Ştiinţă pentru toţi: Electrum

Se afișează postările cu eticheta Electrum. Afișați toate postările

duminică, 8 februarie 2026

Despre câteva monede antice deosebite din aur - 08.02.2026 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: Classical Numismatics

joi, 7 noiembrie 2024

Câteva însemne premonetare în Licitația de Artă Istorică: Numismatică, Carte Veche, Militaria, Antichități #571/2024 - 07.11.2024

I. Însemn premonetar scitic din electrum, de tip ”vârf de săgeată”, regiunea Dobrogea, sec. VII-VI î.e.n., piesă rară

Preț de pornire
€ 75

Descriere
electrum (aliaj aur-argint) l=23 mm

Detalii

Coloniștii din Milet, la sosirea pe țărmurile vest pontice, au găsit populații tracice indigene.

Inițierea schimbului cu aceste populații a luat forma trocului la început și pe măsură ce relațiile comerciale s-au intensificat a fost necesară găsirea unor elemente de schimb.

Astfel, în tezaurele găsite la Enisala și Jurilovca s-au găsit pe lângă capete de săgeți funcționale și multe capete de săgeți folosite doar pentru schimb.

În zona nordică a Dobrogei au fost comune și premonede de forma delfinilor.

Materialul cel mai la îndemână a fost bronzul, variantele de electrum fiind foarte puțin cunoscute.

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/insemn-premonetar-scitic-din-electrum-de-tip-varf-de-sageata-regiunea-dobrogea-sec-vii-vi-ien-piesa-rara-ro-97482

II. Însemn premonetar scitic, de tip ”vârf de săgeată”, regiunea Dobrogea, sec. VI-V î.e.n

Preț de pornire
€ 75

Descriere
bronz l=75 mm

Detalii

Coloniștii din Milet la sosirea pe tărmurile vest pontice au găsit populații tracice indigene.

Inițierea schimbului cu aceste populații a luat forma trocului la început și pe măsură ce relațiile comerciale s-au intensificat a fost necesară găsirea unor tokeni de schimb.

Astfel în tezaurele găsite la Enisala și Jurilovca s-au găsit pe lângă capete de săgeți funcționale și multe capete de săgeți folosite doar pentru schimb.

În zona nordică au fost comune și premonede de forma delfinilor.

Materialul cel mai la îndemână a fost bronzul, variantele de electrum fiind foarte puțin cunoscute.

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/insemn-premonetar-scitic-de-tip-varf-de-sageata-regiunea-dobrogea-sec-vi-v-ien-ro-97476

III. Însemn premonetar roman Aes Formatum, de tip ”scoică”, sec. VI-III î.e.n.

Preț de pornire
€ 75

Descriere
bronz d=28 mm

Detalii

Înainte ca Roma să dezvolte un sistem uniform de monedă, a setat ratele de schimb pentru boi și oi în bronz. Deoarece bronzul a fost folosit ca referință de greutate în această perioadă, tezaurele de bronz conțin uneori obiecte de zi cu zi, cum ar fi topoare, greutăți și diferite forme de animale, cum ar fi această cochilie. Forma a fost obținută prin turnarea bronzului într-o cochilie de scoică. Nu știm cum se numeau inițial, dar acum ne referim la aceste articole ca Aes Formatum. Aes formatum a început să fie folosit după utilizarea aes rude (bucăți mici de bronz) și au inspirat dezvoltarea primului sistem de monede adevărată al Romei, Aes Grave.

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/insemn-premonetar-roman-aes-formatum-de-tip-scoica-sec-vi-iii-ien-ro-97477

IV. Însemn premonetar de tip ”roată”, Histria, cca. 420-400 î.e.n.

Preț de pornire
€ 100

Descriere
bronz d=15 mm

Detalii

În urmă cu peste 2.700 de ani, întemeierea orașelor grecești pe litoralul Mării Negre și creșterea volumului schimburilor cu populația locală au determinat apariția pe scară largă a unor semne premonetare din bronz. Acești precursori ai monedei, de forme diferite, erau produși prin turnare în cetățile grecești, fiind destinați facilitării relațiilor comerciale.
Ele au fost datate de specialiști ca B.Pick (a redactat un catalog al monedelor istriene) sau C.Preda între mijlocul secolului al V-lea şi mijlocul secolului al IV-lea a.Chr.. Se presupune că au fost emise după stoparea din circulaţie a vârfurilor de săgeţi şi cu siguranţă au folosit ca monedă divizionară pentru drahmele de argint. Aceste monede, realizate în marea lor majoritate prin turnare, dovedită de faptul că unele exemplare mai păstrează un mic peduncul rămas de la orificiul de scurgere a metalului în tipar, au variații mari de greutate şi de diametru. Constantin Preda, în lucrarea sa Istoria Monedei în Dacia Preromană, le-a clasificat în cinci grupe, în funcție de diametru şi greutate.

joi, 21 septembrie 2023

Expoziție temporară: Cele două fețe ale monedei. Mijloace de schimb - Capodopere ale artei

Banca Națională a României și Alpha Bank organizează, în perioada septembrie 2023 – martie 2024, expoziția temporară „Cele două fețe ale monedei. Mijloace de schimb – Capodopere ale artei”. Timp de jumătate de an, vizitatorii Muzeului BNR vor putea admira câteva dintre cele mai rare și valoroase monede din lume, care fac parte din Colecția Numismatică Alpha Bank.

Conceptul expozițional propune o călătorie imaginară în lumea Greciei și a Romei antice, prin intermediul poveștilor redate pe fiecare dintre cele 100 de monede expuse. Publicul va descoperi, astfel, nu doar istoria monedei, ci și rolul ei în conturarea identității culturale a grecilor în Antichitate. Pe cele două fețe ale unei monede au fost reprezentați zei și eroi, lideri și evenimente istorice, elemente din natură și monumente de arhitectură, chiar și concepte și idei, toate fiind pentru noi un izvor de primă mână pentru cunoașterea lumii antice greco-romane.

Pentru prima dată în România, publicul va putea admira o hektă, prima monedă emisă vreodată, realizată din electrum, un aliaj natural de aur și argint, bătută în regatul lidian din Asia Mică, între 630 - 600 î.Hr. Totodată, va putea fi urmărit modul în care utilizarea monedei s-a răspândit treptat în zonele în care grecii antici și-au impus supremația. De asemenea, sunt prezente în expoziție și monedele emise de cetățile Histria și Callatis în secolele V-IV î.Hr., drahmele histriene fiind primele monede bătute pe actualul teritoriu al României.

Nu în ultimul rând, expoziția cuprinde și o secțiune dedicată persoanelor cu deficiențe de vedere, în cadrul căreia 10 monede rare dintre cele expuse sunt prezentate sub forma unor replici supradimensionate, însoțite de descrieri transcrise în alfabetul Braille.

Expoziţia este deschisă începând din 22 septembrie 2023, până la începutul lunii martie 2024, şi poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care Muzeul BNR le organizează de luni până vineri, în urma unei programări prealabile.

Sursa informațiilor BNR.