Credințe populare legate de brâu
Brâul, cingătoarea îngustă și lungă, țesută în diferite culori, avea un rol important pe vremuri, azi păstrându-se două reminiscențe: în loc de dezlegarea brâului de către mire, mireasa este cea care îi dăruiește acestuia un brâuleț țesut de ea. Dezlegarea brâului nupțial de odinioară sau dăruirea lui subliniază decizia fetei de a accepta o nouă stare existențială și de a renunța la regimul de castitate.
De regulă, brâiele nupțiale aveau culoarea roșie, culoare căreia i se atribuiau puteri apotropaice, de apărare împotriva deochiului, izgonirea duhurilor rele etc.
O serie de credințe subliniau importanța acordată acestei piese vestimentare. În Țara Oltului se considera ca fetele și femeile să se ferească să li se taie, pe furiș, din bete, fiindcă bucata este luată special de vreo rivală care dorește să le facă farmece. Tot în Țara Oltului, brâul a fost considerat un simbol al legăturii prin cununie, al unirii, în esență al nunții.
În Banat brâul a fost purtat numai de către femeile căsătorite, fiind o marcă a stării civile. Valoarea magică a brăcirei era dată de folosirea ei în ritualuri, precum vrăji și descântece de ursită.
În zona Sucevei se considera că este semn rău, de necredință și lenevie pentru cea care se visează că și-a pierdut brâul (cingătoarea), dar va primi o veste bună persoana care visează că și-a găsit brâul.
În jocul călușăresc, vătaful cetei purta mai multe brâie decât ceilalți membri ai formației, deoarece femeile bolnave sau care nu aveau copii dădeau aceste brâie călușarilor să le „joace”, adică să le poarte pe toată perioada de performare rituală. În Țara Oltului se lega un brâu din sânziene peste mijloc, ca să nu doară șalele peste an.
În multe narațiuni populare, puterea voinicilor luptători stă în brâu, fiindcă, îndată ce acesta le cade, ei devin mai slabi, mai neputincioși.
(Sursă text: Antonescu, Romulus, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, 2016. În fotografie costum de femeie din Grid, Țara Oltului, expus la Muzeul de Etnografie Brașov.)
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu