Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO

luni, 28 iulie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

1. Jurnal de șantier arheologic (30 iunie – 4 iulie)

A doua săptămână a cercetărilor de pe tell-ul preistoric de la Glina-Bălăceanca a debutat cu o creștere considerabilă a efectivelor de pe șantier, odată cu sosirea studenților de la Facultatea de Istorie a Universității din București. Prezența lor a adus un plus de energie și entuziasm, dar și o importantă forță de muncă, esențială în desfășurarea activităților într-un ritm susținut. Sub îndrumarea atentă a arheologilor, au participat activ atât la săpătura propriu-zisă, cât și la curățarea, înregistrarea, spălarea și ambalarea descoperirilor. În paralel, s-au continuat observațiile stratigrafice, precum și prelevarea de date geo-spațiale și probe pentru analize de laborator.
Activitatea s-a concentrat în această săptămână pe suprafața S1 din partea de nord a tell-ului, unde a fost deschisă o nouă secțiune (B), adiacentă celei trasate în prima săptămână (A), ambele având dimensiunea de 6×6 m. În această zonă au fost identificate și cercetate mai multe gropi ce datează din perioada eneolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și o groapă din epoca timpurie a bronzului, asociată culturii Glina.
Pe lângă artefactele și probele recuperate în timpul săpăturii — fragmente ceramice, oase de animale, plăcuțe de vatră, bucăți de chirpici ars, cărbuni —, o gamă largă de artefacte și ecofacte a fost identificată în urma sitării sistematice a sedimentului provenit din aceste gropi. Printre acestea se numără mărgele din lut, os sau scoică, semințe carbonizate de cereale și leguminoase, așchii de silex, oase de pește, dinți umani etc., demonstrând încă o dată importanța esențială a acestei metode în cercetarea arheologică de teren.
Rezultatele încurajatoare obținute în această etapă deschid perspective promițătoare pentru săptămânile următoare, în care ne propunem să extindem cercetarea și să completăm tabloul stratigrafic și cultural al locuirii preistorice din acest punct de referință al preistoriei de la porțile de sud-est ale Capitalei.
Astăzi organizăm pe sit un atelier de arheologie pentru copii. Revenim curând cu povestea desfășurării lui, iar la finalul săptămânii viitoare cu noi informații rezultate în urma cercetărilor.

#GlinaBalaceanca #Arheologie #JurnalDeSantier #MMB #FacultateaDeIstorie #MNIR #IAB #Archeoscience #ICUB #Descoperiri #CercetareArheologică #PreistorieRomânia

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

2. Visul oricărui punct este să ajungă bulină! (nr. 14 este singurul vas tematic recuperat de soții Bătrâna)

Artiști, dacă nu cumpărați/procurați monografia Mănăstirii Bistrița o să vă lipsească o bună halcă din istoria artei plastice medievale din areal!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Atelierul „Arheolog pentru o zi” – Glina-Bălăceanca, 5 iulie 2025

Sâmbătă, copiii au pășit în lumea fascinantă a arheologiei chiar pe șantierul preistoric de la Glina–Bălăceanca, într-un atelier organizat de Muzeul Municipiului București. Participarea a fost numeroasă, iar entuziasmul – contagios!

Micii arheologi au aflat ce înseamnă arheologia, cum se practică și de ce este importantă. Au descoperit povestea locului, apoi au trecut la treabă: au curățat cu grijă o secțiune arheologică și au căutat artefacte ascunse într-un spațiu special amenajat pentru ei, la umbră – fragmente ceramice și oase preistorice i-au așteptat sub pământ. Au spălat artefactele descoperite și au completat cu acribie fișe de obiect pentru acestea.

La final, fiecare copil a primit o diplomă de participare, pentru implicarea sa remarcabilă.

Curiozitatea și energia copiilor (și a părinților!) ne dau speranță: viitoarele generații de arheologi sunt deja printre noi – tot ce le mai trebuie este… timpul!

#arheologpentruoz‪i #muzeulbucuresti #arheologiepentrucopii #glinabalaceanca

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

4. O cetate din epoca fierului, promovată ca obiectiv turistic în Banat. La fața locului, nici urmă de vestigii - VIDEO

5. Jurnalul tulburător al Zsófiei Torma, prima femeie arheolog din Europa. A deschis porțile către civilizația neolitică

6. DESCOPERIRI ARHEOLOGICE EXCEPȚIONALE, UNICE PENTRU ROMÂNIA

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE EXCEPȚIONALE, UNICE PENTRU ROMÂNIA - conferință de presă, astăzi, 7 iulie 2025, ora 13.00, la Muzeul Național de Istorie a României.
Muzeul Național de Istorie a României este onorat să anunțe că, recent, au fost efectuate descoperiri de excepție cu prilejul desfășurării cercetărilor arheologice sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Astfel, cu ocazia săpăturilor arheologice realizate chiar în aceste zile în cuprinsul sitului amintit, aflat în vecinătatea orașului Mangalia (jud. Constanța), au fost descoperite bunuri arheologice excepționale, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României. Luând în considerare importanța acestora pentru patrimoniul cultural național, astăzi, 7 iulie 2025, cu începere de la ora 13ꓽ00, va fi organizată o conferință de presă, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central, accesul mass-media și al publicului fiind liber. În cadrul conferinței de presă ce va avea loc astăzi, arheologii vor oferi detalii suplimentare privind artefactele care vor intra în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, precum și despre contextul lor de descoperire. De asemenea, vor fi prezentate o parte din bunurile arheologice descoperite în urmă cu câteva zile.
Cu ocazia cercetărilor arheologice desfășurate chiar în aceste zile în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, Mangalia de astăzi, au fost efectuate descoperiri arheologice semnificative, în cadrul sectorului coordonat de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Românie. În acest context, au fost identificate o serie de artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național – categoria Tezaur, anume: podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură. Aceste artefacte datate în secolul al III-lea a. Chr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălțime și 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.
Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.
Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis – oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea a. Chr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a. Chr. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului IV a. Chr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care va influența decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.
Artefactele recent descoperite, cu caracteristici care vor determina clasarea lor în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, și includerea lor în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată. Studierea lor aprofundată va permite obținerea de noi cunoștințe științifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III a. Chr. Măsura ambiției comunității locale callatiene și a aspirațiilor sale eroice și, în mod oarecum atipic pentru tradiția elenă – aristocratice – o dă cu siguranță necropola tumulară a acestui oraș antic. Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape o mie de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălțimi de 5 m și mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat și urbanizat. Săpăturile anterioare în unii dintre acești tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condițiile unor intervenții de salvare. Cercetarea arheologică desfășurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România și a fost posibilă prin utilizarea inițială a unor tehnici de investigație non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.
Cavoul a fost descoperit la 9 m adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 m! În aceste condiții dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecție și documentare. A necesitat timp, bunăvoință și susținere instituțională, curaj și, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialiști care să identifice, să aducă la lumină în siguranță și apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanță excepțională pentru istoria noastră antică. Astfel, Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Printre monumentele cercetate cu acel prilej s-au numărat cavourile acoperite cu tumuli datând din secolul al III-lea a. Chr. de la Documaci și Neptun.
Din 2023, Muzeul Național de Istorie a României a organizat în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în continuarea Proiectului Kalla un sector distinct. Movila cercetată face parte din acest sector, iar descoperirile au fost posibile datorită fondurilor asigurate de MNIR și de Ministerul Culturii, prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice, avizat de Comisia Națională de Arheologie. Începând cu anul 2023, cercetările arheologice sistematice din cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”sunt realizate de un colectiv interdisciplinar format din specialiști ai următoarelor instituții: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul „Callatis” Mangalia, Muzeul Municipiului București, Gigapixel S.R.L. și Metamorfozys S.R.L.
În cursul zilei de ieri, lotul de podoabe antice – de aur, sticlă și bronz – a fost adus la Muzeul Național de Istorie a României. Cât privește cele două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare și aduse tot aici pentru studiu, conservare și restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale prețioase și cele din piatră vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigații preliminare asupra structurii lor și caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200.
Documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură, stratigrafiei și geometriei structurilor este realizată de Gigapixel S.R.L. Aceste date sunt esențiale pentru studiile de arhitectură și cele dedicate conservării monumentului, reprezentând totodată baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală. Recuperarea din subteran a pieselor masive și totodată fragile ce formează cele două sarcofage afectate de jaful antic, manipularea, transportul și studiul lor este proiectat de experți restauratori de la Metamorfozys S.R.L.
O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 – 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României, în toamna acestui an.
Pentru alte detalii privind descoperirile arheologice care fac obiectul conferinței de presă anunțate vă rugăm să îi contactați pe: dr. Maria-Magdalena Ștefan – arheolog expert, responsabil sector (MNIR) / telefon 0721247339 și e-mail m_magdalena.stefan@yahoo.com și dr. Dan Ștefan – arheolog expert, responsabil științific al sitului (MNCR) / telefon 0721553370 și e-mail danstefan00@gmail.com.
Vă așteptăm!

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

7. Descoperire arheologică de excepție în Dobrogea – Ce s-a găsit într-o movilă de acum 2.300 de ani

8. Descoperiri arheologice de excepție, la Mangalia: Podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze

9. DESCOPERIRI ARHEOLOGICE EXCEPȚIONALE, UNICE PENTRU ROMÂNIA

10. Arheologii români au făcut zilele astea descoperiri de excepție lângă Mangalia, în cadrul unui sit coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.

Specialiștii MNIR spun că valoarea artefactelor este chiar de Tezaur. Vorbim despre podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.
Aceștia sunt oamenii invizibili care lucrează în muzee și merită toată atenția noastră.

Articolul aici - https://culturaladuba.ro/descoperiri-impresionante-ale.../

#culturaladuba #scoatemculturadinduba #romania #DescopeririArheologice

Sursa informațiilor Alexandra Tanasescu.

11. Echipa Direcția Patrimoniu Digital din cadrul INP s-a întors și în acest an la umbra smochinului din sectorul Așezarea Civilă Est a Cetății Noviodunum aflată în apropiere de Isaccea, județul Tulcea, pe malul Dunării, pentru o nouă campanie de săpături arheologice, desfășurată în perioada 16 iunie – 6 iulie 2025.

Chiar și sub razele puternice ale soarelui de vară am continuat cu aceeași pasiune și dedicare munca de cercetare și protejare a patrimoniului arheologic.
Asemenea anilor trecuți, ne-am concentrat asupra necropolei medievale din secolul al XIII-lea, un spațiu de interes major pentru înțelegerea dinamicii sociale și culturale din acea perioadă. Aici investigam complexitatea practicilor funerare și analizăm datele biologice ale indivizilor înhumați: vârstă, sex, dieta, posibile patologii, dar și elemente de cultură materială, asocierea cu evenimente istorice, apartenența etnică și religioasa. Toate acestea ne ajută să conturăm o imagine mai clară despre identitatea, condițiile de viață și credințele comunităților care au trăit aici.
Acest demers face parte dintr-o cercetare interdisciplinară mai amplă, care îmbină metode arheologice tradiționale cu instrumente digitale moderne, în efortul de a valorifica științific și public patrimoniul istoric al zonei.
Timp de trei săptămâni, echipa a lucrat cu dedicare, în condiții dificile — sub soarele arzător, în praf, departe de casă, tulburați din când în când de alerte legate de războiul de peste graniță, uneori peste 12 ore pe zi. Munca noastră nu s-a limitat doar la săpătură: pe șantier se face și prelucrarea primară a materialului, o etapă esențială în procesul de cercetare și documentare.
Mulțumim partenerilor noștri: ICEM Tulcea și Aurel-Daniel Stanica, responsabil științific, pentru colaborarea valoroasă!

#Noviodunum #arheologie #descoperiri #patrimoniu #direcțiapatrimoniudigital

Sursa informațiilor Direcția Patrimoniu Digital - cIMeC.

12. Brățară din Depozitul de brățări de bronz descoperit la Vadu Izei, jud. Maramureș

În primăvara anului 1968 sau 1969, un grup de muncitori care lucrau la cariera de piatră de pe dealul Brânduș din Vadu Izei (jud. Maramureș), au descoperit întâmplător, la adâncimea de 0.50 m, în punctul Cocul lui Sava (în literatura mai veche locul descoperirii este numit La Căitar), un depozit de bronzuri compus din 12 brățări.
Locul descoperirii este situat în stânga Izei, pe dealurile înalte constiuite din rocă vulcanică, la 5-6 km sud-vest de Vadu Izei, Conul de deal unde se află cariera de piatră de pe panta vestică a Dealul Brânduş este numit de către localnici Cocul lui Sava, după numele fostului proprietar.
Din cele 12 brățări descoperite 11 au ajuns, prin grija lui Francisc Nistor, în patrimoniul Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației, iar una a fost donată de V. Apan, în anul 1969, Muzeului din Baia Mare.
Toate brățările au fost realizate din bară masivă cu secțiune circulară îngroșată la mijloc, capetele subțiate și apropiate. Decorul este rectiliniar; șase din piese sunt decorate cu incizii adânci, celelalte șase prezintă un decor mai elaborat, grupuri de incizii fine dispuse transversal care alternează cu registre de hașuri rombice sau triunghiulare și grupuri de puncte așezate pe diametrul maxim.
Brățara din colecția muzeului băimărean face parte din grupul brățărilor decorate cu crestături adânci și are diametrul exterior maxim de 7.9 cm, diametrul interior maxim 6,1 cm și greutatea de 108 g.
Piese asemănătoare sunt cunoscute în Maramureș din descoperirile de la Moisei, Dragomirești și Ardusat.
Piesa se păstrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, nr.inv. 271.
Depozitul de bronzuri de la Vadu Izei se încadrează în seria Uriu-Opaly, Bronz târziu II (a doua jumătate a mileniul II î.Chr.).
Bibliografie: Francisc Nistor, Alexandru Vulpe, „Depozitul de brățari de la Vadu Izei”, „Studii și Cercetări de Istorie Veche” 21, nr.4, 1970, 623-631;
Melania Pohaidac, „Dealul Brânduș și depozitul de brățări de la Vadu Izei”, „Marmatia” 20, 2024, p.29-40.
Text: Dan Pop
Foto: Zamfir Șomcutean

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

13. Frământări

„Forma superioară a decorurilor pare să fi fost cea cu smalțuri. Însă avem o reținere: smalțurile puteau fi mai scumpe, dar vasele nu deveneau obligatoriu mai frumoase. Exact în acest moment nu putem socoti care a fost reala ierarhie valorică a meșterilor și a destinatarilor ceramicii. ”
....................................................
„Așa avem folosiri de motive cruciforme, fie cu brațe unghiulare, fie cu cele amintind de petale, apoi o gamă întreagă de flori din familia margaretelor. Frapant este faptul că însemnul fundamental creștin al crucii are o întrebuințare restrânsă pe ceramică. O simplă sugestie poate veni de la caietele cu modele care nu au fost creștine, din mediul tătar de la nordul Mării Negre (asiatic, mai general). Un plus de credibilitate are o asemenea judecată, dacă ne gândim că toate motivele umane au fost îndărătnic evitate, răzbătând doar o pasăre repetitivă și covârșitoare elemente de altă natură (geometrice, floral-vegetale). Poate fi însă o interpretare cu totul subiectivă, absența selecției de cruci fiind motivabilă și în alte feluri.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

14. Colecția de arheologie a Muzeului Județean Buzău, dedicată epocii fierului, include piese unicat din lumea dacilor - celebrele statuete de la Cârlomănești.

Aceste figurine ceramice au fost modelate într-un stil realist, de un singur olar, și înfățișează războinici călare și animale sălbatice: mistreți, lupi, cerbi sau păsări. Întrucât erau expuse în edificii mari, de tipul sanctuarelor, cel mai probabil statuetele reprezentau însușiri ale unor divinități sau animale totemice.
Singura statuetă care se păstrează în întregime este „Lupul de la Cârlomănești”, creație remarcabilă a artei geto-dacice. Modelată dintr-o pastă foarte fină de lut și apoi arsă într-un cuptor cu reverberație, statueta este plasată pe un suport conic, realizat la roată din același tip de pastă.
„Lupul de la Cârlomănești”, care poate fi admirat în expoziția de bază aferentă epocii fierului, are înălțimea de 27 cm și diametrul suportului conic de 26 cm.
Vă așteptăm la muzeu să descoperiți istoria geto-dacilor de la Curbura Carpaților!

#crestemimpreunamintisisuflete

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

15. Plouă... e mohorât... genul de vreme care te îmbie să stai în casă și să-ți numeri banii. Dar te-ai întrebat vreodată cum au arătat banii de-a lungul timpului?

La Muzeul de Istorie Turda, poți descoperi o colecție fascinantă de monede – din perioada romană până în epoca medievală! Un adevărat drum prin istorie... în pași de aur și argint!
Hai să vezi cum s-a schimbat valoarea lucrurilor de-a lungul secolelor!
Te așteptăm la Muzeu – și ploaia devine brusc o idee bună!

#hailamuzeu #muzeulturda #TEZAUR

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Turda.

16. BURGUS BOLOVANI, LUNCA – redeschidere șantier, 8 iulie 2025.

Am avut o zi spornică și s-au descoperit trei monede romane: două de bronz și una de argint, toate din sec. al III-lea. Totodată, bucăți de ceramică, un vârf de săgeată, un cuțit și alte obiecte de fier, mai mici. Pe moneda de argint s-a păstrat o inscripție destul de clară. Textul în latină: P Septimius Geta Caes (Publius Septimius Geta Cezar); pe revers: Pontif COS II (Pontif Consul ales a doua oară). Echipa de azi: arheolog Matyas Jozsef (director al Muzeului din Gherla), Mirel Timar (Șieu) și Bogdan Cormoș (Bistrița), ambii studenți la Istorie-Arheologie UBB Cluj-N, iar subsemnatul… muncitor necalificat, șofer și gazdă. Vom continua și zilele următoare, dacă vremea îngăduie! Joi se va alătura echipei și dl arheol. Radu Zăgrean, de la Complexul Muzeal Bistrița - conducătorul șantierului Burgus Lunca. Rămânem optimiști pentru noi și importante descoperiri!

Sursa informațiilor Vasile Gordon.

171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 28 iulie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete