Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO

sâmbătă, 15 noiembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

1. Mărturiile dacilor din zona submontană a Neamțului devin tot mai consistente, mai ales datorită cercetărilor arheologice de pe traseul autostrăzii A8.

Două dintre siturile cercetare au oferit un material bogat, restaurat sau aflat în curs de restaurare.
Dintre piesele care au fost restaurare cu multă pricepere de colegul nostru dl. Dumitru Bostan, amintim câteva cățui lucrate cu mâna, capace, castroane. Unele piese sunt decorate.
În general, din așezări provin puține recipiente întregi sau întregibile, de aceea artefactele descoperite de tinerii arheologi care au făcut săpăturile sunt foarte valoroase pentru noi.

#archaeology #dacians #pottery #excavations #antiquity

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Comori arheologice, scoase la lumină pe malul râului Colentina. „Aici au fost gropi cu sacrificii de animale ale populației getice și bordeie din secolele XVIII-XIX”

3. O raritate arheologică din județul Neamț este mormântul în cutie (cistă) de piatră, atribuit culturii Amforelor Sferice, descoperit în anul 1966 la Șerbești, com. Ștefan cel Mare, jud. Neamț.

Din păcate, complexul arheologic a fost răvășit în momentul descoperirii, dar au fost recuperate câteva dintre lespezile de piatră ale mormântului. Din interiorul complexului arheologic au fost salvate câteva fragmente ceramice, care provin de la trei vase diferite.
Până în momentul de față, pe teritoriul județului Neamț sunt cunoscute 10 puncte cu descoperiri atribuite culturii Amforelor Sferice. Pentru două dintre descoperiri există și datări radiocarbon, care le plasează între aprox. 3000-2500 cal BC.
Imaginile atașate fac parte din arhiva regretatului cercetător Virgil Mihailescu-Bîrliba, aflată acum în colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

#archaeology #Globularamfora #Bronzeage #heritage #Neamț #grave

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Știați că...

Ansamblul de cetăți și așezări dacice din Munții Șureanu se întinde pe o suprafață de aproximativ 150 de kilometri pătrați? Asta arată că, în antichitate, zona era mult mai intens locuită decât este în prezent.

Sarmizegetusa Regia este cel mai mare și mai complex sit arheologic dintre cele care se datează în epoca Regatului Dacic (sec. I î.Hr. – I d.Hr.) de pe teritoriul României. De asemenea, face parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO?

Dacă vrei să afli mai multe despre civilizația dacică și despre cetățile dacice din Munții Orăștiei, vino să le explorezi!
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România la Sarmizegetusa Regia
16 noiembrie 2025 | ora 11:00
Sarmizegetusa Regia – Munții Orăștiei

#PatrimoniuMondial #UNESCO #PatrimoniuCultural #CetatiDacice #SarmizegetusaRegia #CivilizatiaDacica #RegatulDacic #IstorieAntica #MostenireCulturala #DescoperaIstoria

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

5. „Nu mai repetăm aici cantitatea uriașă a învățămintelor la care ne obligă descoperirile de veselă produsă în mănăstirea Bistrița.

Adăugăm o concluzie neexprimată: mărturiile de pe decorurile ei indică cultivarea/întreținerea unui cert „moldovenism”. Este vorba despre reperarea capului de bovideu/bour pe un ulcior, apoi pe cahle, utilizarea unui inel cu aceeași efigie, pentru un rulou destinat ceramicii cenușii. Ar fi o naivitate să ne imaginăm că doar aceste materiale/artefacte dure au existat și numai ele au fost astfel înzestrate/împodobite/marcate. Probabil că ar trebui să acceptăm diversitatea semnificațiilor. Inelul ne trimite la metale și podoabe plămădite din ele. De presupus că pe pietre au fost cele mai rare. Lemnul și textilele le-ar fi putut conține chiar mai des decât pe ceramică și le-ar fi dobândit tehnic și cu costuri mai ușoare. Bistrița ne trimite către frecvența posibilă a unor asemenea ornamente heraldice. Poate pentru a sublinia multiplu apartenența la Moldova și stăpânii ei, într-o manieră absolut normală, medievală și europeană.”

Din monografia arheologică dedicată Mănăstirii Bistrița (Moldova)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. 𝗘𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗶𝘂𝗹 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻 𝗰𝘂 𝗠𝗼𝘇𝗮𝗶𝗰 𝗶̂𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝗱𝗲 𝗽𝗼𝗿𝘁̦𝗶𝗹𝗲 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘁𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, marchează Ziua Dobrogei printr-un eveniment de mare interes pentru constănțeni și turiști deopotrivă: redeschiderea Edificiului Roman cu Mozaic, monumental complex arhitectural ridicat în perioada romano-bizantină la Tomis.
Evenimentul va avea loc 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟏𝟒 𝐍𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟐:𝟎𝟎, Piața Ovidiu, nr. 5, oferind celor interesați ocazia să redescopere marele mozaic din Tomis, pus în valoare de lucrările recente de restaurare, într-un cadru de expunere modernizat.
Cu acest prilej, va fi vernisată expoziția 𝐀𝐫𝐭𝐚 𝐦𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐳𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧. 𝐌𝐎𝐙𝐀𝐈𝐊𝐎𝐍. 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚, organizată de Secția Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Expoziția reunește 30 de lucrări realizate în tehnica mozaicului, cu piatră naturală, după teme de studiu inspirate de arta antică și cea bizantină. În suita de lucrări prezentate se regăsește și o temă de licență concepută pe baza motivelor și simbolurilor descoperite la Tomis (autor Vasile Sârb), expoziția fiind coordonată de prof. univ. dr. Theo Mureșan, lector univ. Cătălin Băluț, lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu și lector univ. dr. Luiza Barcan.
În continuarea manifestării, invitații vor putea participa la un workshop dedicat tehnicii mozaicului, susținut de specialiștii amintiți și de studenți din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă de la Alba Iulia, Secția Artă Sacră (licență) și Arta mozaicului bizantin (masterat).
Activitatea culturală este organizată în cadrul proiectului desfășurat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu finanțarea nerambursabilă a Institutului Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, Sesiunea I/2025, Valorificarea și Promovarea Edificiului cu Mozaic de la Tomis – Reverberații Moderne ale Tehnicilor Tradiționale ale Mozaicului (contractul cu numărul 10/12.09.2025).
În contextul celebrării Zilei Dobrogei, vizitatorii vor avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic, după redeschiderea oficială, până la ora 17:00, conform programului de vizitare.
Manifestarea este organizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia și Asociația BASM.

***

Edificiul Roman cu Mozaic a fost descoperit în toamna anului 1959, în timpul unor lucrări edilitare, și a fost cercetat în cadrul mai multor campanii arheologice sistematice. Între anii 1967 și 1970, a fost protejat prin integrarea într-o clădire modernă și deschis publicului pentru vizitare. La peste 1.700 de ani de la ridicarea sa, acest monument adăpostește cel mai întins mozaic policrom romano-bizantin descoperit până în prezent în zona balcanică și reprezintă unul dintre principalele repere turistice ale Dobrogei.
În prezent, Edificiul Roman cu Mozaic este readus în atenția publicului, cu facilități moderne de conservare, grație proiectului implementat de Consiliul Județean Constanța „Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, finanțat în două etape prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (iunie 2018 - septembrie 2024), respectiv Programul Regional Sud-Est 2021-2027 (octombrie 2024 - februarie 2026).
Vă așteptăm cu drag să redescoperiți fascinanta poveste a artei mozaicului antic, rămasă mărturie peste timp!

#MINAC #EdificiulRomancuMozaic #Tomis #mozaic #redeschidere #Dobrogea #Constanța #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. Gumelnița – O civilizație care transcede timpul

Muzeul Civilizației Gumelnița își continuă povestea într-un nou spațiu

Începând de luni, 17 noiembrie 2025, activitatea cu publicul din locația de pe strada Argeșului nr. 101 se suspendă, deoarece proprietarii clădirii au decis să o vândă.
Dar nu vă faceți griji, civilizația Gumelnița rămâne ”acasă”! Doar se mută în noul spațiu expozițional de pe strada Argeșului nr. 6A, unde vă așteaptă o experiență reimaginată: expoziția permanentă „Gumelnița – O civilizație care transcede timpul”.
Aici veți descoperi povești vechi de milenii, obiecte care vorbesc despre ingeniozitatea oamenilor din preistorie și o lume care continuă să ne fascineze prin misterul și frumusețea ei.

Program de vizitare:
Miercuri – Vineri: 08:00 – 16:00
Sâmbătă – Duminică: 09:00 – 17:00
Vă invităm să ne fiți alături în acest nou început și să redescoperiți împreună cu noi rădăcinile unei civilizații care nu încetează să uimească.

www.muzeulgumelnita.ro
www.dcmo.ro

Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Gumelnița.

8. Pe pământ și pe apă: locuitorii Deltei Dunării acum 6500 de ani

Vineri, 14 noiembrie 2025, ora 10.30, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea, Str. Gloriei, nr. 84 (Parcul Monumentul Independenței), va avea loc vernisajul expoziției „Pe pământ și pe apă: locuitorii Deltei Dunării acum 6500 de ani”, organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Dobrogei.

Organizatori: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Institutul Francez din România, Laboratorul CNRS GEODE Toulouse (Franța).
Parteneri: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Academia Române, Muzeul Municipiului București.
”Delta Dunării ocupă un loc special în imaginația oamenilor, fiind asociată cu natura și sălbăticia. Dar este aceasta neschimbătoare? A fost întotdeauna acolo?
Cercetările arheologice efectuate de o echipă franco-română, în cadrul Misiunii arheologice Arheologia Deltei Dunării/Archéologie du delta du Danube, au arătat că, în urmă cu 6500 de ani, zona era intens locuită de comunități agro-pastorale. Situl arheologic de la Maliuc, punctul « Taraschina », în prezent acoperit parțial de sedimentele transportate de fluviu, ne oferă dovada clară a unei lumi dispărute.
Scopul acestei expoziții este de a reconstitui modul de viață al populațiilor din perioada calcolitică (mileniul V a.Chr.) și de a evidenția legăturile fragile dintre comunitățile umane și mediul lor. Analiza trecutului ridică întrebări esențiale despre crizele ecologice și capacitatea societăților de a răspunde schimbărilor mediului înconjurător. Comunitățile preistorice care au trăit la limita dintre pământ și apă s-au adaptat pentru o perioadă relativ scurtă de timp, fiind în cele din urmă obligate să se retragă în fața avansului implacabil al Deltei Dunării.
Expoziția ne invită să reflectăm asupra legăturilor reale și simbolice pe care le întreținem cu spațiile modelate de pământ și apă și a capacității oamenilor de a se adapta la schimbările ecologice profunde.”

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

9. PITANDERĂ

Exponatul lunii Noiembrie

PITANDERĂ (nr. inv. 123) face parte din colecția de arheologie a Muzeului de Arheologie și Artă Religioasă “pr. Gh. I. Petre-Govora”.
***
Pastă: lut ars, pleavă, mică, cioburi pisate;
Culoare: castanie;
Dimensiuni: h max. 4,5 cm, l max. 2 cm;
Piesa redă schematic piciorul uman, partea superioară este ruptă; degetele nu sunt reliefate. Pe talpă este prezent un decor de unghiuri, alcătuit din patru linii incizate redate în zig-zag/motive meandrice în relief;
Utilizare: pentru tatuaje în practicile magico-religioase ale vremii sau pentru decorarea vaselor;
Descoperire: situl arheologic Copăcelu, 1961 - 1964, D. Berciu;
Cultură: Starcevo Criș (Neolitic).

Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.

10. Diadema hunică de aur de la Buhăieni (jud. Iași), prima jumătate a secolului al V-lea d. Hr.

Piesele care ilustrează perioada Imperiului Roman târziu şi cea a migraţiilor se numără, indiscutabil, printre vedetele expoziţiei permanente "Tezaurul Istoric" de la Muzeul Naţional de Istorie a României, statut pe care şi-l păstrează şi prin raportarea la restul vestigiilor cunoscute și păstrate din acele vremuri.
Din spaţiul de astăzi al României doar teritoriul Dobrogei, sub numele de Scythia Minor mai făcea în continuare parte din Imperiul Roman, restul reprezentând teatrul de manifestare al „barbarilor”. Cu toate acestea, nu există o cezură strictă de civilizaţie de-a lungul frontierelor, și mai ales la nivelul obiectelor de lux şi de prestigiu, al căror material predilect era aurul, întâlnim adesea ecourile acestei vecinătăţi.
Rămânând în sfera aceluiaşi nivel subţire al elitei, putem constata că alături de numeroasele semne ale comunicării întâlnim şi o serie de contexte care, atât prin piesele păstrate, cât şi prin întregul lor ansamblu, depun mărturie despre alte modele comportamentale, despre o lume în care se puteau întâlni şi alte valori decât cele cultivate în spaţiul roman.
Printre piesele atribuite portului doamnelor din înalta societate hunică, se numără un tip special de diademe, asemănătoare acesteia descoperită în Moldova, la Buhăieni, lucrate dintr-o bandă lată de aur, fixată pe un suport de bronz care îi conferea o mai mare soliditate, şi împodobită cu pietre semipreţioase montate fiecare în câte o casetă separată.
Această piesă excepțională poate fi admirată în expoziția permanentă "Tezaurul Istoric".

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

11. Cercetările arheologice în județul Teleorman

Muzeul Judeţean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează vineri, 14 noiembrie 2025, începând cu ora 12.00, prezentarea intitulată „Cercetările arheologice în județul Teleorman”.

Activitatea va prezenta principalele caracteristicile ale studiului arheologic modern, un scurt istoric al cercetării de acest tip în județul Teleorman, dar mai ales al celor realizate pe parcursul ultimilor ani de specialiștii Muzeului Județean Teleorman. Acestea din urmă au cuprins numeroase cercetări de teren, supravegheri arheologice, săpături cu caracter preventiv și bineînțeles săpături sistematice, toate contribuind la îmbogățirea patrimoniului arheologic și la o mai bună cunoaștere a locuirilor din cele mai vechi timpuri.
Vor fi prezentate săpăturile și principale rezultate obținute din situl de epoca bronzului din com. Sfințești și cel de la Mănăstirea „Sf. Ioan Valahul”, com. Ciuperceni, dar și cele din siturile preistorice din com. Ciuperceni, cel din apropierea municipiului Alexandria din punctul „Limonagiul” și cel de la Vitănești „Măgurice” (com. Vitănești). Nu vor fi omise cercetările făcute de specialiști din alte muzee, desfășurate în colaborare cu Muzeul Județean Teleorman.
La manifestare vor participa elevi din cls. a VII-a A și a VII-a B de la Școala Gimanazială nr. 7 din Alexandria.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

12. Astfel îl vedeau moldovenii din sec. XVII pe regele animalelor (cahlă din Muzeul de Istorie Roman)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. Ceramica cenușie fină din Moldova.

Ori „ceramica povestitoare”. Bistrița și Tg. Trotuș au venit din același atelier, cu rulou de decorare identic. Vasul de la Săbăoani (nr. 3) este inedit. Cu toate că, pare foarte posibil, ca un atelier pentru asemenea vase să fi activat tocmai acolo. O altă ilustrație din „analiza nesfârșită” a veselei ceramice de la Mrea Bistrița.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I