Se poate considera că istoricul așezărilor umane de la Cobadin sunt legate de istoricul așezărilor dobrogene din cele mai vechi timpuri.
Așezată în partea central sudică a Dobrogei, localitatea este integrată din punct de vedere arheologic, unei zone străvechi de locuire. Acest fapt este atestat de descoperirile arheologice de pe raza localității, consemnate în arhiva cIMeC (Institutul de memorie culturală), dar și de informațiile orale transmise de bătrânii satului.
În arhiva cIMeC sunt specificate galerii sepulcrale romane descoperite în localitatea Cobadin în anul 1939, pe proprietatea lui Helmuth Leyer, în care au fost identificate vârfuri de suliță din silex datând din epoca neolitică. Tot pe teritoriul actual al localității au fost descoperite morminte de epocă romană, o zvastică de bronz tot din perioada romană, şi un tumul identificat de C. Schuchardt în anul1918, de epocă antică.
Tot în perimetrul satului este consemnată existența unei așezări de tip rural, de epocă romană, datată sec. IV a.Chr.- sec. VI p.Chr.
Toate aceste descoperiri sunt confirmate sau sprijinite și de o serie de informații orale, culese și notate într-o scurtă schiţă monografică realizată de Luca Dumitru, profesor la școală din Cobadin (manuscris din anul 1970).
Astfel, batrânii satului povesteau că între anii 1962 - 1963 cu ocazia unor săpături într-o movilă situată în perimetrul sectorului zootehnic al CAP ului din localitate, s-au descoperit oase de om și de cal, ceea ce ar confirma înmormântare tumulară. Tot în acest perimetru, între anii 1960-1961, s-a descoperit o piatră fățuită de dimensiuni 150 X 100 X 40 cm, ceea ce s-a presupus a fi capacul unui mormânt antic.
În anul 1970 cu ocazia săpăturilor pentru introducerea apei potabile s-a găsit o piatră mortuară ce redă forma umană de dimensiuni 175 X 73x 32 cm, o amforă si alte câteva obiecte.
Alte mărturii sunt întrunite de vestigiile unor aşezări vechi ce se găsesc pe teritoriul arabil al localități Cobadin.
În partea de est a localității, la circa 4 km s-au descoperit fundațiile unor aşezări pe o suprafaţă de circa 48 ha precum și o fântână zidită cu piatră, bătrânii numesc acele ruine "kaleaere" ceea ce în limba turcă înseamnă "cetate militară". La sud de aceste vestigii la circa 3 km de Cobadin pe drumul Osmancea în anul 1939 a fost descoperită altă fântână căreia existau câteva nişe zidite în piatră ce formau un tunel sau unei ascunzători. La sud, în apropierea Silozului la circa 2 km de
localitate, se găseau urmele unei vechi așezări pe care bătrânii o numeau "sarapaci-alcea" în traducerei din limba turcă "Valea vinului".
În sud-vestul localității la circa 3 km se găsesc vestigiile unei așezări pe care bătrânii o numesc "karadede" în traducere "pământ negru".
De asemenea în nord-estul Cobadinului
la circa 3 km, ruinele unei alte așezări pe care bătrânii o numesc "Azim-bei" în traducere "Așezarea beiului Azim".
Tot din informaţii orale aflăm că, vechea localitate Cobadin a fost situată mai la nord, pe terenul grădinii de zarzavat a fostului CAP-ului. La sfârșitul secolului trecut localitatea a suferit o uşoară deplasare spre sud, prin așezarea în această parte a tătarilor, germanilor si aromânilor.
Având în vedere descoperirile consemnate, dar și elemente din istoria Dobrogei, se poate considera, că pe teritoriul Cobadinului trebuie să fi existat o așezare importantă de tip rural de epocă romană, dat fiind faptul că localitatea se afla la răspântia unor importante drumuri antice și anume pe drumul spre Tropaeum Traiani, ce trecea prin centrul Dobrogei, legând
nordul provinciei romane, Moesia Inferior de Peninsula Balcanică și implicit de capitala Imperiului Roman. Se pare că pe aceste locuri s-au stabilit, conform uzanțelor romane, soldaţi lăsaţi la vatră, care erau împroprietăriți și
deveneau cetăţeni romani, având rolul de a opri năvălirile popoarelor barbare ce puteau ameninţa Imperiul în sec. IV a.Chr. -VI p.Chr.
În perioada medievală, o serie de călători străini (Ibn Battuta, Evlia Celebi) au consemnat în jurnalele lor trasee și localităti care erau învecinate cu meleagurile localităţi, dar pentru că nu au specificat numele localități avem atestări clare și nu ne rămâne decât să bănuim că au trecut şi prin această localitate.
Prima atestare documentară a localității Cobadin, o găsim pe harta statului major rus tipărită în anul 1838, care consemnează printre localitațiile pustiite pe linia Mangalia - Silistra și localitatea Cobadin sub numele Kabadîn.
Cel mai vechi document românesc, o hartă a unei moşii particulare care atestă numele localităţii cu numele "Copadin'", este din anul 1884.
Sursa textului: Schiță Monografică Comuna Cobadin
Sursa fotografiilor: Rodica-Florentina Bobirnac
Sursa informațiilor Comuna Cobadin "Stiri, informatii si dialoguri".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu