Conferința 𝙋𝙤𝙧𝙩𝙧𝙚𝙩𝙪𝙡 𝙍𝙚𝙜𝙚𝙡𝙪𝙞 𝘿𝙚𝙘𝙚𝙗𝙖𝙡 𝙞̂𝙣 𝙞𝙘𝙤𝙣𝙤𝙜𝙧𝙖𝙛𝙞𝙖 𝙖𝙧𝙩𝙚𝙞 𝙧𝙤𝙢𝙖𝙣𝙚 𝙨̧𝙞 𝙨𝙚𝙢𝙣𝙞𝙛𝙞𝙘𝙖𝙩̧𝙞𝙖 𝙨𝙩𝙞𝙣𝙙𝙖𝙧𝙙𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝙡𝙪𝙥𝙩𝙖̆ 𝙖𝙡 𝘿𝙖𝙘𝙞𝙡𝙤𝙧 « 𝘿𝙧𝙖𝙘𝙤 »

 

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii române, 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐅𝐫𝐢𝐞𝐝𝐫𝐢𝐜𝐡 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐥𝐥𝐞𝐫” (Str. Batiștei nr. 15) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei unicipiului București organizează 𝐣𝐨𝐢❟ 𝟏𝟗 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑❟ 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖❟𝟎𝟎 conferința 𝙋𝙤𝙧𝙩𝙧𝙚𝙩𝙪𝙡 𝙍𝙚𝙜𝙚𝙡𝙪𝙞 𝘿𝙚𝙘𝙚𝙗𝙖𝙡 𝙞̂𝙣 𝙞𝙘𝙤𝙣𝙤𝙜𝙧𝙖𝙛𝙞𝙖 𝙖𝙧𝙩𝙚𝙞 𝙧𝙤𝙢𝙖𝙣𝙚 𝙨̧𝙞 𝙨𝙚𝙢𝙣𝙞𝙛𝙞𝙘𝙖𝙩̧𝙞𝙖 𝙨𝙩𝙞𝙣𝙙𝙖𝙧𝙙𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝙡𝙪𝙥𝙩𝙖̆ 𝙖𝙡 𝘿𝙖𝙘𝙞𝙡𝙤𝙧 « 𝘿𝙧𝙖𝙘𝙤 ».
Prezintă: 𝐋𝐞𝐨𝐧𝐚𝐫𝐝 𝐕𝐄𝐋𝐂𝐄𝐒𝐂𝐔, doctor în istoria artei la École Pratique des Hautes Études (Paris-Sorbona), profesor la Universitatea din Pitești.
Geto-dacii au ocupat un loc important printre popoarele care au avut un rol determinant în istoria veche a Europei de sud-est. Această importanţă istorică a crescut considerabil în timpul celor două secole care au precedat ocuparea unei părţi importante a Daciei de către romani (în 106 d.Hr.), în mod deosebit sub domniile regilor Burebista (82-44.î.Hr.) şi Decebal (87-106 d.Hr).
Sub noul rege, Decebal, o însemnată parte din triburile geto-dace din ambele părţi ale Carpaţilor au fost din nou unificate şi Dacia a redevenit pentru aproximativ două decenii o mare putere militară în zona dunăreană. Redutabilii războinicii geto-daci conduşi de regele Decebal, menţionaţi în literatura antică ca fiind « cei mai valoroși combatanţi din lume » au constrâns pe romani, în timpul lui Domiţian (81-96 d.Hr.) să semneze pacea şi să plătească un tribut regulat. Intrată în conflict cu Imperiul roman în timpul domniei lui Traian, Dacia este parţial cucerită de romani, după două campanii militare extrem de dificile (101-102 şi 105-106 d.Hr.). Calităţile excepţionale ale lui Decebal, arta sa militară cât şi eroismul dacilor şi al aliaţilor lor nu au fost suficiente pentru a respinge şi a înfrânge „maşina” de război romană.
« 𝘾𝙚𝙡 𝙢𝙖𝙞 𝙞̂𝙣𝙨𝙚𝙢𝙣𝙖𝙩 𝙧𝙖̆𝙯𝙗𝙤𝙞 𝙙𝙚 𝙖𝙩𝙪𝙣𝙘𝙞 𝙖𝙡 𝙧𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙖 𝙛𝙤𝙨𝙩 𝙘𝙚𝙡 𝙞̂𝙢𝙥𝙤𝙩𝙧𝙞𝙫𝙖 𝙙𝙖𝙘𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙘𝙖𝙧𝙚❟ 𝙞̂𝙣 𝙫𝙧𝙚𝙢𝙚𝙖 𝙖𝙘𝙚𝙚𝙖❟ 𝙖𝙫𝙚𝙖𝙪 𝙡𝙖 𝙘𝙤𝙣𝙙𝙪𝙘𝙚𝙧𝙚 𝙥𝙚 𝘿𝙚𝙘𝙚𝙗𝙖𝙡❟ 𝙛𝙤𝙖𝙧𝙩𝙚 𝙥𝙧𝙞𝙘𝙚𝙥𝙪𝙩 𝙡𝙖 𝙥𝙡𝙖𝙣𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙙𝙚 𝙧𝙖̆𝙯𝙗𝙤𝙞 𝙨̧𝙞 𝙞𝙨𝙘𝙪𝙨𝙞𝙩 𝙡𝙖 𝙞̂𝙣𝙛𝙖̆𝙥𝙩𝙪𝙞𝙧𝙚𝙖 𝙡𝙤𝙧❟ 𝙨̧𝙩𝙞𝙞𝙣𝙙 𝙨𝙖̆ 𝙖𝙡𝙚𝙖𝙜𝙖̆ 𝙥𝙧𝙞𝙡𝙚𝙟𝙪𝙡 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙖-𝙡 𝙖𝙩𝙖𝙘𝙖 𝙥𝙚 𝙙𝙪𝙨̧𝙢𝙖𝙣 𝙨̧𝙞 𝙖 𝙨𝙚 𝙧𝙚𝙩𝙧𝙖𝙜𝙚 𝙡𝙖 𝙩𝙞𝙢𝙥. 𝙄̂𝙣𝙙𝙚𝙢𝙖̂𝙣𝙖𝙩𝙞𝙘 𝙞̂𝙣 𝙖 𝙞̂𝙣𝙩𝙞𝙣𝙙𝙚 𝙘𝙪𝙧𝙨𝙚❟ 𝙚𝙧𝙖 𝙪𝙣 𝙗𝙪𝙣 𝙡𝙪𝙥𝙩𝙖̆𝙩𝙤𝙧❟ 𝙨̧𝙩𝙞𝙞𝙣𝙙 𝙨𝙖̆ 𝙥𝙧𝙤𝙛𝙞𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙤 𝙫𝙞𝙘𝙩𝙤𝙧𝙞𝙚❟ 𝙙𝙖𝙧 𝙨̧𝙞 𝙨𝙖̆ 𝙞𝙖𝙨𝙖̆ 𝙙𝙞𝙣𝙩𝙧-𝙤 𝙞̂𝙣𝙛𝙧𝙖̂𝙣𝙜𝙚𝙧𝙚❟ 𝙘𝙖𝙡𝙞𝙩𝙖̆𝙩̧𝙞 𝙘𝙖𝙧𝙚-𝙡 𝙛𝙖̆𝙘𝙪𝙧𝙖̆ 𝙢𝙪𝙡𝙩 𝙩𝙞𝙢𝙥 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙧𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞 𝙪𝙣 𝙖𝙙𝙫𝙚𝙧𝙨𝙖𝙧 𝙧𝙚𝙙𝙪𝙩𝙖𝙗𝙞𝙡 ». (Cassius Dio, Istoria romană, LXVII, 6,1)
În vederea identificării figurii lui Decebal, ne-am îndreptat antenția şi cercetările în primul rând spre scenele Columnei pentru a le compara cu cele ale statuilor de daci, în care poate fi recunoscut regele dac. Cercetările iconografice în acest domeniu au reţinut opt scene ale Columnei, în care s-a putut identifica cu destulă certitudine figura lui Decebal, cea mai reprezentativă şi cea mai bine conservată fiind în scena XXIV – teribila confruntare de la Tapae.
Iar în arta statuară, printre numeroasele statui şi busturi de daci studiate, unele dintre ele mi-au atras în mod deosebit atenţia, datorită asemănărilor lor între ele, şi în acelaşi timp trăsăturile lor sunt destul de apropiate cu figurile « sigure » ale lui Decebal de pe Columnă. Este vorba despre bustul păstrat în sala numită Braccio Nuovo, la Muzeul Vaticanului, de statuia din Giardino di Boboli, la Florenţa, şi capul nobilului dac conservat la Museo dell’Opera di Santa Maria del Fiore, Florenţa.
În mod logic, iconografii romani nu ar fi reprezentat acelaşi personaj de mai multe ori, în arta statuară, numai dacă acest nobil dac nu ar fi reprezentat o personalitate anume, foarte importantă, adică pe însuşi regele Decebal. Imaginea nobilă şi demnă a poporului dac a reuşit să învingă factorul distrugător al timpului şi să ajungă până în zilele noastre, fapt foarte important şi de mare valoare pentru istoria şi iconografia reprezentărilor antice ale dacilor în arta romană şi a culturii României. (𝐃𝐫. 𝐋𝐞𝐨𝐧𝐚𝐫𝐝 𝐕𝐄𝐋𝐂𝐄𝐒𝐂𝐔)
𝗟𝗲𝗼𝗻𝗮𝗿𝗱 𝗩𝗘𝗟𝗖𝗘𝗦𝗖𝗨
Profesia: istoric de artă și arheolog.
Doctor în istoria artei și arheologie, Sorbonna și École Pratiques des Hautes Études (Paris) Departamentul de Artă Antică – cercetător în istoria artei; Cercetător CRESEM – echipa CRHISM – Universitatea din Perpignan «Via Domitia» – Franța; Președinte de onoare al Asociației Identitate Culturală Contemporană (București); Profesor la Universitatea din Pitești. În anul 2012 a primit premiul Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române pentru cartea Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie antique.
Evenimentul se va desfăşura în limba română. Participarea la eveniment în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa 𝙘𝙪𝙡𝙩𝙪𝙧𝙖@𝙘𝙖𝙨𝙖𝙨𝙘𝙝𝙞𝙡𝙡𝙚𝙧.𝙧𝙤 și veți primi în timp util link-ul de Zoom pentru conectare la conferința online. Conferința va putea fi vizionată și online din 26 ianuarie 2023 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.

 

Sursa informațiilor Casa de Cultură Friedrich Schiller.