Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO

1. Descoperire deosebit de importantă la Caransebeș!

Zidurile Cetății Medievale Caransebeș ies la lumină!
detalii în linkul de mai jos

https://www.muzeul-caransebes.ro/s-a-descoperit-zidul.../...

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

2. S-a descoperit zidul Cetății Medievale Caransebeș din secolul al XIII-lea

3. Descoperire arheologică unică în Banat: Cuptoare de purificare a fierului, vechi de mii de ani

4. Tg. Mureş (m-rea franciscană: intermediare la ochiurile rotunde din sticlă pentru panouri de ferestre.

Pasta opacă „filtra” serios lumina. M-am întrebat adesea dacă jocul cu lumina soarelui, studiat de părintele Herea, are vreo utilitate atât de ortodoxă pe cât a studiat-o el. Numeroase descoperiri relativ recente au demonstrat extensia serioasă a sticlei de geam, la finele Evului Mediu, în Transilvania, ca și în Moldova. Cât și cum a contribuit sticla ferestrelor la „teologia luminii”?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Un inel de aur de 27 de grame, ce datează din perioada romană, descoperit într-o pădure din județul Gorj

6. Un miner din Motru a descoperit cu detectorul de metale un inel ce pare a fi din aur masiv și seamănă cu brățările dacice

7. Au fost recent publicate în Journal of Ancient History and Archaeology, o revistă românească foarte buna, două articole semnate de Edmond Nogyi, respectiv Edmond Nogyi și colaboratorii (link-urile mai jos), despre ansamblul fortificat de la Costești și o serie de terase dintr-un areal mai larg din zona Sarmizegetusei.

Studiile se bazează pe datele LiDAR puse la dispoziție de ANCPI, iar folosirea lor reprezintă, în mod evident, o inițiativă lăudabilă și un semn clar că metodele moderne încep să pătrundă tot mai mult în cercetarea arheologică din România, mai ales în zona cercetării siturilor dacice. Salut cu convingere această direcție, cu atât mai mult cu cât m-am implicat activ, în ultimii ani, în promovarea accesului liber la aceste date, pe care le-am promovat foarte mult, esențiale pentru dezvoltarea cercetării non-invazive.
Mă bucur să văd că ansamblul fortificat de la Costești, un sit spectaculos și cu un potențial uriaș, intră tot mai des în atenția specialiștilor. În acest context, aș dori să reamintesc că, în 2023, împreună cu Aurora Petan, am publicat un studiu în care am semnalat pentru prima dată disponibilitatea datelor LiDAR pentru cercetarea arheologică din România, oferind totodată o analiză detaliată a ansamblului de la Costești. Am documentat acolo o serie de elemente vizibile în LiDAR, unele complet necunoscute anterior. Articolul nostru a fost publicat la Elsevier, una dintre cele mai prestigioase edituri științifice internaționale, și face parte dintr-un efort de a integra cercetarea arheologică românească într-un cadru academic global.
Cu toate acestea, constat cu regret faptul că autorii, membri ai colectivului care cercetează siturile din Munții Orăștiei, au ales să ignore articolul nostru și nici măcar nu l-au citat, deși a fost primul efort de a exploata aceste date pentru zona respectivă, reprezentând totuși state of the art în domeniu. Dar, na, fiind publicat open access la nivel internațional și e primul care apare pe Google când scrii LiDAR și daci, poate nu contează. Dar mă bucur ca apariția celor două articole ne oferă posibilitatea să ne mai promovăm puțin articolul în social media. Totuși, vă rog să citiți și cele două articole fiindcă sunt interesante.
Sper, totuși, ca astfel de inițiative să contribuie la o cercetare tot mai bine conectată, colaborativă, mai ales atunci când e vorba de contribuții care deschid direcții de cercetare relevante și utile pentru arheologia românească.

Las mai jos linkurile către articolele colegilor de la Cluj, pentru cei interesați:
https://jaha.org.ro/index.php/JAHA/article/view/1226
https://jaha.org.ro/index.php/JAHA/article/view/1225

Pentru a vizualiza toate datele existente din proiectul LiDAR, prelucrate și publicate într-un mod dinamic, puteți accesa aplicația webGIS (GeoQuickView) la:
https://alexandruhegyi.com/

Fotografia de mai jos, care prezintă ansamblul fortificat de la Costești, este din articolul nostru publicat în 2023 în Digital Applications in Archaeology and Cultural Heritage, Elsevier, și poate fi consultat aici:
https://www.sciencedirect.com/.../pii/S2212054823000371

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

8. Arheologia descoperă (și) capodopere ale artei din trecut, dar Arheologia inspiră arta.

Spectaculozitatea artei civilizației Cucuteni transcede timpului și oferă câmp de lucru și artiștilor contemporani.
Recent, o artistă româncă - Daniela Strună - ne-a solicitat un model pentru un proiect artistic, care să aibă la bază un vas pictat specific culturii Cucuteni, provenit din județul Neamț.
Pentru că recipientul este publicat în mai multe lucrări de arheologie, i-am oferit artistei o simplă fotografie. Iată ce a ieșit!
Doamna Strună are studii la Accademia di Belle Arte di Roma.

#archaeology #Cucuteni #art #heritage #UNESCO #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. „Lanțul.... Este probabil ca lanțul de măsurat să fi fost împrumutat din Transilvania, unde, în 1786...” etc. (N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii. București, 1971) (expo Muz. Sf. Gheorghe)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Un artefact cu o valoare excepțională, descoperit în România, este restaurat de UNESCO. Doi dintre experți sunt din Neamț

11. Descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco de la Oarda de Jos, coautor la încă o descoperire unică: Ce este Kogaionon radulescui și cum ar fi arătat

12. Castrul de la Trâmpoiele-Zlatna, între realități documentate de arheologi și imaginarul colectiv: Un burgus învăluit de povești și legende

13. Lumea pierdută a dinozaurilor pitici din România. Descoperirile care i-au uimit pe savanți

14. Descoperire arheologică la Caransebeș: Zidul Cetății Medievale iese la lumină

15. Vânătoarea de comori ascunse, un reportaj realizat de echipa România, te iubesc!

Sursa: Youtube Utilizator: ROMANIA, TE IUBESC!

16. Ro> ,,Bijuteriile" descoperite de arheologi nu sunt doar din aur, din argint, cupru sau bronz. Unele sunt făcute din simplu lut. Dar numai măiestria unui olar desăvârșit a putut să ne lase, ca mărturie de peste 6000 de ani, fragmente dintr-o minunăție de vas.

E important să reținem că deși aceste recipiente nu erau realizate la roata olarului, ele au forme aproape perfecte, iar elementele de decor, constând în impresiuni și incrustație cu pastă albă, ofereau o spectaculozitate vaselor.
Așa a luat naștere arta desăvârșită cucuteniană, pe un fundament complex dezvoltat de antecesorii lor, membrii culturii Precucuteni.
Săpăturile noastre scot la lumină frumoase comori ale Neamțului.

ENG>The 'jewelry' found by archaeologists is not just gold, silver, copper or bronze. Some are made of simple clay. But only the craftsman of an accomplished potter could leave us fragments of a marvel of a vessel as a testimony to over 6000 years.
It is important to note that although these vessels were not made on the potter's wheel, they have almost perfect shapes, and the decorative elements, consisting of impressions and inlaid white paste, gave the vessels a spectacular appearance.
This was the birth of the perfect art of the Cucutenians, on a complex foundation developed by their predecessors, the members of the Precucuteni culture.
Our excavations are bringing to light the beautiful treasures of Neamț.

#archaeology #prehistory #pottery #art #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

17. Un cap sculptat în marmură roșie. Un înger, poate. Un mesaj, sigur.

Cu trăsături proporționate, expresie calmă și execuție rafinată, acest fragment redă figura idealizată a unui tânăr. A fost descoperit în perimetrul mănăstirii cisterciene de la Igris, fondată în 1179, sub patronajul regelui Béla al III-lea.
Prin forma gurii, linia sprâncenelor și tratamentul părului, piesa se înscrie în estetica sobră și atent controlată a artei cisterciene. Stilistic, se apropie de sculptura arhitecturală de la Pilis, Ungaria, unde se află monumentul funerar al reginei Gertrudis de Andechs-Merania.
Dimensiunile reduse (aproximativ 6,7 cm înălțime), tipul marmurei și prelucrarea fină sugerează o lucrare de atelier specializat, integrată într-un ansamblu cu valoare simbolică ridicată. Ipoteza predominantă indică o reprezentare a unui înger - o figură cu rol protector, integrată într-un context funerar și teologic.
Expoziția „Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179 -1500) din prisma cercetărilor arheologice” aduce alături de această piesă fragmente arhitectonice, planuri de organizare monastică, morminte medievale, obiecte și informații despre circulația artistică între Franța, Ungaria și sud-vestul Transilvaniei.
Muzeul Național al Banatului - Mansarda B1, Bastionul Maria Theresia
Vizitabilă de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00.
Fiecare fragment de piatră poartă o voce. Aici, vocea vine din secolul al XIII-lea și merită ascultată.

#mnab #manastireacistercianaigris #expozitiitimisoara

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

18. Pișcoturi din sec. XII. Posibil ca unele/toate să fi fost aduse dintr-un sit roman, aflat pe Mureș (Alba Iulia?)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

19. „Patria noastră scumpă deține valori inestimabile” cu care nu știe ce să facă. Deci, nu le merită!

Curățarea mozaicului mare de la Frumușeni (2007). Este sub un strat de un metru de nisip și alt metru de pământ. Deasupra, pasc oile românilor.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 3 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete