𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐈𝐔𝐍𝐈𝐄 𝟐𝟎𝟐𝟓
𝐌𝐀𝐍𝐒̦𝐎𝐍 𝐃𝐈𝐍 𝐎𝐒 𝐂𝐔 𝐑𝐄𝐏𝐑𝐄𝐙𝐄𝐍𝐓𝐀𝐑𝐄𝐀 𝐔𝐍𝐎𝐑 𝐃𝐈𝐕𝐈𝐍𝐈𝐓𝐀̆𝐓̦𝐈 𝐆𝐑𝐄𝐂𝐄𝐒̦𝐓𝐈
O piesă de excepție a fost descoperită prin cercetările arheologice realizate către arheologul Viorel Căpitanu în anul 1991, în cetatea dacică de la Răcătău, secțiunea XXXIV, groapa nr. 1. Obiectul se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, cu nr. de inventar 33.054, este datat în secolul I î.Hr. și are următoarele dimensiuni: Înălțime = 13 cm; diametru bază = 6,5 cm;
Este un manșon din os care prezintă un decor deosebit, în relief, cu două reprezentări antropomorfe și una zoomorfă. Primul personaj este zeul Dionysos, realizat în picioare, în poziție contrapposto, cu mâna dreaptă deasupra capului, iar cu cea stângă ține un thirsus, un baston ritualic, iar o mantie drapată pornește de la bust, acoperindu-i piciorul drept. În partea dreaptă a divinității regăsim și reprezentarea unui kantharos, ușor deteriorat, din vechime.
Cea de-a doua divinitate reprezentată este Hermes, sculptat sub forma unei herme, care la bază prezintă în relief trei linii orizontale. O panteră cu gura deschisă, capul întors spre spate și cu coada în tensiune este reprezentată pe ultima parte a manșonului. Aceasta este dispusă pe un soclu care prezintă linii orizontale incizate.
Dintre obiectele din os, acest manșon este unicat printre descoperirile realizate la cetatea Răcătău, atât în ceea ce privește tehnica de realizare cât și însemnătatea sa. Cel mai probabil reprezintă o piesă de import grecească al cărei scop este cel religios sau cultic. Alături de amfore, opaițe, vase din firnis etc., regăsite în dava de pe Siret, manșonul din os cu reprezentările divinităților grecești atestă pe de o parte importanța cetății de la Răcătău atât ca centru strategic al Siretului pentru comerțul cu lumea romană și grecească cât și ca punct de desfacere pentru hinterandul dacic. De asemenea, obiectul poate fi și un exemplu grăitor al sincretismului religios prezent în cadrul davei de la Răcătău.
Obiectul este expus în cadrul expoziției de artă comparată „ArteFact”, organizată la Galeriile „Alfa” din Bacău și deschisă publicului în perioada 22 mai – 23 iunie 2025. Expoziția cuprinde bunuri culturale din patrimoniile Muzeului de Arheologie-Istorie și a Muzeului de Artă din Bacău.
Cetatea Tamasidava este cunoscută în literatura de specialitate ca „Cetatea de la Răcătău”, fiind amplasată în comuna Pâncești, județul Bacău.
Aceasta este situată pe terasa înaltă din stânga Siretului, pe o poziție dominantă, ce oferea protecție naturală și o bună vizibilitate a văii râului. Punctul „Cetățuie” a fost semnalat încă din secolul al XIX-lea (ca urmare a unui răspuns la Chestionarul trimis de Alexandru Odobescu), însă primele cercetări au fost desfășurate în anul 1968, de către un colectiv coordonat de Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi. Săpăturile arheologice au continuat până în 1997 și au permis datarea nivelurilor de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt (prima epocă a fierului) și a celei de-a doua perioade a epocii fierului (sec. IV î.Hr. – II d. Hr.).
Bibliografie:
Viorel Căpitanu, Noi contribuții la cunoașterea civilizației geto-dacice în bazinul Siretului mijlociu, Cetatea dacică de la Răcătău, în „Carpica”, XXIII, Bacău, 1992, p. 131-192.
Dr. Popovici Elena-Brîndușa
Sursa informațiilor Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu