Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum

 

Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani (de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter), similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001.

De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă.

Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame.

Oldest known Mars rock offers glimpse of planet’s watery youth 

 

Sursa informațiilor Claudiu Tănăselia.

S-au găsit urmele unei protoplanete distruse acum 4,5 miliarde de ani?

 

S-au găsit urmele unei protoplanete distruse acum 4,5 miliarde de ani? 

Un meteorit găsit în Sahara, cunoscut sub numele de NWA 15915, atrage atenția cercetătorilor nu doar prin originea sa posibilă ci și prin chimia extrem de neobișnuită. Fragmentul face parte din categoria foarte rară a angritelor, unele dintre cele mai vechi roci vulcanice din Sistemul Solar. Din peste 80.000 de meteoriți identificați până acum pe Pământ, doar 68 aparțin acestei clase. Ceea ce îi face speciali este conținutul foarte redus de dioxid de siliciu, un compus care reprezintă unul dintre principalele ingrediente ale scoarțelor planetelor telurice precum Pământul și Marte.

Această „semnătură chimică” nu se potrivește cu niciun corp ceresc cunoscut în prezent și sugerează că meteoritul ar putea proveni dintr-o lume primordială dispărută în primele milioane de ani ale Sistemului Solar. Dacă această ipoteză se confirmă, mica rocă din Sahara ar putea reprezenta una dintre puținele urme rămase ale unei protoplanete distruse poate acum 4,5 miliarde de ani.

#Planetariul #Brasvo lpi.usra.edu

 

Sursa informațiilor Planetariul „Cosmonaut Dumitru Prunariu” Brașov.

Meteoritul Abee

 

Meteoritul Abee

Pe 9 iunie 1952, meteoritul Abee a trecut ca un bolid luminos prin atmosferă și a atins suprafața Pământului în statul Alberta, Canada, la ora 23:05. Meteoritul cântărea aproape 107 kg și a fost recuperat dintr-un crater adânc de 2 metri aflat într-un câmp de grâu. Meteoritul are formă ovală, cu o lungime de aproximativ 50 cm și este acoperit de o crustă subțire neagră, sticloasă, cu inserții asemănătoare amprentelor, datorate topirii suprafeței la trecerea prin atmosferă.

Meteoritul Abee este un meteorit condritic enstatit, o formă rară de meteorit, bogată în enstatit, un mineral cu o concentrație mare de magneziu. Meteoriții condritici sunt neferoși, compuși din diverse tipuri de praf și granule mici formate la începutul sistemului solar. Analizele amănunțite chimice, petrografice și metamorfice au stabilit vârsta expunerii la raze cosmice și au sugerat că anumite tipuri de condrite provin dintr-un singur corp de meteorit, deci o origine comună. Oamenii de știință speculează că Abee și alți meteoriți din același grup (condrite enstatite) s-au format relativ aproape de Soare, unde corpurile sursă, originale, conțineau puțină apă sau deloc și par a fi concentrate în centura interioară de asteroizi. Cea mai mare parte a meteoritului este administrată și întreținută de Muzeul Canadian al Naturii, iar un alt fragment este expus la Muzeul American de Istorie Naturală din New York. 

În 2012, a fost lansată o serie de monede „Cosmic Fireball”, cu un design deosebit, aplicații de culori superbe și bucăți reale de meteorit în capsula interioară din interiorul monedei. Aceasta este una dintre puținele monede de argint din lume care conține piese mobile și un tiraj limitat de doar 999 de exemplare la nivel mondial. Această monedă celebrează un eveniment cosmic rar, reunind misterele spațiului cosmic cu frumusețea artei numismatice.

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu

Surse de informare:
https://www.lpi.usra.edu/meteor/metbull.php?code=6
https://www.amnh.org/.../solar-system/from-hot-to-cold/abee
https://en.wikipedia.org/wiki/Abee_%28meteorite%29

 

Sursa informațiilor Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacău.

Salonul de minerale, fosile și geme

 

Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, Secția de Științele Naturii, în parteneriat cu S.C. ICPE Bistrița S.A. și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Extensia Universitară Bistrița, vă invită la Salonul de minerale, fosile și geme, expoziție cu vânzare ce se va desfășura în perioada 12-14 iunie 2026, în incinta Muzeului Bistrița, între orele 10⁰⁰ - 20⁰⁰ zilnic.

La manifestarea de tradiție a instituției muzeale vor participa specialiști din domeniul geologic, colecționari pasionați și comercianți de minerale, fosile și geme din țară (Baia Mare, Satu Mare, Timișoara, București, Argeș, Sângeorz-Băi) și din străinătate (Budapesta, Ungaria).

Publicul bistrițean va avea ocazia să descopere fascinante comori subterane din România și anume „flori de mină” și minerale brute, în special din Carpații Orientali (zona minieră Baia-Mare) și Munții Apuseni, dar și din alte țări ale lumii.

Vor fi prezentate interesante colecții de pietre semiprețioase, obiecte decorative cu o cromatică diversă, eșantioane fosile aparținătoare diferitelor ere geologice (trilobiți din Maroc și Indonezia, amoniți din Madagascar, dinți de mosasaur din Maroc, lemn fosilizat din România și Madagascar). Pentru copii vor fi pregătite minicolecții și colecții didactice variate, cu minerale provenind de pe aproape întreg globul.

Un loc deosebit îl au bijuteriile (inele, brelocuri, brățări, cercei, medalioane, coliere, pandantive, semne de carte) realizate din argint și cupru argintat, respectiv din pietre fine și ornamentale (beril, acvamarin, turcoaz din Iran, topaz, opal nobil, safir, smarald, rubin, citrin, crisopraz, sardonix, carneol, ametist, onix, jasp, calcedonie, rodocrozit, chihlimbar, agat, malachit, cristal de stâncă, mookait, cuarț fumuriu), meteoriți, tektite.

Participanții la Salonul de minerale, fosile și geme 2026: ing. geolog Claudia Groza, ing. geolog Dorin Groza, ing. geofizician Andrei Costin, ing. minier Ștefan Strîmb, ing. geolog Csaba Kátó, Cătălina Hîruța, Manu Nasiri, geolog István Lajos, Eva Nagy, Gheorghe Tincă.

Coordonator proiect: Cercetător Științific III
Dr. Ing. Marius Horga.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Meteoritul Tonganoxie cu structuri Widmanstätten

 

Meteoritul Tonganoxie cu structuri Widmanstätten

Structurile (sau figurile) Widmanstätten reprezintă o împletitură fină de benzi, vizibilă la unii meteoriți feroși, când o secțiune este tratată cu un acid slab. Benzile, numite lamele, sunt formate din două faze diferite ale aliajului fier-nichel, numite kamacit și taenit, și care apar când metalul Fe-Ni se răcește. Aceste structuri se pot forma doar într-un mediu cu răcire foarte lentă, precum în nucleul unei planete. De aceea, structurile Widmanstätten nu apar în rocile formate la suprafața Pământului, ci doar în meteoriți. 

Structurile au luat numele Contelui Alois von Beckh-Widmanstätten, om de știință austriac, care le-a descoperit în 1808 pe când încălzea la flacără un meteorit. 

Felia de meteorit Tonganoxie din muzeul nostru (cântărind 233 grame) este unul dintre eșantioanele pe care se pot vedea structurile Widmanstätten. 

The Tonganoxie Meteorite with Widmanstätten Patterns

Widmanstätten patterns (or figures) are a fine interleaving of bands that appear in some iron meteorites when a cross-section is etched with a weak acid. The bands, called lamellae, consist of two different phases of the iron-nickel alloy, i.e. kamacite and taenite, that form when the Fe-Ni metal cools. These patterns develop only when there is very slow cooling in an environment such as the core of a planet. Therefore, Widmanstätten patterns are only found in meteorites, not in any naturally forming rocks on Earth’s surface.

These patterns are named after Count Alois von Beckh-Widmanstätten, an Austrian scientist who discovered the patterns in 1808, when he was flame heating a meteorite. 

The slice of the Tonganoxie meteorite in our museum (weighing 233 grams) is one of the pieces on which the Widmanstätten patterns are visible.

Widmanstätten alakzatos Tonganoxie meteorit

A Widmanstätten alakzatokat finom fonatos-sávos szerkezetek alkotják vasmeteoritokban, amelyek akkor válnak láthatóvá amikor lecsiszoljuk és híg savval maratjuk a kőzetet. A lamelláknak nevezett sávok akkor képződnek amikor a vas-nikkel ötvözet két ásványfázisa (a kamacit és a taenit) szétválik egymástól a fémelegy kihűlése során. Ezek a szerkezetek csak olyan nagyon lassú lehűlés során képződhetnek, mint amilyen csak a bolygók magjában lehetséges. Ezért a Föld felszínén képződő kőzetekben nem figyelhetők meg Widmanstätten alakzatok, csak a meteoritokban.

Ezek az alakzatok az Alois von Beckh-Widmanstätten osztrák tudós-gróf nevét viselik, aki 1808-ban felismerte azokat miután megjelentek a meteoritok lángban történő hevítése nyomán. 

A múzeumunkban található Tonganoxie meteorit 233 grammos szelete egy olyan példány, amelyiken a Widmanstätten alakzat jól megfigyelhető.

 
#ExponatulSăptămânii, #MuzeuldeMineralogieUBB, #MuzeeleUBB,
#Exhibitoftheweek, #MineralogicalMuseumBBU, #MuseumsBBU, #AHétÁsványa, #ÁsványtaniMúzeumBBTE, #BBTEMúzeumok, #mineral, #ásvány, #meteorit, #meteorite

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.

Meteoriții - mesagerii spațiului

 

Meteoriții - mesagerii spațiului

Am pregătit expoziția si vă așteptăm la vernisaj, azi la ora 14:00, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Geografie si Geologie Iasi , Departamentul de Geologie Iașim, Colecţia de Mineralogie, Bld. Carol I, 20A, corp B, et. 2!

Direcția Patrimoniu Cultural Universitar UBB. 

Sponsori: Cramele Recas, Daisler Print House

 

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.

 

Informații suplimentare Meteoriții - mesagerii spațiului (expoziție temporară la Iași) 

Meteoriții - mesagerii spațiului (expoziție temporară la Iași)

 

Meteoriții ajung la Iași!

 
„Meteoriții – mesagerii spațiului” – eșantioane din colecția Muzeului de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, expoziție organizată de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Direcția Patrimoniu Cultural Universitar UBB și Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Geografie si Geologie Iasi, Departamentul de Geologie Iași și Colecţia de Mineralogie, în cadrul proiectului „Rețeaua Națională a Muzeelor Universitare (ReNaMUNI)”, finanțat de Ministerul Educației și Cercetării. 

 
Evenimentul va avea loc vineri, 17 octombrie 2025, de la ora 14:00, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Geografie și Geologie, Departamentul de Geologie, Bld. Carol I, 20 A, corp B, Iași. Expoziția poate fi vizitată în perioada 17 octombrie – 21 noiembrie 2025.

 
Expoziția este organizată cu scopul de a prezenta publicului ieșean diversitatea materialelor meteoritice, dar și importanța lor în deslușirea tainelor formării Sistemului Solar. Vor fi expuse peste 30 de piese și fragmente din diferite tipuri de meteoriți, inclusiv meteoriți căzuți în România, dar și peste 10 materiale conexe – tectite și impactite (materiale formate pe Pământ în urma impactului cu un meteorit) sau pseudometeoriți (diverse roci terestre cu un aspect exterior similar meteoriților). 

 
Colecția de meteoriți a Muzeului de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai mare de acest tip din țară, cu peste 225 de tipuri diferite de meteoriți, majoritatea istorici.

 
Evenimentul este realizat cu sprijinul sponsorilor noștri: Cramele Recas și Daisler Print House.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.

𝐏𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢 𝐝𝐢𝐧 „𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞”

 

”𝐏𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢 𝐝𝐢𝐧 „𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞”

"Mă numesc Adrian Pantia, sunt mineralog în cadrul Institutului Geologic al României, și inițiatorul și co-organizatorul expoziției „Lumea colecționarilor de minerale”.

Exponatul pe care doresc să vi-l prezint, aparent anost și inestetic, este martorul și dovada directă a celui mai violent moment de extincție din istoria vieții pe Pământ. Fragmentele de rocă din imagini provin din așa-zisa „centură Cretacic-Terțiar”, care înregistrează impactul meteoric ce a pus capăt epocii dinozaurilor, în urmă cu cca. 65 de milioane de ani. Ele au un conținut ridicat de iridiu, element rar pe Pământ, dar abundent în spațiul cosmic, și înglobează, în esență, fragmente microscopice din însuși meteoritul care a schimbat radical și ireversibil istoria vieții.

Semnificația științifică a acestui exponat depășește cu ordine de mărime valoarea sa estetică, iar privilegiul de privi la produsul direct al uneia dintre cele mai spectaculoase calamități de pe Terra nu poate fi subestimat."

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Ce citesc sau un alt fel de recomandări V

Pe aceeași temă: Ce citesc sau un altfel de recomandări I, II, III, IV.

În acest al cincilea articol voi prezenta cărțile și revistele citite în 2022. Bineînțeles citesc și multe articole online, majoritate pot fi găsite pe grupul Știință pentru toți.

 

Cărți

 Moștenirea culturală a Reformei religioase în Europa de Răsărit. Locurile culturii și istoriei protestante din Polonia, Rusia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România

 Herodot Cele mai frumoase istorii

Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii, de Manfred Spitzer

 Buletinul LIMES 1-10

 Sapiens A brief history of humankind, de Yuval Noah Harari

 Istoria civilizațiilor în 1000 de obiecte

 1000 de gânduri, de Almăjeanu Florilin Mădălin

 Homo Deus, A brief history of tomorrow, de Yuval Noah Harari

 Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor?, de Frans de Waal

 21 Lessons for the 21st Century , de Yuval Noah Harari

 Jungla din grădină , de Dave Goulson

  Meteorites. The story of our solar system, de Caroline Smith, Sara Russell & Natasha Almeida

 

Planetele. Ghid ilustrat complet al sistemului solar , de Maggie Aderin-Pocock

Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană, de Adrian Nicolae

Căzuți din junglă. Poveștile unui explorator, de Alexandru N. Stermin

Ghidul expoziției permanente a Muzeului de Științele Naturii Aiud. Colecțiile Paleontologie, Petrografie, Mineralogie

Colegiul Bethlen Gabor 1622-2022 - 400 de ani de istorie. Cercetători arheologice ale clădirilor componente aflate în incinta instituției aiudene, de Paul Scrobotă

Microistorii din Dacia Romană, de Rada Varga

Îndăcitul, de Vladimir Brilinsky

Țigan Țăndări, de Valeriu Nicolae

Reviste 

Historia, Historia Special, Magazin Istoric