Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO

1. VASUL DE TIP SITULA DE LA LANCRĂM, SEC. I Î. CHR

Cercetarea arheologică de la Lancrăm- „Glod”, sit arheologic situat în imediata apropiere a municipiului Sebeş, realizată în anii 1999-2000, a avut ca rezultat descoperiri din diverse epoci care atestă o succesiune a locuirii în zonă, din preistorie şi până în perioada medieval timpurie.
În unul dintre complexele investigate (groapa nr. 4), care aparținea civilizației dacice, s-a descoperit un vas de tip situla, confecționat din ceramică semifină de culoare neagră, modelat cu mâna. Vasul are buza îngroșată şi rotunjită şi, în zona mediană, este prevăzut cu patru butoni circulari, specifici olăriei dacice. Partea de la gât în jos este ornamentată cu incizii executate în val, iar jumătatea inferioară este decorată cu pieptenul (Kammstrich), la fel ca şi în cazul majorității covârșitoare a vaselor de tip situla cunoscute din mediul dacic.
Caracterul interesant al vasului ales exponat al lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş nu constă doar în prezența celor patru butoni, ci şi în lustruirea cu grafit a buzei exterioare a acestuia. Ceramică ornamentată prin lustruire cu grafit apare începând cu faza a III-a a ceramicii scordisce, perioadă ulterioară anului 84 î. Chr.
Scordiscii au fost un vechi trib celtic așezat la confluența râurilor Sava şi Drava cu Dunărea în Serbia de astăzi. Din anul 141 î.Chr., triburile scordiscilor au fost implicate în luptele împotriva romanilor din Macedonia, iar între 56 și 50 î.Chr., scordiscii au fost învinși de dacii lui Burebista (82 î.Chr. - 44 î.Chr) și au devenit supușii regelui dac. Ei au fost zdrobiți ulterior de către împăratul Tiberius (14 - 37 d. Chr), devenind mercenari supușii romanilor.
O orientare spre lumea celtică este sugerată, pe de altă parte, de imitarea în manieră locală a unui vas de tip situla, lucrat cu mâna, care, spre deosebire de exemplarele cele mai numeroase, nu conține grafit în pastă (în schimb este lustruit cu grafit). Decorul dispus pe partea inferioară a vasului, constând din linii trase cu un pieptene, amintește de lumea scordiscă, unde vasul de la Lancrăm își are cele mai bune analogii, probabil nu întâmplătoare sunt şi corespondențele unor alte vase din groapa 4 cu descoperirile din mediul scordisc.
Teritoriul dacilor se învecina cu trei mari regate celtice, cel al boilor, tauriscilor şi scordiscilor. Celții locuiau în vestul şi în nordul teritoriilor dacice, unii dintre ei trăind inclusiv printre triburile dacice. Influența lor a fost resimțită îndeosebi în domeniul metalurgiei, însă nu numai, după cum o dovedește şi vasul desemnat exponat al lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, realizat în secolul I î. Chr. de un meșter local, care încearcă să imite un vas tipic celților, al cărui arhetip era realizat inițial din bronz, adăugând formei de inspirație celtică, butonii specifici olăriei dacice.

Sursa informațiilor Muzeul Municipal “Ioan Raica” Sebeş.

2. Vasul de tip situla de la Lancrăm, sec. I î.Chr., exponatul lunii ianuarie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

3. Vă salut, astăzi a apărut în presă articolul despre micul tezaur.

Sursa informațiilor Brindusa Nicolae Marius.

4. Acum aproape 5000 de ani, după ce ușor, ușor, faimoasa cultură Cucuteni a dispărut, între Siret și Munții Carpați își fac simțită prezența comunități ale bronzului timpuriu.

Deși puneau bazele unei noi lumi, aceste populații încă mai păstrau, măcar la nivel material, unele reminiscențe din perioada anterioară. Dar aveau și destule elemente noi, pe care arheologii au reușit să le identifice.
În ultimii ani, pentru că am dorit să înțelegem mai bine realitățile de la începutul epocii bronzului, am reușit să facem o serie de cercetări care au adus evidente elemente de noutate. Avem acum o altă imagine asupra tipului de așezări, avem completări ale inventarului metalic, avem mai multe datări absolute și am putut aduce completări pentru inventarul funerar. Detalii în comentarii!

A Rarely Type of Dagger Attested in the Bronze Age in Western Moldavia (Romania)

ÎN UMBRA UNEI MARI CIVILIZAȚII. PREZENȚE POST–CUCUTENI ÎN NORDUL SUBCARPAȚILOR MOLDOVEI—O ÎNCERCARE DE ACTUALIZARE A DATELOR

SOME OBSERVATIONS ON THE FUNERARY BEHAVIOR FROM THE BEGINNING OF THE BRONZE AGE IN THE MIDDLE VALLEY OF SIRET//Unele observații privind comportamentul funerar de la începutul epocii bronzului de pe valea mijlocie a Siretului.

At the ,,Gates” of the Neamț Depression (Eastern Romania). Considerations on several Bronze Age Fortifications

#archaeology #prehistory #BronzeAge #graves #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. În contextul situației legate de furtul pieselor de la muzeul din Olanda, vă aduc în atenție o situație interesantă legată de Tezaurul de la Rădeni, din județul Neamț.

Piese de la Rădeni, vechi de aproape 3000 de ani, au fost descoperite întâmplător, în timpul unor lucrări agricole. După ce au fost recuperate de la descoperitor, piesele au stat într-o vitrină, pe un hol al școlii, vreme de 10 ani, fără să atragă atenția cuiva.
Desigur, doar un noroc absolut a făcut ca piesele să nu dispară pentru totdeauna.
La ora actuală, tezaurul de la Rădeni este în colecția Complexului Muzeal Național Neamț.
În imaginile alăturate găsiți un fragment dintr-un articol publicat în ziarul Flacăra din anul 1978.

#archaeology #gold #hoard #Neamț #prestigious #treasure

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Se discută în aceste zile, mai mult decât oricând, despre daci și despre comorile păstrate de la ei.

Dar cât de mult facem ca să înțelegem civilizația dacică? Arheologia ultimului secol a adus contribuții fantastice, dar multe dintre acestea prea puțin cunoscute publicului larg. Învățământul de masă nu mai prioritizează de mult acest segment al istoriei.
Dacii nu au lăsat moștenire doar un patrimoniu mobil spectaculos (de ex. brățări de aur și argint), ci au realizat și o arhitectură valoroasă.
La răsărit de Carpați, civilizația dacică din perioada clasică, este cunoscută prin cercetări punctuale, valorificate parțial.
Pentru că am vrut să aducem elemente de noutate privind cunoașterea unui sit arheologic reprezentativ pentru civilizația dacică, respectiv fortificația de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei, împreună cu o echipă energică de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și Geo Edu Lab, a putut fi realizată prima scanare LiDAR a acestei fortificații emblematice.
Și noi ne străduim să facem ceva pentru patrimoniul arheologic al județului Neamț.
Vă invit să facem cunoscut acest valoros sit arheologic!

Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei

#archaeology #LiDAR #Neamț #Antiquity #fortification

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Brățară de argint (nr. inv. II 9703 AR).

Muzeul Județean de Istorie Brașov a participat la expoziția „Dacia, regatul aurului și argintului”, ținută la Drents Museum din Assen, în perioada iulie 2024 – ianuarie 2025, cu o piesă arheologică, o brățară de argint (nr. inv. II 9703 AR).
Piesa face parte din tezaurul descoperit la Lupșa (comuna Hoghiz, jud. Brașov). Este datată secol I a. Chr., perioada La Tène.
Pe lângă valoare istorică, brățara are și o valoare artistică deosebită: terminațiile sunt decorate în formă de protome antropomorfe (reprezentări stilizate ale figurii umane), cu un registru de palmete. Corpul brățării este realizat prin răsucirea unei bare dreptunghiulare în secțiune.
Piesa din argint are greutatea 95,24 grame și diametrul de 11 cm.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie Brașov.

8. Sute de complexe arheologice romane au fost descoperite în zona Gării Constanța, pe terenul unde Iulius va construi cel mai mare proiect imobiliar din regiune

9. Sit arheologic necropola Tomisului pe platforma Oil Terminal - Iulius

Sursa: Youtube Utilizator: Dobrogea Live

10. Patrimoniu spectaculos nu înseamnă doar obiecte din metale prețioase sau artefacte cu caracter de unicat.

În egală măsură, unele situri arheologice deosebite ne pot asigura un loc aparte pe harta arheologică a lumii.
Județul Neamț este singurul din zona est-carpatică unde se întâlnește o mare densitate a siturilor preistorice legate de exploatarea sării. Deși pare un amănunt lipsit de importanță, e bine să fie cunoscut faptul că aici se află printre cele mai vechi exploatări ale unor izvoare sărate, la nivel european. Asta înseamnă că acum aproape 8000 de ani, grupuri umane specializate munceau intens pentru a obține, prin recristalizare, sarea solidă, care era o resursă extrem de căutată. Sarea însemna bun cu valoare economică, dar și putere. Nu întâmplător sursele de sare au fost râvnite de diferite comunități umane.

#archaeology #heritage #salt #Neamț #neolithic #worldheritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Mormintele elitelor din epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei / FOTO

12. Micuță acvilă romană, a legionarilor de la Apulum, cu care medievalii jucau bile... Până va vedea publicarea, mai bine v-o arăt eu!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. Povestea celebrului tezaur de vase de aur de la Rădeni, din județul Neamț, a atras atenția presei naționale.

Am considerat necesar ca această descoperire să o punem într-un context mai larg, pentru ca opinia publică să înțeleagă că unele descoperiri de acest fel nu rămân niște întâmplări, ci noi, arheologii, căutăm să aflăm cât mai multe detalii despre istoria acestor spectaculoase obiecte.
Mulțumiri AGERPRES și d-lui Gabriel Apetrii.
Articolul poate fi consultat în comentarii.

Neamț: Povestea tezarului de la Rădeni, care a stat 10 ani pe holurile unei școli, aurul ind confundat cu alama

#archaeology #hoard #goldtreasure #Neamț #haritage #history

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. Povestea tezaurului de la Rădeni: Artefacte din aur, vechi de aproape 3.000 de ani, au stat 10 ani pe holurile unei școli din Neamț fără ca nimeni să le cunoască valoarea

15. 𝐅𝐢𝐛𝐮𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐫𝐞𝐬𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐜𝐨𝐫𝐩 𝐚𝐫𝐜𝐮𝐢𝐭 𝐬̧𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐠𝐫𝐚𝐟𝐚 𝐢̂𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐥𝐞𝐩𝐬𝐢𝐝𝐫𝐚̆ (tipul Zweischleifige Bogenfibeln, după Tiberiu Bader).

Fibula a fost descoperită în noiembrie 1975, de Emil Moscalu, în timpul cercetării unei movile funerare din prima epocă a fierului de la Ostrovul Mare (comuna Gogoșu, județul Mehedinți), autorul descoperirii datând-o în secolul 7 ante Chr. Acest tip de fibulă este cel mai frecvent descoperită în zona nord-vest balcanică şi în arealul de răspândire al culturii Basarabi. Piesa aparține patrimoniului Muzeului Olteniei.
Material realizat de: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, #MuzeulOlteniei.
Bibliografie: Elvira Ciocea Safta, 1996, „𝑁𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑎 𝑡𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑂𝑠𝑡𝑟𝑜𝑣𝑢𝑙 𝑀𝑎𝑟𝑒”, SCIVA 47.2, pp.159-190.
𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 3 februarie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete