Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO

sâmbătă, 31 decembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

1. 20.000 de monede falsificate în Evul Mediu (imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg) au fost descoperite în judeţul Galaţi

Obiectiv, România!
20.000 de monede falsificate în Evul Mediu (imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg) au fost descoperite în judeţul Galaţi, în urma unor lucrări de racordare la apă și canalizare, în curtea bibliotecii locale.
Pe scurt, câțiva muncitori care săpau un șanț în municipiul Tecuci au dat peste un vas ceramic, plin cu monede. Imediat au fost informate autoritățile în domeniu, iar zona a fost rezervată lucrărilor arheologice.
Aşa cum am aflat de la Maria Măndiţă, primele cercetări ale specialiștilor au concluzionat că este vorba despre monede false, din alamă, care au circulat în Principatul Moldovei și au fost realizate în bănăria de la Suceav, în vremea domnitorului Eust(r)atie Dabija (1661-1665).
Credit foto: Cătălin Negoiță, directorul Direcției Județene de Cultură Galați

Sursa informațiilor România Actualităţi.

2. Tinerețe fără bătrânețe și frumusețe dincolo de moarte

Cripta și mormântul

Detaliu rozeta descoperită pe capacul sicriului

Detaliu aripile care decorau ambele laturi ale sicriului

Pantofii de piele cu bot metalic

Marca de pe talpa încălțămintelor

Cercetările arheologice desfășurate în lunile decembrie 2021-ianuarie 2022 la Biserica Mavrogheni au avut ca rezultat descoperirea a cinci noi morminte din necropola veche a lăcașului (necropolă excavată parțial în 2018) și a două gropi de mari dimensiuni, dezafectate, în care au fost aruncate numeorase fragmente de ceramică și vase întregi, cuie, fragmente de sticlă, metal și trei monede.
Dintre descoperirile amintite se remarcă mormântul M3 care prezenta o amenajare de tip cistă de cărămidă. Cărămida a fost legată cu mortar, construcția având dimensiunile zidurilor la exterior de 2,85 x 2,90 m și o înălțime păstrată de doar 4-6 asize de cărămidă. În criptă am descoperit un mormânt ce conținea numeroase fragmente din lemnele unui siciriu nu foarte mare.
Din elementele sicriului s-au păstrat material din căptușeală, mai multe cuie, iar pe capac o cruce din tablă de bronz cu motive vegetale (frunze și mici floricele). Pe lateralele sicriului a fost realizat un alt decor din bronz din care s-au distins două aripi (pasăre sau înger), iar în zona pieptului s-a păstrat o rozetă.
Sub toate lemnele păstrate din capacul sicriului s-au găsit câteva fragmente de oase. Scheletul a fost extrem de afectat de aciditatea solului, rădăcinile plantelor și apa pluvială. S-au recuperat doar dinții și fragmente din craniu, maxilar, femure și tibii.
Inventarul funerar a fost relativ bogat, fiind descoperite ace de păr în zona capului, nasturi metalici și bumbi, o monedă în zona bazinului (probabil prinsă la încheietura mâinii), o cataramă de curea în zona mediană. La picioare au fost descoperite încălțările din piele cu un mic bot metalic. Obiectele de inventar funerar și pantofii care au avut un toc înalt sugerează că defunctul era de sex feminin, vârsta la momentul decesului estimată în baza erupției dentare fiind de 10 ani.
Veșmintele și amenajările funerare, în comparație cu majoritatea mormintelor din necropolă, sugerează un statut economic mult mai bun al familei fetiței, dar moartea nu face diferențe.
Drd. Diana Sonu, muzeograf
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

3. 𝘼𝙍𝙃𝙀𝙊𝙇𝙊𝙂𝙄𝘼 – 𝙤 𝙖𝙫𝙚𝙣𝙩𝙪𝙧𝙖̆ 𝙞̂𝙣 𝙘𝙖̆𝙪𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙖𝙙𝙚𝙫𝙖̆𝙧𝙪𝙧𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙖𝙨𝙘𝙪𝙣𝙨𝙚 𝙨𝙪𝙗 𝙥𝙖̆𝙢𝙖̂𝙣𝙩

Prin arheologii de la Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică și Biroul Istorie Veche și Medievală, Muzeul Municipiului București este implicat în mai multe proiecte de #arheologiesistematică derulate în țară și care acoperă diferite perioade din #istoria și #preistoria țării.
Aceste proiecte de #cercetare arheologică sistematică sunt rodul colaborării cu instituții prestigioase atât din România cât și din străinătate, în cadrul lor lucrând specialiști din domenii extrem de diverse. Dezideratul nostru este ca toți arheologii muzeului să fie implicați în astfel de proiecte, în concordanță cu specializarea lor. Pe acest tip de șantiere, procesul de învățare este temeinic, arheologii având răgazul de a analiza și cerceta în detaliu contextele pe care săpătura le scoate la lumină.
Vă invităm să citiți mai jos nu numai o prezentare a tuturor șantierelor unde îi regăsim pe membrii echipei #MMB, dar și o pledoarie în favoarea profesiei de #arheolog, o meserie care se învață astăzi în cadrul facultăților de istorie, acolo unde există profesori-arheologi dedicați, care iau studenți în practică pe șantierele sistematice pe care le conduc.
Cercetările comunităților neo-eneolitice de la Sultana-Malu Roșu, Gumelnița și, mai recent, Chiselet (Călărași) au drept scop reconstituirea paleomediului, a rețelei socio-economice dezvoltată de respectivele așezări, dar și legăturile acestora cu așezări similare din regiune. Rezultatele cercetărilor din ultimii ani au fost publicate atât în Anuarul muzeului, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, dar și în alte publicații din țară și străinătate.
De asemenea, artefactele descoperite sunt accesibile publicului în expoziții organizate de-a lungul timpului și, recent, în expoziția „𝘾𝙞𝙫𝙞𝙡𝙞𝙯𝙖𝙩̦𝙞𝙖 𝙂𝙪𝙢𝙚𝙡𝙣𝙞𝙩̦𝙖. 𝙑𝙞𝙖𝙩̦𝙖 𝙞̂𝙣 𝙨𝙪𝙙-𝙚𝙨𝙩𝙪𝙡 𝙍𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞𝙚𝙞 𝙖𝙘𝙪𝙢 𝟲𝟱𝟬𝟬 𝙙𝙚 𝙖𝙣𝙞”, pe care vă invităm să o vizitați la #PalatulSuțu!
Articolul scris de colegul nostru Theodor Ignat, arheolog, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică, publicat în numărul trecut al ziarului #Bucureștiîn5minute, este disponibil integral aici: http://muzeulbucurestiului.ro/arheologia-o-aventura-in.../
Punem link și în primul comentariu. În material veți găsi și explicațiile fotografiilor. Lectură plăcută!

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

4. ARHEOLOGIA – o aventură în căutarea adevărurilor ascunse sub pământ

5. A𝐬̦𝐞𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐑𝐚̆𝐮𝐜𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐣𝐮𝐝. 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦

Ca urmare a unei frumoase colaborări inițiate de 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐫. 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐜𝐨𝐧𝐮 𝐜𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞-𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐈𝐧𝐠𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐮𝐜𝐥𝐞𝐚𝐫𝐚̆ „𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐇𝐮𝐥𝐮𝐛𝐞𝐢”, 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐨𝐛𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐨 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐬̦𝐞𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐑𝐚̆𝐮𝐜𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐣𝐮𝐝. 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦.
Cercetările în acest sit au debutat în anul 1978, fiind continuate și în anul următor, sub coordonarea lui Șt. Cucoș. În 1986, săpăturile au fost reluate sub coordonarea regretatului dr. Gh. Dumitroaia.
În perioada 2015-2018, cercetările au fost realizate de dr. Vasile Diaconu.
Din câteva complexe arheologice au fost prelevate probe pentru datări prin radiocarbon (C14), fiind obținute o serie de repere de cronologie absolută.
𝐑𝐞𝐜𝐞𝐧𝐭, 𝐝𝐚𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐑𝐚̆𝐮𝐜𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐫𝐢, 𝐝𝐫. 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐜𝐨𝐧𝐮 𝐬̦𝐢 𝐝𝐫. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐞𝐨𝐭𝐞𝐚𝐬𝐚, 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐚 𝐝𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐯𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐅𝐈𝐍.
Articolul poate fi consultat aici: https://www.academia.edu/91010368. (CÂTEVA REPERE CRONOLOGICE PRIVIND LOCUIREA CUCUTENIANĂ DE LA RĂUCEȘTI-DEALUL MUNTENI (JUDEȚUL NEAMȚ) [Some chronological highlights regarding the Cucuteni habitation from Răucești‑Dealul Munteni (Neamț County))

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

6. Descoperire arheologică epocală la Codlea

7. ASASINATELE DIN ANII 50 CERCETATE DE ISTORICUL GHEORGHE PETROV. DEȚINUȚII CONDAMNAȚI, SCOȘI DIN ÎNCHISORI ȘI UCIȘI CU BESTIALITATE DE ECHIPA LUI ALIMĂNESCU

8. Sub fiecare cruce, e o durere (proverb armenesc)

Unul dintre cele mai importante simboluri ale bisericii este crucea, ale cărei brațe simbolizează cele patru puncte cardinale sau, după expresia biblică cele „patru zări” ale pământului.
În antichitate a fost asociată cu suferința, blestemul și blasfemia. Una dintre pedepsele aplicate răufăcătorilor, mulți dintre ei condamnați la moarte, era răstignirea pe o cruce (din lemn).
Până în sec. XI-XII, crucile din lemn marcau prezența mormintelor. Primele cruci din piatră (care erau replici ale celor din lemn) se fixau la fel ca cele din lemn (în poziție verticală, deasupra mormântului).
Săpăturile arheologice desfășurate de Muzeul Municipiului București la biserica Sfântul Nicolae Udricani au scos la iveală mai multe cruci ce marcau mormintele cimitirului mahalalei. Majoritatea au fost realizate din calcar, într-un singur caz, marmura fiind folosită ca suport. Au fost găsite întregi sau fragmentare, mai mici sau mai mari, având menţionate atât nume de monahi (Stoian erei, Vasile erei, Varvara monahia sau Stamate monahia), cât şi nume de laici (Necola cu tot neamul, Dima cu tot neamul, Ioanu cu tot neamul, Dragne cu tot neamul etc.). Pietrele funerare de la biserica Udricani au fost descoperite în pridvorul şi în interiorul lăcaşului de cult, sunt datate în sec. al. XVIII-lea iar inscripțiile sunt încadrate de motive vegetale.
Vă invităm să descoperiți în cadrul unei noii expoziții de arheologie, care va fi deschisă la Casa Filipescu Cesianu începând cu 7 decembrie 2022, câteva cruci descoperite în cimitirul bisericii Udricani.
Dr. Camelia-Mirela Vintilă, arheolog,
Biroul Istorie Veche și Medievală, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 31 decembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete