În păstrarea Arhivelor Naționale ale României se află un document de o deosebită valoare, un fragment de manuscris tibetan, traducere a faimosului text sanscrit budist Vajracchedikā, versiunea cea mai concisă a doctrinei Prajnāpāranitā, «Înțelepciunea Transcedentală», din care s-a păstrat o singură filă, de culoare neagră, scrisă cu lichid alb.
Documentul, scris pe ambele părți, este din hârtie din fibră de bumbac 100% și are următoarele dimensiuni: lungine 20,1 cm, lățime 6,9 cm și grosime 0,23 mm. Este acoperit pe ambele părți cu un strat negru lucios, alcătuit probabil din cărbune dispersat în clei albuminoid (albuș de ou sau ser sanguin). Peste stratul de fond s-a scris cu un amestec mineral alcătuit din pulbere de argint, de asemenea dispersată în clei albuminoid.
Pe o față a filei este titlul, traducerea tibetană a titlului faimosului text sanscrit Vajracchedikā, versiunea cea mai concisă a doctrinei Prajnāpāranitā, «Înțelepciunea Transcedentală». Pe cealaltă față, fila conține titlul integral al textului în sanscrită, urmat de traducerea sa în tibetană și de un omagiu, mai exact o formulă de reverență către toți Budha și Budisattva.
Documentul este însoțit de o filă pe care scrie „Această hârtie s-au găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de maiorul Ioniță Iamandi în ținutul Dorohoiului”.
Cel care a prezentat, pentru prima dată, lumii științifice textul tibetan a fost Al. Odobescu, în Curs de arheologie – Istoria arheologiei, București, 1877.
#Documents #documente #istorieromaneasca #arhivelenaționalealeromâniei #ArhiveleNationale #istorie #archives #history #documentemedievale #istoriaromâniei
Sursa informațiilor Arhivele Nationale ale Romaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu