Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO

1. Arheologia ca știință, și mai ales rezultatele ei, trebuie să ajungă la publicul larg.

Oamenii care sunt în afara acestui domeniu trebuie să știe că arheologia nu e o forma de petrecere a timpului liber, ci este o știință care, în prezent, este foarte complexă.
Din acest motiv, oricând a existat posibilitatea să comunic pentru public aspecte ale acestui domeniu fascinant am acceptat cu plăcere.
Las mai jos un interviu recent, despre cât de necesară este arheologia.

#archaeology #research #public #newspaper #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. „Atelierul bistrițean de ceramică saltă major din cunoașterea noastră legată de producția locală moldovenească.

Am întâlnit aprecierea potrivit căreia a existat „monopolul vânzării anumitor produse” la Ștefan cel Mare . Probabil că referirea se făcuse vag doar la produse (agricole) naturale. Acum când știm că au rămas mărturie arheologică câteva sute de rateuri de vase din categoria semilux-lux, suntem în paradoxul constatării că nu știm pe unde s-au împrăștiat produsele socotite valide în afara mănăstirii noastre. Cu alte cuvinte, am identificat numai segmentul unui ciclu de înzestrare. Indiciile, care vor trebui mai serios verificate în viitor, par să ne îndrepte privirile mai curând către est, decât în direcție opusă. Am arătat că atelierul ceramic a fost un experiment extraurban, impus de domnie și realizat prin călugări și slujitorii lor. Din păcate, doar din motive pe care le putem doar imagina, definitul experiment nu a trecut peste limitele secolului al XV-lea. De la o epocă la alta, percepțiile și realitățile s-au modificat – vizibil pentru toată lumea, tocmai prin mărturiile înregistrate la Bistrița – și în pictura de frescă.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. În preistorie, comunitățile umane prelucrau pieile de animale în diferite moduri și cu unelte variate, făcute din piatră, os, lemn și metal.

În epoca bronzului târziu, adică acum aproape 3500 de ani, această îndeletnicire a avut o largă răspândire, mai ales că populațiile acelor timpuri, din zona de nord și de vest a Mării Negre, practicau păstoritul la scară largă.
O categorie aparte de unelte sunt omoplații crestați, folosiți pentru prelucrarea pieilor de animale.
Relativ recent am realizat un experiment privind utilizarea acestor unelte, dar date mult mai complexe pot fi găsite în linkul din comentarii.

#archaeology #bronzeage #bonetools #skinprocessing #LateBronzeAge #experimentalarchaeology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Istoria unei zile (de neuitat), ziua unei istorii culturale (de sărbătorit)

Un oraș, un monument, o instituție - memoria înaintașilor noștri
LA MULȚI ANI Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște!
Anul acesta, în ziua de 30 ianuarie, se împlinesc 80 de ani de la înființarea instituției culturale muzeale din Târgoviște (1944) ce poartă azi denumirea de Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească". Muzeul și-a avut sediul în edificiul – bijuterie arhitecturală datorată lui Nicolae Ghika-Budești - cunoscut multă vreme sub denumirea de "Galeriile Stelea", clădirea fiind construită parțial peste corpul de chilii situat la sud de turnul de intrare al mănăstirii Stelea. Oficializarea a fost realizată prin inaugurarea expozițională a Lapidariului provenit de la demolarea vechii biserici a Mitropoliei Țării Românești (1889) și prin etalarea mai multor artefacte. În aceeași zi se inaugura oficial și prima Bibliotecă a orașului, găzduită în aceeași clădire.
Oamenii care iubesc monumentele au cele mai frumoase amintiri!

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

5. În urmă cu 8 ani am reușit să public acest mic volum, care actualiza la momentul respectiv toate descoperirile atribuite epocii bronzului din județul Neamț.

Cunoșteam atunci 200 de situri și descoperiri izolate. Am adunat și toate datările radiocarbon disponibile în acel moment.

Cei interesați pot găsi volumul în link-ul atașat: https://www.researchgate.net/publication/377816079

#archaeology #BronzeAge #book #science #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Clătire de ochi: frescă de la Alexandru cel Bun - Mânăstirea Bistrița

Pelicule suprapuse, dar degradarea este adâncă, la nivel de strat. O desprindere a avut loc pe un fragment vegetal insuficient tocat și aflat prea la suprafață.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Descoperire în Bihor: Medalion din argint înfăţişând o regină egipteană din Dinastia Ptolemeilor, de acum 2300 de ani

8. „Neîndoielnic, mănăstirea a dispus de arme. Din surse diferite: cumpărate pentru proprii ei paznici ori testate de donatori. Utilitatea lor a fost necurmată, pentru paza mănăstirii, obligații militare (excepționale) față de autoritățile publice, vânători, constrângeri și punități către proprii ei supuși. Dacă depunerile de arme în morminte nu au fost încurajate, armele-trofee ori armele-relicve și-au găsit mereu locuri.

O situație aparte o au proiectilele (ghiulele, gloanțele și, mai ales, vârfurile de săgeți). Socotirea lor ca fiind trase către mănăstire este numai una dintre ipotezele de interpretare. Le putem admite ca rătăcite din arme proprii ori chiar adunate pentru a se recupera metalul pe care îl conțineau. Iar dacă au fost ofensive, atunci norocul de a nu fi adunate după încetarea luptelor este de partea noastră.
Folosirea arcurilor de către monahi este la fel de nesigură, dar nu imposibilă. S-ar presune că vârfurile de săgeți s-au plantat în cursul unei rezistențe oarecare, căreia i s-a răspuns prin săgetări dinspre exterior. Semnalările de vârfuri singulare de la Căpriana (sec. XVI?) ori alte circa patru, din seria de nouă, de la mănăstirea Probota (sec. XVI-XVII) , nu pot fi decât vag asociate cu cele de la Bistrița, din simplul motiv că au ilustrare deficitară . Un caz aparte, care nu se poate invoca aici, este cel al vârfurilor care au provocat decesul unor înhumați .
Cuțitele erau obiecte individuale curente, care erau necesare măcar la mâncat. Despre purtarea lor ar putea fi vorba dacă le asociem cu buterolele. La rigoare, erau însă și arme. Dacă pentru violența din mănăstirile catolice – având ca instrumente primare tocmai cuțitele, se știu destule din surse scrise, nu aceleași lucru se întâmplă cu viața din cele ortodoxe. Desigur, nimeni nu poate pretinde că ar fi fost scutite de asemenea fenomene.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Trei milenii de locuire în Parcul Tineretului

În situl arheologic București – Dealul Piscului, situat în mijlocul Parcului Tineretului, au fost descoperite în ultimii ani mai multe vestigii ce datează din epoca bronzului, epoca fierului, perioada post-romană și Evul Mediu, precum și necropole din secolele III-IV și XIV-XV d.Hr. Succesiunea de locuire complexă se datorează mai ales condițiilor ideale de locuire pe care Dealul Piscului le-a oferit-o comunităților din vechime.
În anul 2020, o echipă de arheologi din partea Muzeului Municipiului București a efectuat cercetări arheologice în urma cărora au fost scoase la iveală șase complexe datate în epoca bronzului, epoca fierului, respectiv evul mediu timpuriu. Dintre acestea, s-au remarcat un cuptor pentru prepararea hranei și o groapă cu urme de ardere, folosită cel mai probabil pentru arderea ceramicii sau pregătirea unor mese colective. În urma datării cu radiocarbon groapa a fost încadrată între anii 655 și 775 d.Hr.
În baza descoperirilor s-a considerat că cercetarea a interceptat marginea unei așezări din sec. VII-VIII și locuirile sporadice ale unor comunități din epoca bronzului și epoca fierului. Aceste informații vin în completarea descoperirilor făcute în ultimii 70 de ani, creionând o imagine mai clară a populațiilor care au locuit pe teritoriul actual al Bucureștiului.

Radu Nicolae, muzeograf,
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 10 martie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete