipscani, strada de lemn a fost dezvelită pe toată lungimea hanului. Din punct de vedre constructiv s-a observat că aceasta era amenajată într-un strat de pământ negru lutos (datorat apelor pluviale şi menajere scurse), peste care erau puse bârne lungi, așezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate scânduri puse perpendicular pe axul străzii. În unele porțiuni au fost observate chiar mai multe nivele de refacere a structurii străzii.
Pe strada Gabroveni au fost identificate alte porțiuni aparținând „podului de lemn" din scânduri susținute de bârne, dispuse paralel cu axul străzii. Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri, au fost observați pari. Suprapunerea pe mai multe nivele de podire a străzii, separate de straturi de pământ negru lutos, reprezintă nivele de refacere a „carosabilului" şi dovedesc o îndelungată folosire a acestei străzi.
Despre strada Smârdan aflăm că era podită cu lemn în cursul secolului al XVIII–lea, ca şi celelalte ulițe din jurul Curții Domnești, după cum reiese din planurile ofițerului Ferdinand Ernst şi ale baronului Franz Purcel, din 1789–1791. Pe aceste planuri nu apar numele tuturor străzilor, dar cele amenajate cu bârne de lemn sunt hașurate. De altfel, cercetările arheologice din dreptul nr. 30, au scos la iveală, pe o lungime de 15 m, patru tronsoane ale „podului de lemn", amenajat cu bârne dispuse pe axul lung al străzii şi scânduri dispuse perpendicular pe axul străzii. Unul dintre tronsoane a putut fi datat în sec. al XVIII-lea, deasupra ultimului nivel al bârnelor din lemn, fiind descoperit, în pământul negru corespunzător străzii, o monedă emisă la Sadagura (1771-1774). Podirea cu lemn a străzilor este însă în mod clar mai veche decât secolul XVIII, dovadă stând însemnările juristul parizian Pierre Lescalopier, care în anul 1574 consemna faptul că „orașul e podit cu trunchiuri de copaci”.
Abia începând cu anul 1823, la propunerea făcută de Josef Hartl, arhitectul oraşului, strada Smârdan se numără printre primele pavate cu caldarâm. Pe 6 iulie 1826 marii boieri arată că este nevoie urgentă să fie mutate „o prăvălioară cu olane şi o casă învelită cu paie”, pentru a se putea face o bună aliniere a caldarâmului de piatră.
Dr. Elena Gavrilă, arheolog
Biroul Istorie Veche și Medievală, secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

3. Lucrările de infrastructură desfășurate în județul Neamț sunt și prilej pentru cercetarea unor situri arheologice.

Dintr-o așezare cercetată în 2021 pe teritoriul satului Săcălușești provin o serie de vestigii arheologice specifice epocii bronzului și primei epoci a fierului.
Vasul din imagine provine dintr-o groapă datată în prima epoca a fierului.
Cercetarea arheologică a fost coordonată de colegul C. Preoteasa.
Restaurarea vasului - Dumitru Bostan, desen - V. Diaconu.

#archaeology #IronAge #pottery #research #heritage #discoveries

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Rețeaua de aducțiune a apei din Bucureștiul Fanariot: descoperiri arheologice recente

Alimentarea Bucureștiului cu apă potabilă a fost una dintre principalele preocupări edilitare ale domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Încă din primii ani de domnie a poruncit construirea unei rețele de rezervoare, conducte și cișmele care să alimenteze mănăstirile și curțile boierești cu apă de la izvoarele din nordul orașului. Conducta principală pornea de la Visteria Apelor de lângă Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni (aflată, la acea vreme, la marginea orașului) și străbătea Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei), terminându-se la curtea domnească de pe Dealul Spirei.
Un segment dintr-o astfel de conductă a fost descoperit în anul 2022, când o echipă din partea Muzeului Municipiului București a întreprins cercetări arheologice preventive în curtea Bisericii Mavrogheni, lângă parcul Kiseleff. Conducta era realizată din olane ceramice îmbinate cu ajutorul unui mortar pe bază de var amestecat cu fibre vegetale. Olanele au fost acoperite cu cărămizi și nisip, probabil pentru a le proteja de intervenții ulterioare. Judecând după localizarea și direcția de curgere a conductei, precum și după modul de realizare, am atribuit acest segment rețelei construite în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni.
Această descoperire ajută la conturarea unei imagini mai clare asupra vechiului București, aducând noi date despre evoluția orașului și a infrastructurii urbane. De asemenea, confirmă existența unor segmente din rețeaua de apă ce au rămas intacte, fiind situate în zone puțin afectate de lucrări urbanistice, precum Parcul Kiseleff și curțile bisericilor.
Mai multe despre aprovizionarea cu apă a Bucureștilor în sec. XVII-XIX puteți afla dintr-un articol recent publicat în revista Urbanitas și care poate fi accesat aici (pp. 27-43): http://muzeulbucurestiului.ro/urbanitas.html...
Radu Nicolae, muzeograf,
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. Tezaur monetar de 2.400 de ani descoperit în Vâlcea

6. Ce sunt gropile dintr-un sit arheologic?

În cele mai multe cazuri, gropile dintr-o așezare preistorică au fost săpate cu scopul principal de a se obține o cantitate anume de argilă necesară pentru realizarea ceramicii sau construcția locuințelor/anexelor. Ulterior, multe dintre aceste gropi deveneau spații în care erau aruncate resturi menajere (oase, cenușă, cărbuni, fragmente ceramice, unelte dezafectate). Alteori, aceste gropi erau spații cu caracter ritual, iar acest fapt poate fi argumentat de inventarul și modul de dispunere a acestuia într-un astfel de complex adâncit. S-a vehiculat și ideea că unele dintre aceste gropi erau locuri de depozitare a unor resurse alimentare, situație mai greu de dovedit.
În situl arheologic de la Topolița, de lângă Târgu Neamț, am descoperit în 2019 un complex interesant: o groapă săpată în perioada sec. II-I a. Chr., care suprapunea, la rândul ei, o groapă eneolitică, atribuită culturii Precucuteni, în care am găsit un fragment dintr-o statuetă feminină de dimensiuni medii.

#archaeology #prehistory #Neamț #science #research #discovery #art #humanrepresentation

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. La rocambolesque découverte d’une Vénus roumaine de 17 000 ans

8. Science report: Autenticitatea statuetei paleolitice Venus de Piatra Neamț, confirmată pe plan internațional. Civilizația minoică avea reguli bizare ale căsătoriei. Creierul cefalopodelor și cel al oamenilor au evoluat în mod similar

9. DETECTORISMUL?! PRO SAU CONTRA?! URME ALE TRECERII TĂTARILOR PE VALEA MUNTELUI

10. Andrei Smeu – singurul care a fotografiat statueta Venus de Piatra-Neamț în momentul descoperirii

11. Autenticitatea statuetei descoperite la Piatra-Neamț, veche de 17 milenii, recunoscută peste hotare

12. Descoperire senzațională făcută de o femeie din Botoșani. „Au o vechime de 3.000 de ani”

13. Descoperire senzațională făcută de o femeie din Botoșani

Sursa: Youtube Utilizator: BotosaniNews

14. Încă o premieră arheologică pentru Neamț.

Cu sprijinul colegilor de la IFIN-Măgurele avem o datare radiocarbon (C14) pentru vestigii medievale descoperite într-o locuință din Târgu Neamț. Semințele carbonizate din acea construcție au fost analizate și s-a constatat că în vechea vatră a Neamțului avem o locuire la mijlocul sec. XIV.
Promovăm județul Neamț prin cercetare.

#archaeology #Neamț #radiocarbon #seeds #IFIN

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

15. Descoperire uluitoare în Dobrogea! O ulcică plină cu monede a fost găsită de un localnic din Cobadin

16. Trei bărbaţi au descoperit un vas ceramic cu monede antice din secolul al III-lea

17. IPJ Constanța, despre oala cu monede antice descoperită pe un câmp din Ciobănița: „Vasul este de proveniență getică, iar monedele sunt de proveniență romană”

18. Descoperire inedită făcută de un bărbat pe un câmp din Constanța: A dat peste o adevărată comoară

19. Un vas getic plin cu monede romane, descoperit în județul Constanța

20. SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII COBADIN. DESCOPERIRI ARHEOLOGICE ȘI PRIMELE ATESTĂRI DOCUMENTARE.

Se poate considera că istoricul așezărilor umane de la Cobadin sunt legate de istoricul așezărilor dobrogene din cele mai vechi timpuri.
Așezată în partea central sudică a Dobrogei, localitatea este integrată din punct de vedere arheologic, unei zone străvechi de locuire. Acest fapt este atestat de descoperirile arheologice de pe raza localității, consemnate în arhiva cIMeC (Institutul de memorie culturală), dar și de informațiile orale transmise de bătrânii satului.
În arhiva cIMeC sunt specificate galerii sepulcrale romane descoperite în localitatea Cobadin în anul 1939, pe proprietatea lui Helmuth Leyer, în care au fost identificate vârfuri de suliță din silex datând din epoca neolitică. Tot pe teritoriul actual al localității au fost descoperite morminte de epocă romană, o zvastică de bronz tot din perioada romană, şi un tumul identificat de C. Schuchardt în anul1918, de epocă antică.
Tot în perimetrul satului este consemnată existenţa unei aşezări de tip rural, de epocă romană, datată sec. IV a.Chr.- sec. VI p.Chr.
Toate aceste descoperiri sunt confirmate sau sprijinite și de o serie de informaţii orale, culese și notate într-o scurtă schiţă monografică realizată de Luca Dumitru, profesor la școală din Cobadin (manuscris din anul 1970).
Astfel, bătrânii satului povesteau că între anii 1962 - 1963 cu ocazia unor săpături într-o movilă situată în perimetrul sectorului zootehnic al CAP ului din localitate, s-au descoperit oase de om și de cal, ceea ce ar confirma înmormântare tumulară. Tot în acest perimetru, între anii 1960-1961, s-a descoperit o piatră fățuită de dimensiuni 150 X 100 X 40 cm, ceea ce s-a presupus a fi capacul unui mormânt antic.
În anul 1970 cu ocazia săpăturilor pentru introducerea apei potabile s-a găsit o piatră mortuară ce redă forma umană de dimensiuni 175 X 73x 32 cm, o amforă și alte câteva obiecte.
Alte mărturii sunt întrunite de vestigiile unor aşezări vechi ce se găsesc pe teritoriul arabil al localități Cobadin.
În partea de est a localităţii, la circa 4 km s-au descoperit fundaţiile unor aşezări pe o suprafaţă de circa 48 ha precum și o fântână zidită cu piatră, bătrânii numesc acele ruine "kaleaere" ceea ce în limba turcă înseamnă "cetate militară". La sud de aceste vestigii la circa 3 km de Cobadin pe drumul Osmancea în anul 1939 a fost descoperită altă fântână căreia existau câteva nişe zidite în piatră ce formau un tunel sau unei ascunzători. La sud, în apropierea Silozului la circa 2 km de
localitate, se găseau urmele unei vechi așezări pe care bătrânii o numeau "sarapaci-alcea" în traducere din limba turcă "Valea vinului".
În sud-vestul localității la circa 3 km se găsesc vestigiile unei așezări pe care bătrânii o numesc "karadede" în traducere "pământ negru".
De asemenea în nord-estul Cobadinului
la circa 3 km, ruinele unei alte așezări pe care bătrânii o numesc "Azim-bei" în traducere "Așezarea beiului Azim".
Tot din informaţii orale aflăm că, vechea localitate Cobadin a fost situată mai la nord, pe terenul grădinii de zarzavat a fostului CAP-ului. La sfârșitul secolului trecut localitatea a suferit o uşoară deplasare spre sud, prin aşezarea în această parte a tătarilor, germanilor și aromânilor.
Având în vedere descoperirile consemnate, dar și elemente din istoria Dobrogei, se poate considera, că pe teritoriul Cobadinului trebuie să fi existat o așezare importantă de tip rural de epocă romană, dat fiind faptul că localitatea se afla la răspântia unor importante drumuri antice și anume pe drumul spre Tropaeum Traiani, ce trecea prin centrul Dobrogei, legând
nordul provinciei romane, Moesia Inferior de Peninsula Balcanică și implicit de capitala Imperiului Roman. Se pare că pe aceste locuri s-au stabilit, conform uzanțelor romane, soldaţi lăsaţi la vatră, care erau împroprietăriți și
deveneau cetăţeni romani, având rolul de a opri năvălirile popoarelor barbare ce puteau ameninţa Imperiul în sec. IV a.Chr. -VI p.Chr.
În perioada medievală, o serie de călători străini (Ibn Battuta, Evlia Celebi) au consemnat în jurnalele lor trasee și localităti care erau învecinate cu meleagurile localităţi, dar pentru că nu au specificat numele localități avem atestări clare și nu ne rămâne decât să bănuim că au trecut şi prin această localitate.
Prima atestare documentară a localității Cobadin, o găsim pe harta statului major rus tipărită în anul 1838, care consemnează printre localitățiile pustiite pe linia Mangalia - Silistra și localitatea Cobadin sub numele Kabadîn.
Cel mai vechi document românesc, o hartă a unei moşii particulare care atestă numele localităţii cu numele "Copadin'", este din anul 1884.
Sursa textului: Schiță Monografică Comuna Cobadin
Sursa fotografiilor: Rodica-Florentina Bobirnac

Sursa informațiilorComuna Cobadin "Stiri, informatii si dialoguri".

21. La Muzeul de Istorie și Arheologie din Ploiești a fost expus Tezaurul din pădurea de la Cocoșești

22. A existat la Târgu Neamț o cetate dacică?

Iată o mărturie de la 1904:
,,Când s’au sepat tóte temeliile de la tóte zidirile câte le face M-rea în acest period de lucru și de ani, în tóte direcțiile și în tóte locurile unde urma să se facă, beciuri, sau temelii adânci, atunci s’a descoperit pe tótă suprafața acestor sepături – urmele unei cetăți vechi, care judecată după obiectele găsite în pământ p. c. canaluri, secrie de piatră și de stejar scobite pentru morți, óse petrificate, hârburi de fier sgurit, hârburi de lut ars, instrumente de piatră, și alte multe obiecte de deosebite trebuinți și toți judecându-le după capul lor, le-au atribuit Dacilor, facêndu-și cu toții încheiere că aici a fost în vechime o cetate Dacică, a căreii – capet –era aice iară trupul se prelungește paralel pe lângă munte până pe unde este acum mahalaua Țuțuienilor, și mai sus. Tot asemenea obiecte vechi și curióse s’au găsit și încă se găsesc pe tótă laturea aceeia la tóte săpăturile care se fac pentru a canaliza apa la mori, sau la temelii de beciuri, la temelii de biserici, la sepatul vreunei fântâni, sau și la alt-fel de sepături mai adânci. Că chiar am găsit mulți oameni din târg care mi-a confirmat acest fapt, cu Cetatea Daciei" (Narcis Crețulescu, 1904).
Evident, așa cum o arată unele descoperiri din deceniile 7-8 ale secolului trecut, în zona actualului spital au fost identificate doar vestigii medievale târzii și din epoca modernă. În plus, amplasamentul pe o terasă joasă a acestui loc nu indică existența unui sistem de fortificare și cu atât mai puțin a unei cetăți dacice.
În imagine, un segment dintr-o conductă de lut, protejată cu piatră, specifică sec. XVIII-XIX, descoperită în zona spitalului din Târgu Neamț.

#archaeology #history #fortification #medievaltimes

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

23. O descoperire numismatică la Târgu Neamț.

În timpul unei cercetări arheologice preventive, realizată în 2016, împreună cu colegul S. Ceaușu, în vechea vatră a Târgului Neamț, am descoperit o nouă locuință medievală, din care provine un inventar valoros.
Printre piesele descoperite menționăm și un gros de argint, de la Petru I (c.1375-1391), care poate fi un foarte bun reper cronologic pentru respectiva locuință.
Restaurare: O. Mircea
Determinare numismatică: A. Baltag.

#archaeology #history #medieval #coins #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

24. CONSTANŢA. Monedele găsite săptămâna trecută pe un câmp din judeţ, sunt acum numărate. Cel care le-a găsit va primi 30% din valoarea tezaurului, dar va fi un proces de durată

25. Monedele descoperite, numărate

Sursa: Youtube Utilizator: Dobrogea TV

26. În ultimii ani, în zona Târgu Neamț au fost identificate mai multe vestigii specifice neoliticului

În ultimii ani, în zona Târgu Neamț au fost identificate mai multe vestigii specifice neoliticului, care confirmă faptul că arealul acesta a fost atractiv pentru comunitățile umane de acum 7-8 milenii.
Pe de o parte pot fi amintite situri ale culturii Starcevo-Criș, iar pe de altă parte merită consemnate locuiri ale culturii Ceramicii Liniare (LBK).

Până în prezent au fost valorificate doar materialele neolitice timpurii: https://www.academia.edu/79704772

#archaeology #neolithic #pottery #Neamț #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

27. Mască de paradă din epoca romană, descoperită la Albeni

28. Despre cum erau construite casele acum 6-7 mii de ani

Despre cum erau construite casele acum 6-7 mii de ani știm destul de multe lucruri, însă orice nouă descoperire aduce informații în plus.
Spre exemplu, în cazul tuturor locuințelor cercetate în ultimii ani în situl arheologic de la Topolița, de lângă Târgu Neamț, am constatat că peste resturile incendiate ale vechilor construcții au fost sparte 1-2 vase de mari dimensiuni, cel mai probabil ca parte a unui ritual de abandon.
Unele dintre aceste vase au fost deja restaurare și pot fi admirate în expoziția Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț.

#archaeology #dwelling #Precucuteni #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

29. Cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt din calcar de la Măgura Călanului

Sursa: Youtube Utilizator: TVR Timişoara

Multă vreme, locul de proveniență a blocurilor de piatră folosite de daci pentru construcția cetăților din Munții Orăștiei a fost una dintre chestiunile neclarificate. Abia către finalul secolului XX, mai precis în 1995 au fost publicate primele analize petrografice ce demonstrau fără echivoc că, pentru ridicarea cetăților din Munții Orăștiei a fost folosit calcar din cariera de la Măgura Călanului.

30. Monedele romane din ulcica descoperită lângă Cobadin, în plin proces de inventariere

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 29 ianuarie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete