Ştiinţă pentru toţi: Arheologie

Se afișează postările cu eticheta Arheologie. Afișați toate postările

miercuri, 16 septembrie 2026

Lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC

Lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC

Muzeul Național de Istorie a României va găzdui joi, 17 septembrie, începând cu ora 14:00, lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC, eveniment organizat în parteneriat cu Romfilatelia și Compania Naţională Poşta Română.

În cadrul emisiunii sunt ilustrate coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, artefacte de o valoare istorică excepţională care au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Olanda, recuperate de autoritățile olandeze și redate patrimoniului țării noastre în 2026.

Desenele de pe marca poștală și de pe plicul „prima zi” sunt realizate de renumitul artist român Mircea Cantor și redau imaginile brățărilor dacice si un detaliu de pe coiful de la Coțofenesti. Aceste desene se regăsesc și în grafica piesei speciale din mapa filatelică, unde culoarea galben, îmbinată cu funia, sugerează o aluzie la aurul coifului și al brățărilor – și unde, pe alocuri se poate identifica, printre module, textul: ISTORIA ESTE FUNIE. Colița emisiunii redă în timbrul său imaginile reale ale celor trei piese excepționale din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Mircea Cantor, artistul care a realizat grafica emisiunii de mărci poștale, va fi prezent la eveniment și va oferi autografe participanților, care vor primi cărți poștale, pe care le vor putea completa și trimite gratuit, pe loc, prin Poșta Română, oriunde în țară. O ocazie frumoasă de a transforma vizita la muzeu într-un mesaj care pleacă mai departe către cineva drag.

Vă așteptăm!

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

marți, 15 septembrie 2026

𝐒𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜ă𝐫𝐢 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 „𝐀𝐜𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐚𝐯𝐢𝐚𝐞 𝐌𝐞𝐫𝐢𝐝𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬”, 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐋𝐈𝐗 -𝐚, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

𝐒𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜ă𝐫𝐢 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞
„𝐀𝐜𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐚𝐯𝐢𝐚𝐞 𝐌𝐞𝐫𝐢𝐝𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬”, 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐋𝐈𝐗 -𝐚, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui organizează în ziua de joi, 17 septembrie 2026, în sala „Arta”, începând cu ora 10:00, deschiderea celei de-a XLIX-a ediții a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔”.

Peste 100 de specialiști din România și din străinătate vor participa la evenimentul care se va desfășura pe parcursul a două zile. Istorici, cercetători, cadre didactice universitare, conservatori, restauratori, pedagogi muzeali, manageri și alți profesioniști vor susține comunicări pe diverse teme, rezultate ale cercetărilor pe care le-au întreprins pe parcursul anului.

Deschiderea oficială va fi făcută de către prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Vor urma scurte alocuțiuni din partea oficialităților locale.

În cadrul festivității de deschidere va fi susținută, în plen, de către prof. univ. dr. habil. Nelu Zugravu, de la Centrul de Studii Clasice și Creștine, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, comunicarea cu tema: „𝑴𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒂 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂𝒗𝒊𝒆ț𝒖𝒊𝒆ș𝒕𝒆: 𝒉𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒂 ș𝒊 𝒎𝒐𝒏𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒎 𝒄𝒂 𝒅𝒆𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒂𝒍𝒆 î𝒏 𝒂𝒏𝒕𝒊𝒄𝒉𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒕â𝒓𝒛𝒊𝒆”.

Programul sesiunii cuprinde, așa cum v-am obișnuit, lansări și prezentări de cărți.

Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, va lansa „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔”, Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, nr. XLVI (2025), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2026. Alături de acest volum vor fi prezentate și puse în circulație: revista semestrială a instituției, „𝑭𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒆 𝒗𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊𝒆𝒏𝒆”, Revista Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Anul VI, Nr. 11 / ianuarie – iunie 2026 și Nr. 12 / iulie – decembrie 2026; Catalogul „𝑪𝒐𝒎𝒐𝒓𝒊 𝒂𝒍𝒆 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊. 𝑪𝒐𝒍𝒆𝒄ț𝒊𝒊𝒍𝒆 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑱𝒖𝒅𝒆ț𝒆𝒂𝒏 „Ș𝒕𝒆𝒇𝒂𝒏 𝒄𝒆𝒍 𝑴𝒂𝒓𝒆” 𝑽𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊. Volumul III” – Vaslui, 2026 și broșura „𝑷𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒂𝒍 𝑽𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊𝒂𝒏 - 𝑬𝒙𝒑𝒐𝒏𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊”, Nr. 5/2026, Vaslui.

În cadrul deschiderii oficiale a celei de-a XLIX-a ediții a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔” vor fi prezentate două expoziții temporare.

Astfel, începând cu ora 11:00, în sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui va avea loc vernisajul expoziției temporare „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă”, expoziție realizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

O altă expoziție temporară, găzduită în sala Multimedia, intitulată „Ș𝑻𝑬𝑭𝑨𝑵 – 𝑪𝑼𝒁𝑨 – 𝑬𝑴𝑰𝑵𝑬𝑺𝑪𝑼. 𝑷𝒐𝒓𝒕𝒓𝒆𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒅𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒆, 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒐𝒇𝒊𝒍𝒆 ș𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒂𝒕𝒆𝒍𝒊𝒄𝒆”, va fi deschisă începând cu ora 11:30. Realizată în colaborare cu Asociația Filatelică „Tutova” Bârlad, expoziția cuprinde exponate (279 de cărți poștale, plicuri poștale și timbre) din colecția col. (rtr.) Gheorghe Vasiliu din Bârlad și peste 40 de medalii din patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

Programul sesiunii va continua cu comunicările pe secțiuni, desfășurate pe parcursul a două zile, joi, 17 septembrie și vineri, 18 septembrie 2026. Comunicările științifice vor fi susținute joi, 17 septembrie, între orele 14:00-18:30 și vineri, între orele 9:30 – 12:00. Lucrările sesiunii se vor desfășura pe următoarele secții: Secția de Arheologie, Istorie Veche și Medievală, în expoziția de bază a muzeului, etajul I; Secția Istorie Modernă și Contemporană, în expoziția de bază a instituției, etajul I; Secția Personalități – Memorialistică, în expoziția de bază a muzeului, Sala Personalități; Secția Numismatică și Medalistică, în Sala „Multimedia”. Secția Etnografie, Pedagogie Muzeală, Artă Modernă și Contemporană Românească își vor desfășura lucrările în Sala de Etnografie și Artă Populară din cadrul expoziției de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, la parter, iar Secția Conservare – Restaurare va desfășura lucrările în sala de ședințe a instituției.

Comunicările pe secțiuni din cadrul primei zile a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldavia” se vor încheia la ora 19:00 cu un concert de muzică clasică susținut de Tudor-Călin Poiană, student la Universitatea Națională de Muzică din București, sub coordonarea conf. univ. dr. Toma Popovici.

Vă așteptăm să ne fiți alături la acest moment important al activității noastre muzeale!

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa și vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”

16-17 septembrie: Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa și vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”

MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud și cu sprijinul Primăriei Beclean, invită publicul la o nouă serie de activități cultural-educative, în intervalul orar 10.00-18.00, care includ vizite la sit și în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” de la Centrul Legacy, un proiect expozițional inedit, ce reunește exponate rare la nivel național, dar și european, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- și proto-istorică în bazinul intracarpatic.

Expoziția ilustrează o activitate esențială pentru istoria umanității prin intermediul instalațiilor și uneltelor inedite, reconstituirilor, filmelor, imaginilor și textelor explicative. Publicul vizitator va fi ghidat într-o lume fascinantă, dar prea puțin cunoscută, a tehnologiilor și uneltelor de extracție a sării, care au fost aduse la lumină în ultimii ani în țara noastră mai ales datorită eforturilor specialiștilor de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

Prin vechimea vestigiilor, diversitatea descoperirilor și, mai ales, prin conservarea foarte bună a lemnului, Băile Figa este un sit de importanță națională și europeană. Mai mult decât o mărturie a exploatării sării, situl oferă o imagine complexă asupra modului în care oamenii au interacționat cu resursele naturale și cu mediul înconjurător de-a lungul a mii de ani.

Expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” va putea fi vizitată în perioada menționată, dar și ulterior, pe bază de programare. Expoziția se află în Centrul Spa Legacy, etajul 1.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a XII-a, Târgoviște, 17-18 sept 2026 - PROGRAM

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și cu Biblioteca Academiei Române, organizează, în perioada 17-18 septembrie 2026, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a XI-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița.

Ajuns la ediția a XII-a, simpozionul anual organizat de Muzeul Municipiului București, în colaborare cu instituții consacrate, își deschide porțile pentru a facilita dialogul și schimbul de cunoștințe între specialiștii în arheologie și numismatică, deopotrivă din țară și de peste hotare. Totodată, acest eveniment oferă iubitorilor de istorie șansa de a pătrunde în tainele celor mai noi descoperiri și cercetări, deschizându-le o fereastră spre lumile pierdute și comorile ascunse ale trecutului. Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: contact@muzee-dambovitene.ro

PROGRAM*

Joi, 17.09.2026
Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie

10.00-11.00: Înscrierea participanților
11.00-11.30: Deschiderea Simpozionului
Dr. ec. Corneliu Ștefan, Președintele Consiliului Județean Dâmbovița
Ovidiu Cîrstina, Manager al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”
Adrian Majuru, Director General, Muzeul Municipiului București
Aurel Vîlcu, Secretar Științific, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Emanuel Petac, Șeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Dan Pîrvulescu, Director, Muzeul Municipiului București

Peisaje culturale, habitat și organizarea spațiului: cercetări arheologice interdisciplinare
Sală conferințe etaj

Sesiunea I (11.30-13.30), moderator: Vasile Opriș

Cătălin Lazăr, Cine face arheologie astăzi în România? Între universități, institute și firme private: o analiză preliminară
Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Daniel Vereş, Ştefan Vasile, Walter Alves Neves, André Strauss, Giancarlo Scardia, Ximena Villagran, Rodrigo Elias de Oliveira, Mark Oliver Rohring Hubbe, Gabriel Rocha da Silva, Leticia Valota, Maria Helena Madalosso Senger, Loredana Niţă, Monica Mărgărit, Zoltán-József Botha, Gabriel Șerbănescu, Dan Lucian Buzea, József Puskás, Iuliana Bartok, Horia Ghiţă, Vlăduţ Georgescu, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Ionuţ Stănescu, Mihai Caminschi, Elena Dihoiu, Florin Danciu, Hunor Flavius Crișan, Andrei-Victor Pavliuc, Elena-Cristina Iarca, Raluca Toader, Victor Ștefan Oncescu, Andrei Preda, Alexandru Motoroi, Cercetarea arheologică a carstului din Cheile Vârghișului (jud. Harghita) – rezultate și perspective
Mihai Caminschi, Ștefan Vasile, Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Dan Lucian Buzea, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Gabriel Sebastian Șerbănescu, Vlăduț-Andrei Georgescu, Valentin Georgescu, Daniel Vereș, Taxonomia și tafonomia asociației faunistice de vertebrate mari din situl paleolitic mijlociu Abri 122/1200 (Munții Perșani, România)
George Murătoreanu, Influența condițiilor climatice asupra mobilității comunităților gravettiene în Carpații de Curbură
Adrian Bălășescu, Noi perspective arheozoologice asupra culturii Hamangia (mileniile VI-V î.e.n.)
Vasile Opriș, Mihai Constantinescu, Theodor Ignat, Sorin Ailincăi, Elena Gavrilă, Vlad Bîndea, Adelina Darie, Mădălina Voicu, Cristian Roth, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Mihaela Golea, David Baciu, Cercetări arheologice la Glina-Bălăceanca. Rezultatele campaniei 2026

Sesiunea II (15.30-17.10), moderator: Theodor Ignat

Mădălina Stănescu, O sinteză a rezultatelor cercetărilor arheologice din așezarea Precucuteni de la Movilița, județul Vrancea
Despina Măgureanu, David Baciu, Așezarea de la Tinosu. Recuperări – Să nu uităm de animale!
Alexandra Postelnicu, Gestionarea apei și transformările urbane ale Histriei antice
Ioan C. Opriș, Alexandru Rațiu, Raluca Moței, Ioana Manea, Mihai Duca, Capidava 2026. Considerații preliminare privind cercetările din sectorul VII intra muros
Elek Popa, Bogdan Ciupercă, Tudor Hila, Cătălin Dîscă, Analiza materialului faunistic provenit din așezările medieval-timpurii de la Târgșorul Vechi –Balastieră

Sesiunea III (17.30-19.10), moderator: Elena Gavrilă

Camelia-Mirela Vintilă, George Trohani, Adrian Bălășescu, Ce ne spun gropile medievale despre trecut? O incursiune în complexele tip groapă descoperite în așezarea medievală de la Cernica (sec. XVI-XVIII)
Gabriel Vasile, Franceska Știrbu, Os japonicum: o variantă anatomică neobișnuită identificată în cimitirul medieval de la Buftea La Cârna/Mănești (secolele XVI–XVII)
Diana Sonu, Ioana Manea, Theodor Ignat, În căutarea lui Nicolae Mavrocordat: cercetări arheologice la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia
Theodor Ignat, Raluca Moței, Elena Gavrilă, Adelina Darie, Vlad Bîndea, Ioana Manea, Diana Sonu, Între comercial și rezidențial: contribuții la harta arheologică a Bucureștiului prin vestigiile din strada Căldărari din zona pasajului de la Piața Unirii.
Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Theodor Ignat, Hanul Solacolu. O perspectivă arheologică
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina

Vineri, 18.09.2026
Cultura materială în context: interpretarea artefactului în cercetarea arheologică

Sală conferințe etaj

Sesiunea IV (09.30-11.10), moderator: Raluca Moței

Toader Raluca-Mihaela, Gest, eroare și învățare în paleolitic: o abordare metodologică pentru identificarea novicilor în ansamblurile litice
Adina Boroneanț, Transformări materiale și biografii ceramice în neoliticul timpuriu la Porțile de Fier
Monica Mărgărit, Meda Toderaș, Podoabele confecționate din cochilie de Spondylus din tell-ul gumelnițean de la Pietrele (jud. Giurgiu)
Adelina Darie, Vasile Opriș, Paul Popa, Cercuri de cupru: longevitatea brățărilor de cupru în regiunea carpato-balcanică și noi dovezi de la Chitila-Fermă
Dragoș Mirea, Daniel Stoicescu, Ioana Porosnicu, Ana Ilie, Bernard Randoin, Analize arheometrice asupra unor piese din cupru și aur descoperite în tell-ul eneolitic de la Hârșova, jud. Constanța

Sesiunea V (11.30-12.50), moderator: Dan Pîrvulescu

Dragoș Mirea, Ana Ilie, Analize PIXE și XRF asupra unor obiecte de cupru descoperite în tell-ul eneolitic de la Geangoești
Sorin Cleșiu, Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive de la Snagov Vlădiceasca, 2026
Liana Oța, Fibulele ca element de inventar în mormintele sarmatice din Muntenia și Moldova
Iulia Ananina, Corina Anca Simion, Cristian Mǎnǎilescu, Maria Valentina Luca-Ilie, Doru Gheorghe Pǎceşilǎ, Dragoş Alexandru Mirea, Datări radiocarbon și analiza XRF aplicate pe hârtie istorică (1877–2024): potențial arheometric pentru documente muzeale

Joi, 17.09.2026
Monedă, schimb și economii regionale la Dunărea de Jos în Antichitate și începutul Evului Mediu
Sală conferințe parter

Sesiunea VI (11.30-13.30), moderator: Emanuel Petac

Irina Cîrstina, Aurel Vîlcu, Tezaurul de tetradrahme de tip Macedonia Prima și Thasos descoperit la Ocnița, județul Dâmbovița
Radu-Gabriel Dumitrescu, Structura emisiunilor republicane romane în tezaurele din colecția Muzeului Olteniei Craiova
Mihai Dima, Bogdan Ciupercă, Tezaurul de monede romane și podoabe descoperit pe raza localității Apostolache, jud. Prahova (sec. I p.Chr.)
Ana-Maria Baltă, Noi date privind producția monetară a orașelor Nicopolis ad Istrum și Philippopolis în perioada 193-211 p.Chr.
Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Un tezaur de monede romane imperiale din argint descoperit la Siriu, jud. Buzău (sec. IV p.Chr.)
Aurel Vîlcu, Alexandra Țârlea, Moneda bizantină la Histria (sectorul Acropolă Centru-Sud) în lumina cercetărilor efectuate în anii 2013-2019

Circulație monetară și conectivitate economică în spațiul carpato-danubiano-pontic din Evul Mediu până în epoca modernă

Sesiunea VII (15.30-17.30), moderator: Aurel Vîlcu

Alexandru Simon, Legitimarea prin monedă: Petrusian, Ştefan al II-lea şi Iancu de Hunedoara Blaskó Marius, Târgoviște în Războiul cel Lung în lumina descoperirilor monetare
Marius Păduraru, Ioan−Andi Pițigoi, Haraciul Țării Românești pe anul 1673. Peripețiile recuperării acestuia la începutul domniei lui Gheorghe Duca (1673−1674)
Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monede medievale provenite din cercetările arheologice desfășurate la Cernica și păstrate în colecțiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
Emanuel Petac, Despre piesele cu efigia lui Mihai Viteazul produse de E. W. Becker
Dorel Bălăiță, Jetoane ale minelor de lignit din județul Dâmbovița
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina.
Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, director, Vasile OPRIŞ, șef Secţie Arheologie Sistematică și Istorie, Theodor IGNAT șef Secție Arheologie Preventivă (Muzeul Municipiului Bucureşti), Irina CÎRSTINA, muzeograf (Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște), Radu BĂJENARU, director, Aurel VÎLCU, secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Emanuel PETAC șeful Cabinetului Numismatic (Biblioteca Academiei Române).

Adrese desfăşurare:
Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița

* Timpul alocat fiecărei lucrări, inclusiv discuțiilor aferente, este de 20 de minute.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti.

Masca rituală de la Uivar, istoria care poate fi atinsă

Masca rituală de la Uivar, istoria care poate fi atinsă

Continuăm prezentarea celor zece artefacte reproduse în cadrul proiectului tACT!l cu una dintre cele mai tulburătoare descoperiri ale neoliticului bănățean: masca rituală de la Uivar. Modelată în urmă cu aproximativ 6.700 de ani, din lut amestecat cu pleavă, asemănător celui folosit la ridicarea locuințelor, masca era destinată ceremoniilor comunității Vinča. Proporțiile ochilor, alveolele pentru dinți din lemn și deschiderea pentru respirație arată că obiectul putea fi purtat. Potrivit interpretării arheologice, masca era folosită într-un singur ritual, menit să protejeze o casă nouă. La încheierea ceremoniei, era spartă intenționat, iar o parte era îngropată la temelia locuinței. Acolo își continua rostul protector, legată pentru totdeauna de casa pentru care fusese creată. Figurina descoperită la Liubcova, reprezentată cu o mască în mână, oferă un indiciu suplimentar despre locul acestor obiecte în viața comunităților neolitice.

Reproducerea 3D realizată prin proiectul tACT!l va integra un fragment ceramic autentic, datând din aceeași perioadă și realizat printr-o tehnică asemănătoare. Persoanele nevăzătoare vor putea percepe forma reconstituită a măștii și textura reală a materialului arheologic. Cele zece reproduceri vor fi însoțite de planșe tactile și de narațiuni istorico-fantastice în format audio. Patrimoniul devine astfel o experiență accesibilă, construită prin atingere, ascultare și cunoaștere.

tACT!l este un proiect marca TactileLibrary, realizat împreună cu Muzeul Național al Banatului și Universitatea de Vest din Timișoara, sponsorizat în exclusivitate de Continental Anvelope România.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție subordonată Consiliului Județean Vaslui, vă invită la vernisajul expoziției temporare „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă”, care va avea loc joi, 17 septembrie 2026, ora 11:00, în Sala „ARTA”. Expoziția este realizată cu bunuri culturale din patrimoniul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Poziționarea strategică a cetății Noviodunum pe cel mai important vad de trecere al Dunării de Jos a atras atenția mai multor popoare de-a lungul timpului, influențând constant evoluția culturală a așezării. Expoziția temporară își propune să readucă la viață pagini mai puțin cunoscute din trecutul tumultuos al sitului arheologic de la Isaccea. Prin intermediul unei selecții de piese remarcabile – de la armament până la podoabe și obiecte de uz cotidian – vizitatorii vor putea descoperi dinamica vieții la frontieră și interferențele culturale care au definit acest spațiu unic.

Expoziția „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă” va putea fi vizitat în perioada 17 septembrie – 22 noiembrie 2026, în Sala „ARTA” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
• Colaboratorii din partea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea sunt:
o Dr. Sorin Cristian Ailincăi, managerul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea;
o Dr. Aurel-Daniel Stănică, arheolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

• Prezintă:

o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Dr. Aurel-Daniel Stănică, arheolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea;
o Drd. Andrei Archiudean, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
• Organizatorii acestui proiect expozițional sunt:
o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Mălina-Andreea Libiț, arheolog la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Andrei Archiudean, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Adrian-Ionuț Gîlea, istoric la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

• Din echipa de proiect fac parte:
o Radu Anicolăiesei, restaurator la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;

Vă invităm să treceți pragul muzeului pentru a explora secretele uneia dintre cele mai fascinante cetăți dunărene!

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐒𝐄𝐏𝐓𝐄𝐌𝐁𝐑𝐈𝐄 𝟐𝟎𝟐𝟔. 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

Amenajarea falezei de vest a Tomisului antic, în strânsă legătură cu viața portuară și tranzitul de mărfuri, avea să genereze construirea, undeva la începutul secolului al IV lea p.Chr., a unui impozant edificiu, destinat a avea o dublă funcțiune: nucleu economic asociat schimburilor comerciale și centru administrativ social al urbei tomitane, îndeplinind totodată și un rol practic, acela de contrafort al falezei înalte, a cărei stabilitate era asigurată în acest mod. Un element important al acestui edificiu îl constituia un impresionant paviment cu mozaic policrom, aproximat a avea 2000 mp în antichitate, din care se păstrează în prezent circa 400 mp.

Edificiul a funcționat pe parcursul a două secole, timp în care a cunoscut diferite îmbunătățiri și prefaceri. Existența sa a fost marcată de cel puțin un cutremur devastator, distrugerea monumentului fiind pusă chiar pe seama unui astfel de episod seismic, petrecut probabil în secolul al VI lea p.Chr.

Construcția se întindea pe trei terase, legate între ele prin scări, făcându se astfel trecerea de la nivelul cel mai jos, corespunzând portului antic (terasa a III a), până la nivelul sălii cu mozaic (terasa I), de pe care se urca la nivelul orașului antic.

Terasa I, cea a marii săli cu mozaic, funcționa probabil în antichitate ca loc al întrunirilor economice, sociale și politice, un fel de for al orașului din acea perioadă. Sala cu mozaic era închisă pe toate laturile și acoperită probabil de un acoperiș ușor, în două ape. Pereții sălii erau placați cu marmură albă și colorată, unele plăci fiind nedecorate, altele cu reprezentări vegetale, geometrice, zoomorfe și antropomorfe. Caracteristice acestei prime terase (Sala cu mozaic) sunt prezența unei nișe și a unui podium de piatră, ambele reprezentând, fără nicio îndoială, adăugiri și modificări ulterioare construirii încăperii cu mozaic.

***

Sunt prezentate patru fragmente de mozaic, restaurate cu ajutorul unui colectiv de specialiști și studenți de la Universitatea Națională de Arte din București, coordonați de dr. Romeo Constantin Gheorghiță. La restaurare s-au folost tesserae-le originale, fiind refăcut și stratul-suport, cu respectarea structurii și tipurilor de materiale folosite.

Decorul acestor fragmente constă în motive geometrice variate, în ansamblul mozaicului motivele care îl compuneau oferind o imagine plăcută din orice punct ar fi fost privite. Organizarea motivelor decorative era făcută prin împărțirea suprafeței într o înșiruire de câmpuri pătrate și dreptunghiulare, toate încadrate de un chenar lat.
Raportat la lungimea totală a sălii ar fi existat patru câmpuri dreptunghiulare, între care se intercalau trei pătrate, dar din păcate s au păstrat doar zone din primele două câmpuri dreptunghiulare și din primele două câmpuri pătrate, dinspre sud est.

În partițiile pătrate se înscria câte un cerc, împărțit la rândul său în mai multe forme geometrice de către motive de încadrare precum panglica, funia dublă sau simplă, valul etrusc etc. Fiecare dintre aceste mici spații astfel delimitate conținea câte un motiv decorativ distinct.

Pietricelele care alcătuiesc mozaicul au dimensiuni variate, în funcție de complexitatea motivului pe care îl compun. Culorile folosite sunt alb, crem, galben, roșu, verde închis, negru.

***

Exponatul lunii septembrie 2026 poate fi admirat în format fizic la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța, începând de vineri, 11 septembrie 2026, timp de o lună.

𝐑𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐞𝐝 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐬 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐭𝐡𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐬𝐚𝐢𝐜 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

The arrangement of the western seafront of ancient Tomis, closely connected to port activity and the transit of goods, led—at the beginning of the 4th century AD—to the construction of an imposing building designed to fulfil a dual function: an economic nucleus associated with commercial exchanges and a social administrative centre of the Tomitan city, while also serving a practical purpose as a buttress for the high cliff, whose stability was thereby ensured.
A key element of this building was an impressive polychrome mosaic pavement, estimated to have covered around 2,000 square metres in antiquity, of which approximately 400 square metres are preserved today.

The building was in use for two centuries, during which time it underwent various improvements and alterations. Its existence was marked by at least one devastating earthquake, the destruction of the monument being attributed to such a seismic event, which probably occurred in the 6th century AD.

The building stretched over three terraces, connected by stairs, thus making the transition from the lowest level, corresponding to the ancient port (terrace III), to the mosaic hall (terrace I), from which one could climb to the level of the ancient city.

Terrace I, the one with the large mosaic hall, probably functioned in ancient times as a place for economic, social and political gatherings, a kind of forum for the city at that time. The mosaic hall was enclosed on all sides and probably covered by a light, gabled roof. The walls of the hall were clad with white and coloured marble, some slabs undecorated, others with plant, geometric, zoomorphic and anthropomorphic representations.

Characteristic of this first terrace (the Mosaic Hall) are the presence of a niche and a stone podium, both of which are undoubtedly additions and modifications made after the mosaic room was built.

***

Four mosaic fragments are presented, restored with the help of a team of specialists and students from the National University of Arts in Bucharest, coordinated by Dr. Romeo Constantin Gheorghiță. The restoration used the original tesserae, and the support layer was also reconstructed, with full respect for the structure and types of materials originally employed.

The decoration of these fragments consists of varied geometric motifs; within the overall mosaic, the motifs that composed it offered a pleasing visual effect from any point of view.

The organization of the decorative motifs was achieved by dividing the surface into a sequence of square and rectangular fields, all framed by a wide border.

In relation to the total length of the hall, there would have been four rectangular fields, interspersed with three squares, but unfortunately only areas of the first two rectangular fields and the first two square fields, towards the South East, have been preserved. Each square field contained a circle, which was in turn divided into several geometric shapes by framing motifs such as ribbon, double or single rope, Etruscan wave, etc. Each of these small spaces thus delimited contained a distinct decorative motif.

The pebbles that make up the mosaic vary in size depending on the complexity of the motif they compose. The colours used are white, cream, yellow, red, dark green and black.

Curator: Aurel Mototolea

https://minac.ro/exponatul-lunii-septembrie-2026.../

#MINAC #Exponatullunii #septembrie2026 #mozaic #EdificiuRoman #antichitate #muzeu #istorie #patrimoniu #Tomis

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

miercuri, 9 septembrie 2026

Colocviul Științific Internațional "Peisajul salin Băile Figa după 20 de ani de cercetare. Rezultate - Perspective - Integrare"

Colocviul Științific Internațional "Peisajul salin Băile Figa după 20 de ani de cercetare. Rezultate - Perspective - Integrare"

Beclean - Băile Figa, jud. Bistrița-Năsăud
14-15 septembrie 2026

MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud și cu sprijinul Primăriei Beclean, organizează, în perioada 14-15 septembrie, Colocviul Științific Internațional "Peisajul salin Băile Figa după 20 de ani de cercetare. Rezultate - Perspective - Integrare", în orașul Beclean și la Băile Figa.

Evenimentul, organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de cercetări arheologice sistematice la Băile Figa, va reuni specialiști de prestigiu din țară și străinătate, într-un dialog dedicat uneia dintre cele mai importante resurse care au modelat civilizația umană din această parte a Europei: sarea.

Participanții la această manifestare științifică vor discuta rezultatele cercetărilor efectuate la Băile Figa până în prezent, precum și perspectivele cercetărilor și managementul vestigiilor arheologice de exploatare a sării în Bazinul Someșului Mare. Totodată, aceste vestigii vor fi integrate în contextul arheologic și natural regional care cuprinde tot spațiul Carpato-Danubiano-Pontic.
În stadiul actual al cunoașterii, situl de la Băile Figa este de departe cel mai amplu cercetat sit de acest gen din tot Bazinul Carpatic, dar și unul dintre cele mai relevante din Europa.

Prin reunirea unor perspective și specializări complementare, evenimentul își propune să creeze un cadru de dialog interdisciplinar, încercând să contureze o imagine holistică asupra exploatării sării pe teritoriul Transilvaniei, din preistorie până în zilele noastre. Importanța științifică a siturilor și peisajelor arheologice în zonele saline din Transilvania este dată de gradul excepțional de conservare a structurilor, instalațiilor și uneltelor din lemn, utilizate în activitățile de exploatare a sării. Aceste vestigii permit cercetătorilor să reconstituie metode de exploatare a sării din preistorie până în perioada modernă și, totodată, oferă date prețioase privind relația comunităților umane cu mediul natural. Conservarea remarcabilă a structurilor și instalațiilor din lemn preistoric descoperite la Băile Figa și în alte situri similare, le transformă în veritabile arhive ale trecutului care permit reconstituirea evoluției mediului în ultimele cinci milenii.

În cadrul acestei întruniri științifice, participanții vor vizita expoziția “Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, amenajată în spațiile puse la dispoziție de Primăria orașului Beclean, precum și șantierul arheologic cu secțiunile de sit aflate în curs de cercetare.

Printre cele mai reprezentative vestigii ale acestei expoziții se numără diverse obiecte și instalații din lemn, cum sunt așa-zisele “troace”, jgheaburi, baroase, lopeți și scări, alături de obiecte realizate din fibre organice, cum sunt funiile și împletiturile, precum și unele unelte din piatră, inclusiv topoare-ciocan de minerit.

Descoperirile nu sunt însă obiecte izolate, ci fac parte din amenajări și sisteme complexe care demonstrează amploarea activităților de exploatare a sării și ingeniozitatea tehnologiilor utilizate. Ansamblurile arheologice de la Băile Figa indică existența unei activități intense și bine organizate, orientate către obținerea unei producții de sare care depășea cu mult necesarul comunităților locale. În stadiul actual al cunoașterii, arheologii care conduc cercetările la Băile Figa examinează ipoteza conform căreia exploatarea sării de la Băile Figa și din alte situri asemănătoare din Transilvania, în perioada cuprinsă între cca. 1600 și 800 î. Hr., avea ca scop major aprovizionarea cu acest mineral a spațiilor întinse, lipsite de surse de sare, aflate la vest de munții Apuseni.
Prin diversitatea și starea excepțională de conservare a vestigiilor, Băile Figa oferă astfel o perspectivă unică asupra evoluției exploatării sării și asupra tehnologiilor dezvoltate de comunitățile umane de-a lungul mileniilor.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Workshop-ul internațional intitulat „Fragmente din universul simbolic: luna, soarele, stelele și omul”

În perioada 10-11 septembrie 2026, Muzeul Județean Botoșani, prin Secția Istorie-Arheologie și Memorialistică, alături de Institutul de Arheologie din Iași, organizează workshop-ul internațional intitulat „Fragmente din universul simbolic: luna, soarele, stelele și omul”.

Evenimentul are loc sub egida ediției a XXXIV-a a Zilelor Europene ale Patrimoniului, fiind desfășurat în format hibrid, atât online, cât și fizic (la sediul temporar al Muzeului Județean Botoșani din Piața Revoluției, nr. 7, etaj 2, clădirea CEC).

Pe parcursul celor două zile de dezbateri științifice vor fi susținute 25 de prelegeri ale unor specialiști reprezentând instituții academice de prestigiu din România, Italia, Ungaria, Egipt, Spania, Columbia, Elveția și Grecia.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

marți, 8 septembrie 2026

Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice

„Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice” este cea mai nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, un proiect dedicat valorificării patrimoniului muzeal și aducerii în atenția publicului a unor piese cu o deosebită valoare istorică și culturală.

Acest eveniment expozițional aduce în atenția publicului o descoperire arheologică remarcabilă de la Șcheia, județul Iași, unde, în anul 1975, au fost cercetate două morminte aparținând comunităților culturii Amforelor Sferice. Datate între 3200/3000 și 2700/2500 î. Hr., acestea constituie mărturii excepționale ale unei populații care, la sfârșitul Eneoliticului și începutul Epocii Bronzului, a pătruns în spațiul est-carpatic.

În centrul micro-expoziției se află bogatul inventar funerar al unuia dintre cele două morminte, păstrat în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, și care este alcătuit din șase vase ceramice și o daltă de silex.

Mai mult decât simple obiecte arheologice, aceste piese pot fi privite ca „obiecte pentru eternitate”, oferind indicii despre credințele și practicile funerare ale comunităților culturii Amforelor Sferice, despre universul lor spiritual și modul în care acestea își exprimau credințele despre moarte și viața de dincolo.

Micro-expoziția „Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice” va putea fi vizitată, în perioada 9 septembrie – 6 decembrie 2026, la Muzeul de Istorie a Moldovei, deschis de miercuri până duminică, între orele 10.00 - 17.00, (accesul ultimului vizitator la 16.30).

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

Termele romane de la Pietroasele – patrimoniu redescoperit, cercetat și redat comunității

Termele romane de la Pietroasele – patrimoniu redescoperit, cercetat și redat comunității

Muzeul Județean Buzău se alătură și în acest an manifestărilor organizate în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ajunse în România la cea de-a XXXIV-a ediție, propunând publicului un proiect dedicat unuia dintre cele mai importante monumente arheologice ale județului Buzău: Termele romane de la Pietroasele.

Demersul pregătit de Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Buzău și Primăria Comunei Pietroasele, și care se desfășoară sub egida programului „Zilele Europene ale Patrimoniului” coordonat la nivel național de Ministerul Culturii din România, pornește de la ideea esențială că patrimoniul arheologic nu trebuie doar cercetat și conservat, ci și explicat, făcut accesibil și reintegrat în viața comunității. În acest sens, am realizat o expoziție documentară alcătuită dintr-o serie de panouri tematice, prin intermediul cărora publicul poate urmări istoria cercetării monumentului, arhitectura și funcționarea termelor, principalele descoperiri arheologice, dar și proiectul prin care situl urmează să fie restaurat și valorificat.

Povestea începe cu Pietroasele ca reper major al arheologiei buzoiene – un spațiu în care se întâlnesc castrul și termele romane, așezările și necropolele din secolele IV–V d.Hr., dar și locul descoperirii celebrului tezaur „Cloșca cu puii de aur”. Termele au fost identificate în anul 1975, la aproximativ 400 de metri est de castrul roman, fiind cercetate în mai multe etape, din 1976 și până în 2014.
Expoziția explică, într-un limbaj accesibil, cum arăta și cum funcționa „balneum-ul” de la Pietroasele în urmă cu aproximativ 1.700 de ani. Edificiul ocupa aproximativ 28 × 31 metri și cuprindea șase încăperi cu funcții diferite, patru bazine și două spații pentru încălzire. Publicul va putea descoperi traseul de la „apodyterium” și „tepidarium” la „sudatorium”, „caldarium” și „frigidarium”, precum și ingeniosul sistem de încălzire prin „hypocaust”, prin care aerul fierbinte circula sub pardoseală și prin pereți.

Un capitol aparte este dedicat Legiunii a XI-a Claudia și „semnăturilor” lăsate de soldații romani în lut. Cercetările de la terme au scos la lumină 27 de fragmente de cărămizi și țigle ștampilate, toate purtând însemnele acestei unități militare romane. Cele șase tipuri de ștampile identificate constituie documente arheologice importante pentru înțelegerea legăturilor dintre ansamblul de la Pietroasele și armata romană.

https://muzeubuzau.ro/.../expozitia-termele-romane-de-la.../

Expoziția va fi inaugurată în parcul din centrul localității Pietroasele, în data de 11 septembrie 2026, la ora 11:00, și va accesibilă permanent.

Vă așteptăm cu drag!

Consiliul Județean Buzău Muzeul Județean Buzău

#ZileleEuropenealePatrimoniului

#Pietroasele #creștemîmpreunămunțișisuflete

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2026 - VIDEO - Partea IV

1. Obiect de bronz de acum 3500-3200 de ani.

Piesa provine din județul Neamț și este un topor (numit în limbajul de specialitate și celt), dar ca multe dintre artefactele de acest fel, în epoca metalelor a avut funcționalități diverse. În unele cazuri era folosit pentru tăiat, despicat, cioplirea lemnului, tăiatul coarnelor, alteori era folosit pentru tranșarea cărnii, conjunctural era folosit și în conflicte, iar în anumite cazuri era depus alături de alte obiecte de bronz în depozite. Acestea din urmă aveau un caracter sacru și reprezentau o formă de ofrandă pentru divinitățile acelor vremuri.

Arheologii au realizat, în decursul timpului, numeroase clasificări ale acestor obiecte.

Spre exemplu, obiectul din imagine este considerat celt de tip transilvănean sau, după alte ordonări tipologice, aparține tipului Ruginoasa.

Până de curând nu existau dovezi foarte clare că aceste piese erau produse la est de Carpați, în lipsa formelor de turnare. Dar recent, tot pe teritoriul județului Neamț, a fost identificată o formă de turnare pentru acest tip de topor de bronz (imagine în primul comentariu).

Artefactul a beneficiat de o analiză a compoziției sale chimice realizată la IFIN-HH.

#archaeology #prehistory #socketedaxe #bronze #weapon #tools

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 05.09.2026, s-a încheiat campania arheologică de la Breb Copăciș (jud. Maramureș). Sondajul arheologic a debutat luni, 31 august și a fost organizat de Muzeul Maramureşan în parteneriat cu Asociația ROST MM, Muzeul de Istorie Aiud, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Colegiul Național Dragoș Vodă Sighetu-Marmației și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Cercetările efectuate în această săptămână au avut ca scop verificarea investigațiilor magnetometrice, investigații ce au avut loc prin eforturile Asociației R.O.S.T. reprezentată de Laura Zaharia (arhitect) și o echipă formată de dr. Cristian Floca (arheolog) și dr. Alexandru Hegyi (arheolog), ce au avut loc în anul 2024.

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit mai multe morminte dar și indicii care pot fi puse în legătură cu vechea biserică din Copăciș, biserică ce în tradiția orală a fost mutată pe locul actualei biserici din sat. Aceasta a fost construită în anul 1623, dar turnul datează încă din anul 1530, existând chiar și elemente mai timpurii după cum arată analizele dendrocronologice.

Campania a fost condusă de dr. Vasile Paul Scrobotă, iar colectivul de cercetare a fost alcătuit din: drd. Melania Pohaidac, dr. Horațiu Dorin Groza, Cornel Marius Voinaghi, dr. Cristian Floca, dr. Dan Pop și dr. Gabriel Tiberiu Rustoiu . La săpături au participat și: Laura Zaharia, dr. Dumitrița Daniela Filip, Vasile Husar precum și voluntarii de la Cercul Gemina din Sighetu Marmației.

#campaniearheologica #arheologie #maramures #muzeulmaramuresan

Sursa informațiilor Muzeul Maramureşan.

3. 7 septembrie 2026, Sucidava (Celei, Corabia Oltului), Strada Independenței, Fântânile Gemene din așezarea civilă.

Am ajuns la 4,50 m adâncime! Arheologie subterană într-un complex arheologic generos! No Retreat, No Surrender!

Sursa informațiilor Laurentiu Gutica.

4. Lecții de inginerie preistorică la Cucuteni-Cetățuia

După cele două zile ploioase din weekend, echipa noastră internațională de voluntari (

și

) a înțeles pe propria piele un aspect extrem de practic al vieții în Eneolitic.

Am constatat în mod direct motivul pentru care comunitățile cucuteniene foloseau piatra pentru a pava șanțurile de apărare și delimitare. În urma unei ploi torențiale, un șanț de pământ se umple rapid cu apă și noroi, devenind greu de gestionat. Utilizând piatra – o resursă care abundă în această zonă – pentru a căptuși fundul șanțului, locuitorii așezării au obținut o structură mult mai solidă, eficientă și ușor de curățat sau întreținut.

O soluție tehnică simplă, dar deosebit de eficientă, pe care am testat-o astăzi empiric. Cercetările arheologice continuă!

---

Lessons in prehistoric engineering at Cucuteni-Cetățuia

After the two rainy days over the weekend, our international team of volunteers (, , , , , , , , , , and ) experienced firsthand a very practical aspect of Chalcolithic life.

We directly understood the reason why the Cucuteni communities used stones to pave their defensive and boundary ditches. Following a heavy downpour, a simple earth ditch quickly fills with water and mud, making it difficult to manage. By using stone—an abundant resource in the area—to line the bottom of the trench, the settlement's inhabitants created a much more solid, efficient structure that was easier to clean and maintain.

A simple yet highly effective technical solution that we empirically tested today. The archaeological research continues!

#Cucuteni #Arheoinvest #EuropeanHeritageVolunteers #IasiTravel #Archaeology #HeritageTraining #Chalcolithic #CulturalHeritage #ArchaeologicalExcavation

Sursa informațiilor Arheoinvest.

5. Vă invităm să urmăriți un material realizat pe situl arheologic de la Ostrov (Durostorum), punctul Ferma 4, județul Constanța, unde cercetările sunt în plină desfășurare. - VIDEO

Aflați mai multe despre sit și despre activitatea arheologică desfășurată aici de la colega noastră, dr. Adela Bâltâc, cercetător științific în cadrul Secției Arheologie.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

6. Colega noastră dr. Vasilica Lungu coordonează, împreună cu dr. Alexandre Baralis, de la École Française d’Athènes (Atena, Grecia), cercetările arheologice desfășurate în situl de la Açic Suat (Caraburun, comuna Baia, județul Tulcea). Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, coordonat de dr. Sorin Ailincăi, este partener în acest proiect. În campania din acest an participă și Ioannis Chalazonitis, cercetător în cadrul École Française d’Athènes. Situat pe malul sudic al lagunei Golovița, la intrarea în golful Baia, situl de la Açic Suat păstrează urmele mai multor așezări care s-au succedat de-a lungul timpului pe o peninsulă cu o poziție strategică în peisajul lagunar al Dobrogei.

Din anul 2011, Misiunea arheologică franco-română de la Orgame (Argamum) desfășoară aici un amplu program de cercetare pluridisciplinară. Scopul cercetărilor este de a reconstitui evoluția istorică a zonei și de a înțelege mai bine modul în care au fost organizate și dezvoltate așezările greacă (secolele VI-III î. Chr.) și romană (secolele II-III d. Chr.). În cadrul campaniei de cercetare din acest an, investigațiile se concentrează asupra unor edificii datând din perioada arhaică a ocupării sitului. Studierea acestora urmărește aprofundarea cunoașterii organizării spațiale și funcționale a așezării, precum și integrarea noilor date în cadrul mai larg al evoluției comunităților grecești și locale din regiunea litoralului nord-vestic al Pontului Euxin. Cercetările arheologice au scos la lumină mai multe construcții din piatră, unele dintre ele având acoperișuri din țiglă, precum și o cantitate importantă de ceramică, provenită atât din producția locală, cât și din centre îndepărtate. Printre descoperiri se numără monede, instrumente și numeroase obiecte care oferă indicii despre viața de zi cu zi și activitățile economice ale locuitorilor. Au fost identificate, de exemplu, greutăți folosite la plasele de pescuit și la războaiele de țesut, râșnițe din piatră, vârfuri de săgeți cu funcție premonetară și figurine din teracotă. Privite împreună, aceste descoperiri permit cercetătorilor să reconstituie treptat aspecte ale vieții economice și sociale din diferitele perioade în care situl a fost locuit. Așezarea grecească s-a dezvoltat între secolele al VI-lea și al III-lea î.Hr. și ocupa o poziție importantă între două dintre principalele centre grecești ale regiunii, Istros și Orgame. Teritoriile acestora se organizau în jurul complexului lagunar format de actualele lagune Sinoe, Zmeica, Golovița și Razelm. Poziția așezării de la Açic Suat, aproximativ la jumătatea distanței dintre Istros și Orgame, precum și vechimea sa, îi conferă un rol deosebit în înțelegerea modului în care era ocupat și organizat acest teritoriu în perioada greacă timpurie.

Unul dintre cele mai interesante aspecte puse în evidență de cercetările arheologice este amploarea legăturilor comerciale ale comunității de la Açic Suat. Importurile provin din numeroase centre ale lumii grecești, din spațiul egeean și din Asia Mică, printre care Milet, Samos, Chios, Clazomene, Lesbos, Atica și Thasos. Alte obiecte și produse sunt importate din centre pontice, precum Heracleea Pontică și Sinope. Aceste descoperiri arată că locuitorii așezării nu trăiau izolat. Dimpotrivă, comunitatea era conectată la rețele comerciale care legau litoralul nord-vestic al Pontului Euxin de numeroase regiuni ale lumii grecești. Diversitatea importurilor oferă, astfel, o imagine concretă asupra circulației oamenilor, mărfurilor și influențelor culturale în această parte a lumii antice. În același timp, cercetările arată că dezvoltarea așezării grecești trebuie înțeleasă în strânsă legătură cu populațiile locale. Prezența acestora în regiune și continuitatea lor de-a lungul timpului sunt tot mai bine documentate arheologic, inclusiv pentru perioada de după dispariția civilizației Babadag. Interacțiunile dintre comunitățile grecești și cele locale au reprezentat un factor important în evoluția așezării.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Sud-Est Europene.

7. #PorțileMileniilor Am reluat cercetările arheologice sistematice în estul Cetății (bastionul Capistrano). Pe același aliniament se află trei porți din trei epoci: Poarta castrului legiunii a XIII-a Gemina (porta praetoria), Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol (a III-a) a cetății bastionare.

Ansamblul Porții Sf. Gheorghe (profil) figurat pe planul întocmit de G. M. Visconti în 1711.

Bastionul Sf. Ioan de Capistrano

Anul trecut a fost identificat nivelul subsolului turnului medieval al porții, unde a existat o temniță. Cercetările confirmă și în acest an caracterul monumental al ansamblului Porții Sf. Gheorghe, alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară. Deși cercetarea este dificilă din cauza adâncimii și a amplasamentului pe bastion, am extins săpătura pentru a verifica și documenta în continuare structurile identificate în teren în raport cu planul cetății întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711.
La o adâncime de peste 4 m, sub fundațiile medievale, am ajuns în epoca romană, la poarta estică a castrului de la Apulum (înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO). Porta praetoria este una dintre marile descoperiri ale anului 2025 și reprezenta poarta principală prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar (principia).

Astfel, șantierul arheologic a devenit și el o „Poartă a Timpului”, un loc unde descoperim mai multe construcții care se suprapun, aparținând unor epoci diferite: epoca romană (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II–III d. Hr.), perioada medievală timpurie (sec. IX–XII), Principatul Transilvaniei (sec. XVI–XVII) și administrația austriacă (sec. XVIII–XIX).

Porțile Mileniilor formează un ansamblu unic, care poate deveni un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și a fortificaților reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia. Poarta Sf. Gheorghe este legată istoric și simbolic de intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599, eveniment consemnat și popularizat de Nicolae Bălcescu în secolul al XIX-lea.

Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanțat din bugetul alocat de Consiliul Județean Alba.

Desfășurarea cercetării din acest an a beneficiat de sprijinul important al specialiștilor geniști din cadrul Batalionului 136 Geniu „Apulum”, care au realizat cu profesionalism, atenție și precizie intervențiile mecanizate necesare.

Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea S.C. Matias Group. Mulțumim domnului Cosmin Matieș pentru colaborare.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

8. Termele romane de la Pietroasele – patrimoniu redescoperit, cercetat și redat comunității

https://muzeubuzau.ro/.../expozitia-termele-romane-de-la.../

Expoziția va fi inaugurată în parcul din centrul localității Pietroasele, în data de 11 septembrie 2026, la ora 11:00, și va accesibilă permanent.

Vă așteptăm cu drag!

#creștemîmpreunămunțișisuflete Consiliul Județean Buzău Muzeul Județean Buzău #ZileleEuropenealePatrimoniului #Pietroasele

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

9. Sucidava Celei. Șantierul arheologic de pe strada Independenței. - VIDEO

10. „Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice” este cea mai nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, un proiect dedicat valorificării patrimoniului muzeal și aducerii în atenția publicului a unor piese cu o deosebită valoare istorică și culturală.

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

11. Geometriile unei săpături arheologice. - VIDEO

Așa aș intitula acest scurt video, care surprinde câteva imagini din timpul săpăturilor arheologice pe care le-am efectuat în situl preistoric de la Topolița, jud. Neamț. În imagine se observă foarte bine urmele unei locuințe de acum aproape 6700 de ani, atribuită culturii Precucuteni.

#archaeology #drone #excavations #prehistory #nature #Neamț #Precucuteni

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

208. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi