Conferința „De la Morga Orașului la Societatea de Salvare. Frații Minovici și istoria Bucureștiului”, la Palatul Suțu
Joi, 3 septembrie 2026
Ora 18.00
Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, București
Preț bilet: 20 lei / persoană
Biletele se pot cumpăra de la standul de bilete al Palatului Suțu înainte de începerea conferinței.
În ziua de joi, 3 septembrie 2026, ora 18.00, Muzeul Municipiului Bucureștiului vă invită la #PalatulSuțu, la Conferința „De la Morga Orașului la Societatea de Salvare. Frații Minovici și istoria Bucureștiului”, susținută de Prof.univ.dr. Octavian Buda. Evenimentul este conex expoziției „Societatea de Salvare din Bucureșt. O misiune pentru viață. 120 de ani de la înființare”, pe care o puteți vizita până pe 6 septembrie 2026.
În anul 1892, Mina Minovici a inaugurat oficial, în prezența lui Alexandru Marghiloman, ministrul Justiției de atunci și a edilului Emilian-Pache Protopopescu, primul institut medical din București cu numele de „Morga Orașului”. Construit într-un timp record începând cu sfârșitul anilor 1880, prin inaugurarea acestuia, practic s-au pus bazele științifice moderne ale activității medico-legale din România. Alături de institutul din Budapesta (construit între 1886 și 1889), cel din București a devenit unul dintre primele din Europa de Est și numai.
În 1898, frontispiciul clădirii, pe care era scris „Morga orașului”, va fi schimbat cu cel de „Institutul Medico-Legal”. Mina Minovici a condus Institutul până în 1932. Fiind considerată o adevărată emblemă a medicinei sociale de la noi, morga lui Minovici a fascinat imaginarul urbei bucureștene, asemenea unui „tărâm întunecat” aflat la granițele dramatice ale existenței umane.
Dacă Morga Orașului a fost locul unde urbea bucureșteană a înțeles moartea, Societatea de Salvarea, înființată în 1906, de către fratele fondatorului Institutului de Medicină Legală, Dr. Nicolae Minovici, a fost locul unde se salvau vieți și se prevenea moartea. Fără a avea un sediu propriu-zis și beneficiind ulterior de cai oferiți de poliție și de donații din partea familiei Moruzzi, ambulanța a început să circule pe străzile capitalei, însoțită de sanitari și agenți instruiți special pentru intervenții sub deviza „Totdeauna, tuturor, gata pentru ajutor!”. Trecerea acesteia era semnalată printr-un semnal distinct de goarnă, în timp ce medicul urmărea ambulanța pe bicicletă, având asupra sa trusa medicală acordării primului ajutor.
Pioneratul medical și universul intelectual al fraților Minovici reprezintă un exemplu remarcabil de dedicare față de știință, profesie și societate. Activitatea lor științifică și instituțională a contribuit la dezvoltarea serviciilor medicale într-o societate bucureșteană de început de secol XX, aflată în plină modernizare socială şi afirmare culturală europeană.
Despre autor
Octavian Ioan BUDA este licenţiat în medicină al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (1992) şi în filosofie al Universităţii din Bucureşti (1997). Medic primar psihiatru. Este doctor în ştiinţe medicale, profesor universitar, titularul catedrei de istoria medicinei şi cultură medicală a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti. Membru al Academia Europaea. Preşedinte (între 2015 şi 2017) al Asociaţiei Europene de Istoria Medicinei şi Sănătăţii, EAHMH, înfiinţată la Strasbourg în 1989. Dintre cărţile sale recente: „Minovici, o sută de ani de pionierat” (în colab. cu Adrian Majuru, 2017), „The Age of Informed Consent: A European History” (coord., în colab. cu Sorin Hostiuc, 2018), „Giudeţul nebuniei. Expertize psihiatrice în trecutul românesc” (2021). A publicat numeroase articole aflate la interferenţa dintre medicină şi cultură în: Observator Cultural, Lettre Internationale, Dilema, Historia, Convorbiri literare, Astra, Cultura, Krisis, Viaţa Medicală, Scena 9 etc. I s-a decernat premiul „Victor Babeş” al Academiei Române 2019, pentru cartea „Autopsii medico-istorice” şi premiul Fundaţiei „Magazin Istoric” 2024, pentru volumul „Privirea lui Thanatos”.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
Astăzi vă facem cunoscute câteva detalii despre o piesă specială din patrimoniul muzeului, care aparține colecției de obiecte tehnice din cadrul Secției de Istorie 
𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨𝐫𝐞𝐜𝐞𝐩𝐭𝐨𝐫 𝐬𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫 𝐈𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚 𝐒-𝟔𝟔𝟏 𝐀 
Date generale: 
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢(cm): 
Masa/(kg): 5
Caracteristici tehnice
𝑺̦𝒕𝒊𝒂𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆
Text: ing. dr. Ronald Hochhauser, muzeograf, Muzeul Țării Crișurilor
În anii ’30, trei tineri matematicieni polonezi – Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski – au spart codul mașinii „Enigma”, considerată atunci imposibil de decodat. Cu rigle de calcul, tabele și o doză zdravănă de geniu, au demonstrat că logica poate învinge haosul războiului.
Vernisaj: Joi, 6 noiembrie 2025, ora 11:00 – Sala Șemineului, Palatul Magna Curia
Expoziția: 6 noiembrie – 5 decembrie 2025, în fața Lapidariului
: Imagini din arhiva Muzeului: daunele provocate la cutremurul înregistrat pe 4 martie 1977. Scheletul de Deinotherium gigantissimum, prăbușit în urma cutremurului, a fost restaurat de către Nicolae Pușcașu.
: Imagine de la implementarea tehnologiei japoneze „μ-Solator”, ceea ce permite protejarea specimenelor prețioase și pieselor de patrimoniu din România împotriva unui posibil cutremur major în București.
Deinotherium gigantissimum este înrudit cu elefanții actuali, le este un fel de văr, pentru că au urmat linii evolutive diferite. Caracteristica genului Deinotherium este prezența fildeșilor arcuiți în jos și fixați pe maxilarul inferior. În ciuda staturii sale uriașe, de peste 4 m înălțime și aproape tot atât lungime - adică era înalt cam cât o casă cu un etaj, acest animal uriaș, teribil și înfricoșător era erbivor!
iar pentru montarea lui pe suport metalic, în 1906, prof. Ștefănescu l-a adus în țară, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw.