Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO

1. Vara începe sezonul șantierelor arheologice, iar Muzeul Județean Buzău a deschis deja seria săpăturilor sistematice din acest an cu șantierul arheologic Târcov-Piatra cu Lilieci, situat în comuna Pârscov din județul Buzău.

Colectivul științific de cercetare este coordonat de dr. Sebastian Matei, șeful Secției Arheologie din cadrul muzeului nostru.

https://muzeubuzau.ro/tarcov/

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

2. Vasul lustral de la Slava Rusă

În anul 1988 a fost cercetat un complex monahal paleocreștin, situat la cca. 3 km vest de cetatea (L)Ibida. Complexul, ce a avut trei faze de funcționare (datate între a doua jumătate a sec. IV și sfârșitul sec. VI), era împrejmuit de un zid de incintă și era compus din două bazilici și o capelă – anexă.
În nartexul uneia dintre bazilici, pe ultimul nivel, datat cu un tezaur de opt monede de aur (solidi) de la împărații Iustinus II și Mauricius Tiberius, a fost descoperit un vas lustral, folosit pentru spălări rituale. Vasul se compune dintr-o bază cu trei trepte, primele două având mici ferestre arcuite, un cilindru decorat cu vrejuri de viță de vie și bazinul, decorat cu struguri pe partea laterală și cu butoni pe buză. Bazinul are un orificiu pentru scurgere.
În spațiul istro-pontic astfel de vase au mai fost descoperite la Galata (în apropiere de Odessos / Varna) și la Beroe / Ostrov, tot în bazilici paleocreștine.

Sursa informațiilor Dorel Paraschiv.

3. De ce un eșec? Pentru că vine după o muncă de vreo 3 ore, pentru sinteza elementelor decorative, dar lap-ul zice „Mă lași? Prea sunt încărcat”! Bravo, bestie!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Anul trecut am încheiat săpăturile arheologice sistematice în situl de la Topolița.

Evident, am putut cerceta doar o mică parte din acest sit, pentru că resursele avute la dispoziție nu au permis investigarea integrală a acestei interesante așezări. Dar în cele 6 campanii am reușit să înțelegem o serie de lucruri despre comunitățile preistorice și antice care au locuit în acest punct.
Am reușit să recuperăm un patrimoniu arheologic valoros și important din punct de vedere științific.
Cert este că situl de la Topolița poate fi considerat un reper important pe harta arheologică a județului Neamț.

Raportul poate fi consultat aici: https://www.academia.edu/129789185

#archaeology #prehistory #heritage #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ Vestigii istorice cu o vechime de aproape 6000 de ani au fost descoperite zilele trecute la marginea localităţii Ursoaia din comuna Româneşti, judeţul Iaşi. Specialiştii spun că au găsit, poate, cel mai mare cuptor cunoscut pentru prelucrarea ceramicii din Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizaţie din Europa. - VIDEO

6. „GLĂJĂRIA” DE LA BUTEASA

În jurul anului 1744, contele Adam Teleki a construit la Buteasa (com. Șomcuta Mare, jud. Maramureș) o fabrică de sticlă („glăjărie”), care a fost extinsă și modernizată în anul 1754. Erau produse patru sau cinci sortimente de sticlărie. Ultima informaţie documentară scrisă referitoare la fabrică datează din 2 martie 1789. Urmele sale se mai vedeau, potrivit informaţiei lui Aladár Vende, în apropiere de râul Lăpuş, la începutul secolului XX.
Locul în care a funcționat fabrica a fost recent identificat de membrii Asociației Detecție Nord (Lucian Onea, Vlad Sarmași, Laviniu Mureșan, Ionuț Mateuț, Sebastian Ciolte). Acesta se află în cătunul Buteasa-Râu, pe terasa înaltă din stânga Lăpușului, în locul numit Între Ziduri (proprietarul terenului: Dan Vasile Moroșan).
În ziua de 5 iunie a.c. am participat, împreună cu membrii menționatei asociații, dar și cu Gheorghe Buda (primar Șomcuta Mare), Dragomir Cioltea (viceprimar Șomcuta Mare), Vasile Andreicuț (primăria Șomcuta Mare), Gheorghe Ciorba (topograf), Laura Zaharia (președinta Asociației R. O. S. T.), precum și cu mai mulți localnici, la o cercetare a resturilor încă vizibile ale „glăjăriei”, pentru stabilirea dimensiunilor sale și a potențialului său arheologic și turistic.
Am efectuat și o cercetare de teren în raza localității, prilej cu care am descoperit o nouă așezare preistorică, probabil neolitică.

Sursa informațiilor Carol Kacso.

7. Rusalii cu lumină/luminate?

„În fine, ca o ultimă apariție (2024) este partea terminală a unui recipient care are asemănări cu o bază de ulcior. A pornit de la început altfel, pentru că pereții i-au fost groși, iar de la maxima pântecului înregistrăm fante de natură să-l transforme într-un polilob. Aproape de marginea sa conservată, există un șir de mici orificii (Ø = circa 0,5 cm), operate cu un vârf care le-a modelat în format de pâlnie. Degradarea angobei și smalțului în jurul acestor găuri sugerează intervenția după depunerea decorației exterioare. Însă „conceptul” de vas mai posedă bizareria de a avea, mai jos, urmele altor găuri, de dimensiune egală și mai mici, care au fost obturate. Strict tehnic, vasul este impropriu și pentru o strecurătoare, și pentru o stropitoare de flori. Ca ipoteză, am putea admite însă și varianta unui „vas de lumină”. În care flacăra sursei din interior era difuzată în raze, prin orificiile practicate. Vase ceramice cu asemenea utilități mai sunt semnalate (nu în Moldova), iar de fiecare dată modelajele întrebuințate sunt surprinzătoare (țesturi, clopote etc.).”

Ocupându-mă, acum de ceramică, mă minunez, mă enervez etc. la gândul că arheologii și istoricii români au fost atât de blegi, nepăsători, incompetenți, cu privirile prin alte părți etc. și nu s-au ocupat de ceramica medievală. Cahlele le-am înțeles devreme pentru „mesajele” lor (primul articol a apărut curând după 1990). Dar să ai asemenea ceramică și să visezi doar orașe...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Descoperire arheologică unică la marginea localităţii Ursoaia din judeţul Iaşi. A fost scos la lumină un cuptor foarte bine conservat pentru prelucrarea ceramicii din Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizaţie din Europa. Piesa are o vechime de aproape 6 mii de ani. - VIDEO

9. Orgame /Argamum 2012, Sector extra muros