O incursiune în lumea patrimoniului ecleziastic de lemn - Bisericile de pe Valea Crișului Alb, județul Hunedoara

 

O incursiune în lumea patrimoniului ecleziastic de lemn
Bisericile de pe Valea Crișului Alb, județul Hunedoara

Asociația Biserici Înlemnite / The Wooden Churches Association în parteneriat cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva marchează finalizarea proiectelor de cercetare și inventariere din județul Hunedoara printr-o serie de activități deschise publicului la Castelul Nopcsa.

Vineri, 30 octombrie 2026, începând cu ora 16:00, castelul își deschide porțile pentru a aduce în prim-plan o serie de aspecte ale unui patrimoniu adesea trecut cu vederea. Evenimentul este dedicat prezentării sintetice a campaniilor din acest an de pe Valea Crișului Alb și din împrejurimile orașului Brad.

Programul include prelegeri de specialitate, lansarea publicației cu rezultatele școlii de formare, o instalație de hărți și realitate augmentată și o degustare de produse tradiționale.

În plus, sunteți invitați să aduceți un material textil propriu (tricou sau sacoșă din pânză) pentru a-l imprima cu o imagine pregătită pentru această ocazie, în cadrul unui atelier deschis publicului.

Despre proiecte și finanțatori:
-„Inventarierea bisericilor istorice de lemn din România: biserici din județul Hunedoara” este un proiect finanțat prin Timbrul de Arhitectură al Ordinului Arhitecților din România, sesiunea toamnă 2025.

-„Școala de formare pentru cercetarea multidisciplinară a bisericilor istorice de lemn din România – etapa 2026 – județul Hunedoara” este un proiect cultural co-finanţat de AFCN, Sesiunea Proiecte Culturale 1/2026.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Accesul este liber. Vă așteptăm cu drag vineri, 30 octombrie, de la ora 16:00, la Castelul Nopcsa, Săcel, județul Hunedoara.

---------------------------
Asociația Biserici Înlemnite a fost fondată în 2021 de câțiva activiști de patrimoniu aplecați profesional spre conservarea structurilor din lemn și a meșteșugului care le înconjoară. Activitatea asociației s-a concentrat pe restaurarea prin școli de vară a bisericilor de lemn din Povergina (județul Timiș) și Vălari (județul Hunedoara), proiecte de inventariere a bisericilor de lemn din Arad (2021), Iași (2022), Gorj (2023), Hunedoara (2025-2026), precum și alte proiecte care gravitează în sfera cercetării pluridisciplinare și a intervențiilor pe structuri de lemn din România.

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢, 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚

 

𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢, 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, aflat sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia–Secția Artă Sacră și Asociația „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” București, organizează în perioada 29-31 iulie 2026 conferința „𝑨𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆, 𝑨𝒓𝒉𝒊𝒕𝒆𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝑹𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂𝒓𝒆 – 𝑫𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒅𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒔̗𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒐𝒄𝒂̆𝒓𝒊 𝒂𝒄𝒕𝒖𝒂𝒍𝒆❞, eveniment care include și workshopul „𝑹𝒆𝒗𝒆𝒓𝒃𝒆𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒊 𝒂𝒄𝒕𝒖𝒂𝒍𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒕𝒆𝒉𝒏𝒊𝒄𝒊𝒊 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒊𝒕̗𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒂 𝒎𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊❞.

Deschiderea oficială va avea loc 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟐𝟗 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟑𝟎, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Edificiul Roman cu Mozaic, descoperit în anul 1959 și deschis publicului în 1970, reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente de arheologie și arhitectură antică din Dobrogea. În perioada 2020-2025, monumentul a beneficiat de un amplu proces de restaurare, conservare și modernizare, realizat prin proiectul cu finanțare europeană „Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, implementat de Consiliul Județean Constanța. Redeschis pentru vizitare la 14 noiembrie 2025, cu prilejul Zilei Dobrogei, edificiul oferă astăzi condiții moderne de expunere și interpretare a patrimoniului.

Începând cu anul 2025, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța implementează proiectul cultural „𝑽𝒂𝒍𝒐𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒔̗𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒎𝒐𝒗𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑬𝒅𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑹𝒐𝒎𝒂𝒏 𝒄𝒖 𝑴𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑻𝒐𝒎𝒊𝒔 – 𝑹𝒆𝒗𝒆𝒓𝒃𝒆𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒕𝒆𝒉𝒏𝒊𝒄𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒊𝒕̗𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒎𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊❞, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin programul 𝐓𝐢𝐦𝐛𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 – 𝐒𝐮𝐛𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐏𝐮𝐧𝐞𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞. Proiectul urmărește creșterea atractivității monumentului prin activități care îmbină cercetarea științifică, interpretarea patrimoniului și noile tehnologii de prezentare muzeală.

Printre rezultatele proiectului se numără reorganizarea expoziției permanente într-un concept muzeografic contemporan, completarea acesteia cu 27 de lucrări artistice realizate în tehnica mozaicului de absolvenți ai Secției de Artă Sacră din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, precum și publicarea primului volum al monografiei „𝑬𝒅𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊𝒖𝒍 𝒄𝒖 𝑴𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒏 𝑻𝒐𝒎𝒊𝒔 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒆𝒙𝒕 𝒖𝒓𝒃𝒂𝒏𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄 𝒔̗𝒊 𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒂𝒓❞, semnată de cercetător Irina Sodoleanu, alături de editarea unui ghid bilingv româno–englez dedicat monumentului.

Cadrele didactice și studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia au contribuit atât la organizarea primei ediții a workshopului (14-16 noiembrie 2025), cât și la ediția din acest an, desfășurată în cadrul conferinței.

Conferința „Arheologie, Arhitectură și Restaurare – Direcții de dezvoltare și provocări actuale” va reuni specialiști din domeniile arheologiei, conservării și restaurării patrimoniului, oferind un cadru de dialog interdisciplinar asupra celor mai recente direcții de cercetare și intervenție.

Programul științific va aborda teme precum:
• cercetările arheologice recente privind spațiul tomitan;
• tehnici și metode de conservare și restaurare a mozaicurilor și pavimentelor istorice;
• conservarea picturilor parietale din monumentele arheologice;
• provocările actuale ale protejării patrimoniului construit;
• valorificarea patrimoniului cultural prin instrumente digitale;
• studii de caz dedicate Edificiului Roman cu Mozaic.

Pe parcursul celor trei zile, conferința va fi completată de workshopul coordonat de cadrele didactice ale Secției de Artă Sacră din Alba Iulia, destinat elevilor Palatului Copiilor Constanța și Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța. Atelierele se vor desfășura în spațiul expozițional al Edificiului Roman cu Mozaic, oferind participanților posibilitatea de a descoperi și exersa tehnica tradițională a mozaicului.

Lucrările conferinței vor avea loc la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar activitățile practice se vor desfășura la Edificiul Roman cu Mozaic, conform programului evenimentului.

Prin finanțarea proiectului derulat de MINA Constanța „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, Institutul Național al Patrimoniului reconfirmă importanța științifică și culturală a unuia dintre cele mai reprezentative monumente ale patrimoniului arheologic din România, contribuind la promovarea și valorificarea sa prin cercetare, educație și dialog interdisciplinar.

𝑽𝒂̆ 𝒂𝒔̗𝒕𝒆𝒑𝒕𝒂̆𝒎 𝒔𝒂̆ 𝒑𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒊𝒑𝒂𝒕̗𝒊 𝒍𝒂 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒆𝒅𝒊𝒄𝒂𝒕 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍, 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒔̗𝒊 𝒓𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂̆𝒓𝒊𝒊

Programul manifestării culturale este disponibil pe websiteul muzeului: https://minac.ro/trei-zile-dedicate-arheologiei.../

 

 
Institutul Național al Patrimoniului

 
Facultatea de Teologie Ortodoxă - UAB din Alba Iulia

 
Colegiul Național de Arte "Regina Maria" Constanța - pagina oficială

 
CJC Cultural

 

 
#MINAC #EdificiuRoman #mozaic #arheologie #arhitectura #restaurare

#conferinta #INP #IrinaSodoleanu #reverberatii #proiect #muzeu 

#istorie

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

𝗔𝗿𝗵𝗶𝘁𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮 𝘁𝗿𝗮𝗱𝗶ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗮 𝗮 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗹𝗮 î𝗻𝗰𝗲𝗽𝘂𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁

 

Casă veche (200 ani) din satul Bărbărigeni, comuna Roești din județul Vâlcea.

 

Brădești, Dolj, anul 1972

𝗔𝗿𝗵𝗶𝘁𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮 𝘁𝗿𝗮𝗱𝗶ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗮 𝗮 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗹𝗮 î𝗻𝗰𝗲𝗽𝘂𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁

În 𝗔𝗿𝗵𝗶𝘃𝗮 𝗳𝗼𝘁𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰ă 𝗮 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 a Muzeului Olteniei Craiova există o multitudine de imagini reprezentative pentru #arhitectura țărănească, una dintre cele mai #autentice forme de exprimare a culturii tradiționale românești, reflectând modul în care comunitățile rurale au valorificat resursele naturale, experiența acumulată și sistemul lor de credințe pentru a crea un habitat adaptat mediului și nevoilor cotidiene. 

Documentată arheologic încă din neolitic, 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗶𝗻ț𝗮 𝘂𝗺𝗮𝗻ă - construită din lemn și-a diversificat soluțiile de concretizare a formelor, și-a sporit volumele și și-a îmbunătățit planul arhitectural concomitent cu înflorirea civilizației daco-getice și pe durata stăpânirii romane în Dacia, a rămas forma fundamentală de adăpost uman românesc pe durata migrațiilor și în tot cursul epocii feudale, iar în zonele montane, submontane și deluroase ale țării și-a prelungit existența până în prezent, deținând încă o proporție însemnată în raport cu casele înălțate din alte materiale. 

Conservarea atât de îndelungată a 𝗰𝗮𝘀𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗺𝗻 – bineînțeles cu transformările operate mai ales în planul arhitectural, în volume, linii și forme, dar fără a viza esența tipului arhitectural – reprezintă și ea o dovadă a continuității, a evoluției firești a românilor în limitele aceluiași teritoriu. 

𝗖𝗮𝘀𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗺𝗻 𝗼𝗹𝘁𝗲𝗻𝗲ș𝘁𝗶 𝗮𝘃𝗲𝗮𝘂 𝗽𝗿𝗲𝘁𝘂𝘁𝗶𝗻𝗱𝗲𝗻𝗶 #𝗽𝗮𝘁𝗿𝘂 „𝘁ă𝗹𝗽𝗶”, 𝗱𝗼𝘂ă 𝗹𝗼𝗻𝗴𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗮𝗹𝗲 ș𝗶 𝗱𝗼𝘂ă 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝘃𝗲𝗿𝘀𝗮𝗹𝗲, 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝘂 𝗱𝗶𝗻 𝘁𝗿𝘂𝗻𝗰𝗵𝗶𝘂𝗿𝗶 𝗴𝗿𝗼𝗮𝘀𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗽𝗮𝗰 (𝗱𝗲 𝗼𝗯𝗶𝗰𝗲𝗶, 𝘀𝘁𝗲𝗷𝗮𝗿), 𝗮ș𝗲𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗲𝗼𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗽𝗲 𝗽ă𝗺â𝗻𝘁, 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘃𝗲𝗮𝘂 𝗹𝗮 𝗰𝗮𝗽𝗲𝘁𝗲 𝘁ă𝗶𝗲𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗮𝗱â𝗻𝗰𝗶, 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁𝗲 „𝗰𝗵𝗲𝗼𝘁𝗼𝗿𝗶”. 

Altele aveau capetele fixate pe butuci sau furci, iar altele erau dispuse în formă de ramă pe o fundație obținută prin alăturarea unor pari între care se punea pământ („#țărcălău”) sau din cărămidă sau bolovani de piatră culeși din malurile pâraielor, așezați unii peste alții și „#împielmați” cu pământ smolnițos sau cu mortar.

Sub #talpa casei, de obicei în locul unde se intra în casă, se așeza capul unei vietăți sacrificate, altfel, în virtutea unei străvechi credințe precreștine, casa nouă ar fi cerut moartea unui membru al familiei. 

Peste tălpi se înălțau pereții fie din tulpini de brad, stejar sau fag, care se foloseau rotunde și necioplite, fie din bârne late și groase, obținute prin spintecare sau cioplire. Ele se așezau orizontal – cunună peste cunună - și se încheiau la capete prin crestături rotunde, prin crestături drepte sau trapezoidale, cărora li se spunea #cheotori în coadă de rândunică, în #frânghie ori #nemțești.

Încă din secolul al XIX-lea, pereții din bârne se cercuiau cu cercuri de salcie, plop, fag sau brad, și se tencuiau cu lut. În vederea înălțării acoperișului, peste ultimele rânduri de bârne orizontale se puneau #legăturile casei unite prin grinzi dispuse transversal, legătura din fața casei numindu-se cunună sau fruntar. Paralel cu legăturile longitudinale, pe mijlocul casei se fixa grinda (meșter) care era masivă și avea rolul de a împiedica curbarea grinzilor transversale din cauza greutății produselor care se depozitau în podul casei. 

Osatura acoperișului consta din căpriori ale căror capete de jos se crestau pe fața inferioară, se îmbucau cu cosoroaba sau argeaua și, pentru evitarea deplasării se prindeau în cuie de lemn care în Oltenia se numeau „măsele”. Precumpăneau acoperișurile în patru ape, în Dolj și Olt, cele în două ape se întâlneau mai ales la „acareturi” – construcțiile secundare. 

Deoarece casa țărănească nu constituia un simplu adăpost, ci și un spațiu încărcat de semnificații simbolice, sociale și spirituale, aceasta reprezenta, mai mult decât oricare altă piesă a gospodăriei, expresia și măsura fundamentală a vredniciei, a chibzuinței, a puterii economice, a poziției sociale. În cadrul vetrei sătești, casa era clădită în spații a căror sacralitate fusese atestată, avându-se în vedere înscrierea casei în ambianța arhitectonică a gospodăriei, orientată spre soare, cu fața spre sud, toate aceste condiționări fiind dictate de tradiția consfințită de derularea timpului. 

Arhitectura țărănească rămâne un document etnografic și istoric care sintetizează experiența tehnică, sensibilitatea artistică și spiritualitatea comunităților tradiționale, constituind un reper fundamental pentru înțelegerea identității culturale naționale.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝗱𝗿𝗱. 𝗧𝗲𝗼𝗱𝗼𝗿 𝗜𝗼𝗻 𝗦𝘂𝗿𝗹𝗶𝗻, 𝗯𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳- 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Gheorghe Focșa, Elemente decorative la bordeiele din sudul regiunii Craiova, București, 1957.
Vladimir Dumitrescu, Arta preistorică în România, București, Edit. Meridiane, 1974.

Credit foto - Muzeul Olteniei

 
𝐅𝐨𝐭𝐨𝟭: Colecția Fototecă a Secției de Etnografie reprezentând o casă veche (200 ani) din satul Bărbărigeni, comuna Roești din județul Vâlcea. 

𝐅𝐨𝐭𝐨 𝟮-𝟯: Colecția Fototecă a Secției de Etnografie reprezentând case din Brădești, Dolj, anul 1972

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

𝐂â𝐧𝐝 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬𝐜: 𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐢𝐟𝐫ă𝐦 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢

 

​În cadrul proiectului „𝐏𝐢𝐞𝐭𝐫𝐞. 𝐂𝐨𝐧𝐝𝐞𝐢𝐞. 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞. 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢 𝐦𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭”, vă invităm miercuri, 1 iulie 2026, la o activitate educativă dedicată descifrării limbajului clasic al arhitecturii.
​
Vom descoperi împreună că o clădire monument nu este doar un ansamblu de ziduri, ferestre și elemente decorative. Fiecare detaliu, fiecare ornament și fiecare simbol poartă un înțeles și spune o poveste. Arhitectura are propriul său limbaj, pe care îl vom înțelege alături de dr. arh. Nicholas Cantoni, specialist atestat de Ministerul Culturii în restaurarea monumentelor istorice.
​
Cum recunoaștem simbolurile ascunse în decorul unei clădiri? Ce ne transmit ornamentele, proporțiile și elementele arhitecturale? Cum putem „citi” și înțelege povestea unui monument istoric?
​
Vă invităm să privim împreună patrimoniul construit cu alți ochi și să descoperim că, uneori, clădirile au multe de spus celor care știu să le asculte și să le „citească”.
Miercuri, 1 iulie 2026, ora 10,00
Muzeul de Istorie și Arheologie, P-ța Libertății, nr. 16
Activitatea se adresează atât elevilor, cât și adulților interesați de istorie, patrimoniu și arhitectură. Participarea este gratuită.

Activitatea face parte din proiectul „Pietre. Condeie. Istorie. Revitalizarea unei clădiri monument”, co-finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice – Sesiunea I/2025, în cadrul Subprogramului „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Maramureşan.

𝐓𝐑𝐀𝐃𝐈𝐓̦𝐈𝐀 𝐒̦𝐈 𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐀 BORDEIULUI (𝐙𝐎𝐍𝐀 𝐎𝐋𝐓𝐄𝐍𝐈𝐀)

 

𝐒𝐔𝐁 𝐏𝐄𝐂𝐄𝐓𝐄𝐀 𝐏𝐀̆𝐌𝐀̂𝐍𝐓𝐔𝐋𝐔𝐈: 𝐓𝐑𝐀𝐃𝐈𝐓̦𝐈𝐀 𝐒̦𝐈 𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐀 BORDEIULUI (𝐙𝐎𝐍𝐀 𝐎𝐋𝐓𝐄𝐍𝐈𝐀)

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞

𝐁𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐠𝐞𝐧𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐨 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐬𝐞𝐦𝐢𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐨𝐩𝐚𝐭𝐚̆, 𝐚𝐝𝐚𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜𝐭 𝐜𝐥𝐢𝐦𝐞𝐢 𝐚𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐞𝐩𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞. Deși adesea asociat cu lipsurile materiale, bordeiul oltenesc oferea un confort termic surprinzător (𝑟𝑎̆𝑐𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̆𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎̆ 𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) și a fost locuința de bază în Câmpia Dunării până în prima jumătate a secolului XX. 

Construcția acestuia se baza pe resurse locale și pe o structură solidă, parțial excavată în sol. Ca și construcție de bază, bordeiul era construit de obicei din lemn de stejar, cu pereți îngropați la adâncimi cuprinse între 0,80 și 1,50 metri. Ca și materiale de construcție se foloseau bârne din lemn pentru structură, iar acoperișul era format dintr-un strat gros de paie, stuf și lut, integrându-se discret în peisaj ca o movilă de pământ.
„𝐿𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖, 𝑙𝑎 𝑓𝑒𝑙 𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑎𝑟𝑒, 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑔𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑖: 1) 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 2) 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑛𝑡̦𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒.“

Planul bordeiului a evoluat de la o singură cameră la structuri complexe în formă de „L” sau „T”, având până la șase încăperi.
„Bordeiul, casă pe jumătate îngropată în pământ (1-1, 5 m sub nivelul solului), răspândit în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea în zona silvo-stepă din sudul Olteniei și Munteniei, în Podișul Moldovei și Dobrogea, reprezintă supraviețuirea unei vechi tradiții arhitectonice a omenirii. Bordeiul, termen autohton, cert preroman, este un arhetip al locuirii. El a fost un adăpost trainic: o casă îngropată, construită cu bârne masive de stejar, cu două, trei sau patru camere. Denumirea camerelor, amenajarea interiorului și funcționalitatea încăperilor sunt asemănătoare cu ale locuinței la nivelul solului. În sudul României au existat biserici-bordei și cârciumi-bordei.“

În urma cercetărilor noastre pe teren, am aflat de existența unui bordei în nord-vestul județului Dolj, mai precis în localitatea Gogoșu. Cu toate acestea, bordeiul pe care vi-l prezentăm în fotografiile materialului de față a suferit de-a lungul timpului anumite transformări, devenind în prezent pivniță tradițională.

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐒𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐃𝐢𝐦𝐢𝐭𝐫𝐢𝐞 𝐆𝐮𝐬𝐭𝐢“ găzduiește bordeiul din Castranova (Dolj, sec. XIX), un model reprezentativ cu patru încăperi, și cel din Drăghiceni (Olt), Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești expune un bordei adus din satul Puțuri (Dolj), iar Muzeul Câmpia Boianului „Traian Zorzoliu“ din Drăgănești-Olt, este prezentat bordeiul ca o „𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐚𝐫𝐚̆”.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐋𝐢𝐯𝐢𝐮 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf Muzeul Olteniei, Secția de Etnografie.

𝐅𝐨𝐭𝐨: Cercetare și documentare teren, 07.02.2022, Gogoșu, Dolj.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯ă:

***, Academia Română Institutul de Etnografie și Folclor „𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐵𝑟𝑎̆𝑖𝑙𝑜𝑖𝑢“, Atlasul Etnografic Român, coordonator: dr. Ion Ghinoiu, Vol. I, Habitatul, București, Editura Academiei Române, Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2003.
Vlăduțiu, Ion, Etnografia Românească, București, Editura Științifică, 1973.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Arhitectura populară săsească din Țara Bârsei

 

Arhitectura populară săsească constituie un capitol important nu numai al arhitecturii Țării Bârsei, dar și pentru istoria arhitecturii populare din Europa. Ea reprezintă, în contextul european, cea mai estică înaintare a arhitecturii central-europene, regăsită în Austria, Boemia și Moravia din Republica Cehă, Slovacia, parte din Ungaria, Polonia, precum și nordul Serbiei de astăzi.
Arhitectura populară săsească poartă amprenta tradiției central-europene influențată de unele măsuri de ordin administrativ (factorul unificator al monarhiei habsburgice încă din secolul al XVII-lea). 

Între aceste tradiții pot fi amintite aportul arhitecturii occidentale aduse de coloniștii de pe Rin și Mosela, tradiții îmbogățite cu prilejul unor contacte mai târzii. Arhitectura populară săsească, în timp, s-a constituit într-un ansamblu original, favorizat de unele condiții privilegiate de-a lungul Evului Mediu și a timpurilor moderne, precum și de legăturile cu arhitectura urbană a diferitelor epoci. In cadrul construcțiilor săsești se înregistrează atât variante zonale, cât și dezvoltări diferite într-una sau alta din zone. 

De exemplu, la mijlocul secolului XX în Ținutul Sebeșului sau Bistrița-Năsăud existau case săsești din lemn, care erau totul dispărute în Țara Bârsei. Aici numărul lor era încă apreciabil în sec. XIX: la Prejmer în 1854 alături de 328 de case de piatră erau și 210 de lemn. Unele din casele de lemn aveau acoperiș în patru ape din paie sau stuf, stâlp de lemn formând un pridvor deschis pe latura îngustă dinspre stradă, ferestre mici, iar gardul din uluci era scund. Julius Bielz în 1956 menționa că în Transilvania casele săsești din lemn erau izolate și construite „din grinzi, acoperite cu șindrilă, clădite după tipul francon”. În Codlea spre exemplu la începutul secolului XX mai exista o casă mică, acoperita cu stuf, cu o singură începere de 13 metri pătrați. 

În secolul al XVIII treptat se trece de la arhitectura de lemn la cea de piatră, deoarece, pe rând pentru diferite zone transilvănene, diferite acte administrative instituie interdicții cu privire la construcții de lemn. Dispariția caselor de lemn poate fi pusă și pe seama incendiilor, care erau favorizate de îndesirea populației.
Sursă text: Țara Bârsei (vol. II), Editura Academiei RSR, București, 1974.

În fotografie: stradă din comuna Vulcan, jud. Brașov, cercetare de teren, 1998 (Fond documentar MEBv).

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

𝐋𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐁𝐚𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢: Barocul timișorean. Studii și perspective asupra arhitecturii, artei și societății secolului al XVIII-lea

 

𝐋𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐁𝐚𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢.

O seară dedicată unui volum care așază barocul timișorean în pagini scrise cu rigoare, atenție și spirit critic: „Barocul timișorean. Studii și perspective asupra arhitecturii, artei și societății secolului al XVIII-lea”.

Cartea reunește cercetările prezentate în cadrul Conferințelor Heritage of Timișoara: Baroque și propune o privire amplă asupra unui secol care a dat identitate orașului și Banatului. Arhitectură militară, ecleziastică și civilă, artă, societate, influențe europene, toate adunate într-o lucrare cu aer academic și coerență impecabilă.

𝐏𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐬𝐞 𝐚𝐟𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮, 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐮 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐚𝐭𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭.
Volumul poartă semnăturile Mariei Sârbu, ale lui Dragoș Mihai Iovănescu, Marius Liviu Moldovan, Casian Avram, Sandra Hirsch, Marius Cornea, Mihaela Vlăsceanu, Bogdan Demetrescu, Caius Hera, Radu Oltean și Aleksandar Bede. O echipă diversă, unită prin pasiunea pentru cercetare și patrimoniu.

5 noiembrie 2025, ora 18:30
Muzeul Național al Banatului - Mansarda B2
(str. Martin Luther, nr. 4)
Intrarea este liberă.
_________________________
Evenimentul este organizat de Asociația Prin Banat în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș, în cadrul proiectului cultural „Heritage of Timișoara: Baroque”, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și co-finanțat de AFCN.
O lansare cu atmosferă sobră și plăcută, potrivită celor care iubesc cercetarea, istoria și eleganța unei epoci care continuă să fascineze.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025.

 

Marți, 4 noiembrie 2025, la ora 12, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția: 

310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025.

La data de 4 noiembrie 1715, în prezența oficialităților, începeau lucrările de construcție a celei mai importante fortificații habsburgice din Transilvania, cetatea de la Alba Iulia, numită Alba Carolina în cinstea împăratului Carol al VI-lea de Habsburg. 

Încheiate după mai bine de 20 de ani, lucrările la cetatea gândită și avizată de prințul Eugeniu de Savoia au fost supervizate de arhitecți militari precum Giovanni Morando Visconti, Joseph de Quadri sau Konrad von Weiss. Pentru a sublinia importanța cetății a fost comandat și un arc de triumf (astăzi cunoscut sub numele de poarta a III-a), pe care trona statuia ecvestră a împăratului, realizată din alabastru, care a costat 40000 de florini.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică. Astfel, sunt expuse piese de armament, diverse piese numismatice, documente, cărți vechi, gravuri, hărți, steaguri, piese arheologice și numeroase reproduceri după planurile originale cetății Alba Carolina.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 4 noiembrie 2025 – 22 martie 2026. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum – filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca Ráday Budapesta, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Națională Széchényi Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Workshop 2 The 12th Edition Conservation and restoration camp (interdisciplinary resarch / practical courses / technical demonstrations / the technical process of stones restoration / epigraphy / historical research) / 21 to 30 July 2025, Jewish Cemetery, Vasile Alexandri Street, Alba Iulia

 

Workshop 2

The 12th Edition
Conservation and restoration camp (interdisciplinary resarch / practical courses / technical demonstrations / the technical process of stones restoration / epigraphy / historical research) / 21 to 30 July 2025, Jewish Cemetery, Vasile Alexandri Street, Alba Iulia

Anul 2025 aduce după sine ediția a XII – a a Taberei de Conservare și Restaurare desfășurată în cadrul Cimitrului Evreiesc din Alba Iulia sub denumirea: Conservation and restoration camp (interdisciplinary resarch / practical courses / technical demonstrations / the technical process of stones restoration / epigraphy / historical research).

Proiectul demarat de Universitatea 1 Decembrie 1918 (prin persoana dlui Prof. Univ. Dr. Habil Daniel Dumitran) în colaborare cu Muzeul Național al Unirii (prin persoana dnei Restaurator Expert Dr. Sidonia Olea), desfășurat anual, urmărește familiarizarea participanțiilor cu domeniul conservării și restaurarării pietrei, a cercetării istorice documentare cât și a cercetării epigrafiei ebraice. Desfășurat la scară largă, internațional, proiectul ne aduce în fața unei tradiții albaiuliene în domeniul restaurării.

Vă invităm pe această cale să vă înscrieți în cadrul workshopului, numărul participanțiilor fiind limitat.

Înscrieriile se pot face accesând formularul:
https://forms.gle/m1YekKt9j69m6jgK9

 
Pentru mai multe detalii: Sidonia Olea 0749 977 047

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Workshop 1 Redescoperirea unui patrimoniu uitat (workshop de conservare și restaurare a bunurilor culturale din piatră)

 

Workshop 1

Redescoperirea unui patrimoniu uitat (workshop de conservare și restaurare a bunurilor culturale din piatră)

A venit momentul pentru lansarea invitației de participare în cadrul unor workshopuri de conservare și restaurare în vara anului 2025.
Fie că ești student, elev ori vrei să iei contact cu procesul conservării și restaurării bunurilor culturale litice, ești invitat să iei parte la una dintre școlile de vară desfășurate în perioada imediat urmatoare.

Un prim workshop este:
Redescoperirea unui patrimoniu uitat (workshop de conservare și restaurare a bunurilor culturale din piatră).
Acțiunea este demarată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Secția (CNCRCV) - Compartimentul de restaurare piatră, și se va desfășura între 21-30 iulie, sub coordonarea dnei Expert Restaurator dr. Sidonia Olea. În cadrul evenimentului vor avea loc o serie de prelegeri, seminare și vizite documentare, pentru o mai bună înțelegere a domeniului atât de vast al restaurării pietrei.

Înscrierile se realizează accesând linkul:
https://forms.gle/ZU3AoWECfE1HRce86

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫ă. 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞. 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, ediția a 25-a.

 

În perioada 8-10 mai muzeul nostru găzduiește lucrările
𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫ă. 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞. 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, ediția a 25-a.

▶︎ Programul celor 3 zile de comunicări este disponibil la adresa www.simpara.ro/ARA-25-program-634.htm

 

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

 1. Ieri am susținut în cadrul Institutului de Arheologie din Iași o prezentare intitulată ,,Topolița. Un sit pluristratificat din Subcarpații Neamțului", prin care am încercat să promovez, într-o formă sintetică, rezultatele celor șase campanii de săpături arheologice sistematice pe care le-am desfășurat în cadrul acestui sit.

 

Modesta mea prezentare a fost și un omagiu dedicat memoriei profesorilor mei, de la care am învățat lucruri foarte utile pentru cariera mea de arheolog: prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu și dr. Dan Monah.
Le mulțumesc colegilor de la Institutul de Arheologie pentru că mi-au oferit posibilitatea de a conferenția în cadrul acestei instituții, dar și tuturor celor care au fost prezenți.

#archaeology #conference #Iași #prehistory #excavations #heritage #museum

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑱𝒖𝒅𝒆𝒕̗𝒆𝒂𝒏 𝑴𝒖𝒓𝒆𝒔̗ 𝒔̗𝒊 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒔̗𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̗𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆

 

În 2015, colegul nostru Gál Szilárd, doctor în Istorie, a descoperit un mormânt de călăreț din secolul al III-lea, cu un craniu deformat artificial, indicând origini eurasiatice. Mostrele analizate genetic în laboratoare din Szeged și Stockholm au confirmat aceste concluzii încă din 2019, iar un studiu internațional recent reconfirmă rezultatele.
Muzeul Județean Mureș a contribuit activ prin recoltarea de mostre ADN din necropole din Mureș, Turda, Alba și alte situri istorice.
Mai multe detalii în articolul de pe site-ul Muzeului, link în comentarii

𝑨 𝑴𝒂𝒓𝒐𝒔 𝑴𝒆𝒈𝒚𝒆𝒊 𝑴𝒖́𝒛𝒆𝒖𝒎 𝒆́𝒔 𝒂 𝒓𝒆́𝒈𝒆́𝒔𝒛𝒆𝒕𝒊 𝒌𝒖𝒕𝒂𝒕𝒂́𝒔
2015-ben kollégánk, Gál Szilárd, történelemtudományok doktora, egy 3. századi lovas sírt tárt fel, melyből egy eurázsiai eredetre utaló mesterségesen torzított koponya került elő. A szegedi és stockholmi laboratóriumokban genetikailag elemzett minták már 2019-ben megerősítették ezeket a feltevéseket, és egy nemrégiben készült nemzetközi tanulmány újból alátámasztotta az eredményeket.
A Maros Megyei Múzeum a Maros, Kolozs és Fehér megyei lelőhelyek temetőiből származó DNS-minták összegyűjtésével járult hozzá aktívan a kutatáshoz.
További részletek a Múzeum honlapján található cikkben, a link a hozzászólásokban.

#MuzeulJudețeanMureș #CercetareȘtiințifică #Arheologie #PatrimoniuIstoric #MarosMegyeiMúzeum #TudományosKutatás #Régészet #TörténelmiÖrökség

 
Cercetare și Patrimoniu – Rolul Muzeului Județean Mureș în studiul epocii migrațiilor timpurii

Kutatás és örökség – A Maros Megyei Múzeum szerepe a korai népvándorláskor kutatásában

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

3. Cercetare și Patrimoniu – Rolul Muzeului Județean Mureș în studiul epocii migrațiilor timpurii

4. Când fostul elev îl ajută pe fostul său profesor!

 

Cu câteva săptămâni în urmă mi-a scris un tânăr - Vlad Dulgheriu -, care îmi spunea că mi-a fost elev și să acum deține o firmă - Geocad Services - al cărei obiect de activitate implică utilizarea dronelor în lucrări de infrastructură. Mi-a mărturisit că văzuse ceva din activitatea mea arheologică și că era interesat să mă ajute să facem măsurători LiDAR la câteva situri arheologice din județul Neamț. Evident că am acceptat.
Recent am mers pe teren și am încercat să aflăm secrete din zone ascunse. Abia așteptăm procesarea rezultatelor.
Mă bucur sincer că fostul meu elev și-a construit frumos propriul drum. 

#archaeology #LiDAR #Neamț #drone #fieldwork

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. „O tu nici visezi, Bătrâne, câte-n cale ni s-au pus!”

Două cadre de uși, din două clădiri diferite (Casa muzeu și stăreția nouă) au fost refăcute într-un stil aparte. Fragmente mai mari, originale, se aflau la ușa de nord a primei construcții. Acum ele au fost extrase complet și s-au înlocuit cu cadre care reproduc vechile profilaturi. Ușa anterioară (Pietre 28/1) a dispus de două baze inegale de montanți și, probabil, de un lintel întreg. Cel din stânga marca probabil jumătatea, ușa ulterioară având cadrul supraînălțat. Un bun reper pentru această apreciere este conservarea unei anomalii din profil, care conține o gaură circulară menită să prindă mecanismul de închidere. Montantul opus are baza ușor retezată și doar aproximativ o treime din înălțimea perechii sale. Distrugerea capătului de jos, greu de închipuit într-o poziție inițială, sugerează recuperarea sa și montarea într-un aranjament „marca DMI” ori urmașii. Observarea atentă a bazei de montanți din ușa stăreției arată că, dacă careul cu decor floral stilizat a fost realizat destul de fidel, continuarea din elevație a fost simplificată major (Pietre 28/2). Fie că meșterul cel nou a obosit în întreprindere, fie că nu i s-a cerut „să exagereze” cu sculptura.
Întorși la pietrele originale, repetăm prezența la baze a unui careu de piatră cu fața vizibilă acoperită de un relief puțin adânc. De la un nucleu central mic, pornesc, adaptându-se la forma unghiulară, frunze lanceolate, cu marginile marcate. Mai sus, pe o tăietură oblică, sunt grupați câte doi baluștri angajați, separați de câte o semibaghetă simplă. Fiecare pereche de baluștri are decor reticulat cu vârfuri la capete, respectiv torsadat, către mici capete marcate și tot separat înzestrate (Pietre 28/1a). În elevație, baluștrii au continuat prin prolile semicirulare, dar la diferență de adâncime, dată de limita celor interiori. Profilatura se înalță către fila peretelui, cu nu mai puțin de opt elemente decorative simplificate la forme de semibaghete simple. Cei doi montați nu au lucrături egale și se observă că s-a produs o forțare de elemente pentru a se reuni cu lintelul. Ultimul pare că dispune de o lucrătură mai îngrijită. În mijlocul său descoperim o frumoasă tăietură de baghetă unghiulară, încadrată de varii adânciri, la fel de bine finisate. Evident, având în vedere „creativitatea” restaurărilor din secolul XX, este posibil ca să se fi produs și aici un amestec. Oricum, lintelul s-ar potrivi foarte bine și la cadrul unei pisanii demontate. Și dacă ne amintim că, până la Lăpușneanu, au dispărut din mănăstire toate vechile pisanii în piatră, atunci ipoteza este și mai plauzibilă.
Dar decorul de la baza celor două uși a primit și o nouă întregire documentară. Fapt ce modifică din plin datele de analiză. Un colț de ancadrament, cu dimensiunea la fostul lintel de 35 cm, la o grosime a pietrei de 19 cm, s-a recuperat din zona Casei muzeu (2023) (Pietre 28/3). Piatra are retrageri în unghi drept, care sunt potrivite pentru un colț de fereastră. În afara fostului cadru liniar există un decor încadrabil într-un pătrat de 29 cm. Nu ar trebui decât să repetăm o descriere operată de la baza montanților de ușă. Este o foarte bună dovadă că și unele ancadramente de ferestre au avut la baza montanților aceleași decorații.
Următoarea problemă a acestor elemente ar fi, ca de fiecare dată, încadrarea lor cronologică. Evoluția verticală a decorului, dincolo de baza rectangulară îngăduie o racordare suplimentară la realizarea unui portal din interiorul bisericii. Sunt baghete torsadate care au populat monumente mai vechi (să cităm doar soluțiile de la ușa exterioară de la Tazlău). Ceea ce coboară datarea în jurul de 1500, dar nu o rezolvă. Căci tipul floral se așază pe un suport mereu rezervat decorațiilor renascentiste. Iar cea mai bună raportare, dar nu unica, este la unele elemente decorative de pe șemineul lui Ștefan Wolphard, de la Cluj (1579-1580) . Combinația elementelor analoage înclină datarea spre jumătatea secolului al XVI-lea.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Colaborarea frumoasă cu Vlad Dulgheriu, de la Geocad Services, a adus și rezultate frumoase pentru ceea ce înseamnă descoperirea unor situri arheologice deosebite, care sunt ascunse în pădurile județului Neamț.

Grație tehnologiei actuale și folosind scanările LiDAR am putut obține o imagine fidelă a unei fortificații vechi de aproape 5000 de ani. Am observat cu acest prilej detalii pe care nu le puteam observa în teren tocmai datorită vegetației.
După frumoasele colaborări cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Geo Edu Lab și Geocad Services, județul Neamț beneficiază în prezent de investigarea celor mai multe fortificații preistorice și antice din zona subcarpatică a Moldovei.
Promovăm județul Neamț prin cercetare. 

#archaeology #hightechnology #LiDAR #heritage #Neamț #fortifications

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Două noi specii de dinozauri descoperite în România. Ce cred cercetătorii despre „Uriash kadici”, dinozaurul care schimbă ce știam despre evoluția locală a acestor viețuitoare 

8. Gaius Suetonius Tranquillus (69-122 p. Chr.) este unul dintre cei mai citiți și citați autori antici, istoricul preferat al multor generații.

 

Gaius Suetonius Tranquillus (69-122 p. Chr.) este unul dintre cei mai citiți și citați autori antici, istoricul preferat al multor generații. Tatăl acestuia a fost tribun în Legiunea a XIII-a Gemina, legiunea care a ridicat apoi castrul de la Alba Iulia. De la Suetonius ni s-au păstrat celebrele „Alea iacta est!” (Zarurile au fost aruncate!) sau „Veni, vidi, vici!” (Am venit, am văzut, am cucerit!) spuse de Caesar, însă tot de al el ni s-a păstrat și una dintre cele mai spectaculoase biografii, Viețile celor 12 cezari (De Vita XII Caesarum). O operă tulburătoare care ne prezintă excesele, reușitele și viața întunecată a imperatorilor care au făcut imperiul roman să fie ceea ce știm că a fost, de la Cezar la Domitian. În istoria romană, anul celor patru împărați este singular. Din iunie 68 până în decembrie 69, s-au succedat cu rapiditate patru împărați romani, ca urmare a crizei provocate de Nero (37-68 p.Chr.). Tot Suetonius ne povestește viața neverosimilă a lui Nero, împăratul care a dat foc Romei dorind să vadă un „reenactment” al căderii cetății troiene, clamând în fața propriei morți: Qualis artifex pereo! – ce artist mare moare odată cu mine! Prin moartea lui Nero, dinastia familiei imperiale iulio-claudiene se încheie. Însă în lupta celor patru împărați, victoria lui Vespasian deschide calea familiei flaviilor. Galba este primul care complotează împotriva lui Nero, și devine în vara anului 68 din simplu guvernator impărat, susținut de senat și garda pretoriană. Gelos pe această reușită, vechi aliat al lui Nero, un alt guvernator, Otho, reușește să-l înlăture de la putere pe Galba și devine împărat din ianuarie 69. Cu toate acestea, un foarte puternic general din Germania, Vitellius, îi contestă autoritatea și îl învinge la Bedriacum pe Otho. Vitellius devine împărat în aprilie 69. În tot acest timp, după înăbușirea răscoalei din Iudeea, Vespasian este declarat împărat de legiunile sale. Drept urmare, invadează Roma și reușește să-l ucidă, tot la Bedriacum, pe Vitellius. Cu Vespasian, începe o nouă epocă de prosperitate pentru Roma, culminând cu construirea Colosseumului în anii 72-80 p. Chr.

În imagini, din bogata colecție de numismatică a bibliotecii Batthyaneum, foarte rari denari imperiali cu efigiile lui Nero, Galba, Vitellius, Vespasian și alți împărați romani din aceeași perioadă. Totodată, în Batthyaneum se află cea mai veche ediție din Suetonius din România, un incunabul din 1471, avându-l ca editor pe Nicolas Jenson (1420-1480). Volumul are inițialele frumos pictate. Ediția princeps a apărut în 1470, editată de Johannes Philippus de Lignamine (1420-1481?).

 

Sursa informațiilor Biblioteca Batthyaneum.

9. Descoperire arheologică importantă lângă Crasna!

 

Astăzi, colegii noștri arheologi Horea Pop și Dan Deac au fost pe teren și au făcut o descoperire deosebită: o nouă așezare barbară daco-germanică, datată în secolele II-III p. Chr., situată la sud de localitatea Crasna, lângă un cot al râului cu același nume.

Materialul ceramic recuperat este divers și oferă indicii valoroase despre comunitatea care a locuit aici. Majoritatea vaselor sunt lucrate la roată, cu pastă cenușie, și au fost folosite pentru servirea mesei , pentru băut sau pentru depozitarea proviziilor. De asemenea, au fost descoperite fragmente de ceramică modelată manual, specifice culturilor dacice și vandalice timpurii.

Această descoperire contribuie la înțelegerea relațiilor romani-barbari în preajma limesului meseșan și ne ajută să reconstituim trecutul acestor comunități.

#Arheologie #DescopeririNoi #Daci #Germanici #Crasna

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

10. Ce facem noi în zilele astea cu soare? Croșetăm cu migală un nou sit!

 

Aici una din echipele MNIR, cu mine dirijor dar și instrumentist harnic în orchestra noastră "relocată" la Situl 19, trage tare spre a valorifica tot timpul bun. Un sit frumos, coerent, deocamdată o secvență de sfârșit de secol III - sec. IV p. Chr. Avem de toate! Morți, vii, metalurgie, producție, viață în general.

 

Sursa informațiilor Simion Mihaela.

Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea