sâmbătă, 24 decembrie 2022

Depozitul de ștanțe monetare de la Tilișca, mijlocul sec. I a. C. – sec. I p. C.

 

Depozitul de ștanțe monetare de la Tilișca, mijlocul sec. I a. C. – sec. I p. C., poate fi admirat în cadrul expoziției-eveniment "Dacia - Ultima frontieră a romanității", deschisă pentru publicul vizitator până în martie 2023.


Depozitul de ștanțe monetare a fost descoperit în anul 1961, în cursul cercetărilor arheologice sistematice. Cele 14 stanțe monetare mobile din bronz, dintre care cinci erau fixate în manșoane de fier forjat, au fost depuse într-un vas ceramic (posibil un creuzet?), ascuns într-o firidă a zidului unuia dintre turnurile – “locuință” ale incintei fortificate dacice. Este vorba despre 10 ștanțe care poartă imaginea în negativ a reprezentărilor și legendelor foarte fidele unor emisiuni de denari romani republicani, precum și de alte patru ștanțe negravate. Starea de conservare a ștanțelor a permis identificarea celor mai multe nume ale magistraților monetari, nominalului și, chiar, a tipurilor monetare imitat. Este vorba despre denari emiși de: L. Sempronius Pitio, L. Sempronius (a. 148 a. C.), Q. Marcus Marcius (a. 134 a. C), Q. Caecilius Mettelus (a. 130 a. C.), M. Lucillius Rufus? (a. 101 a. C.), C. Naevius Balbus (a. 80-79 a. C.), L. Plaetoriu Caestianus (anul 74 a. C.), precum și ștanțe de rv. care reproduc emisiuni bătute sub diverși magistrați activi în anii 85-84 a. C., caracterizate prin folosirea reprezentării lui Jupiter în bigă. Doar într-un singur caz, al emisiunii de denari ai lui C. Naevius Balbus (a. 79 a. C.) erau prezente atât ștanța de avers, cât și cea de revers a tipului de denari Crawford 382/1b, în rest, în majoritatea cazurilor având de a face, mai ales, cu ștanțe de avers (cinci exemplare) și doar alte trei de revers (denarii lui Q. Marcus Marcius, fiind reprezentați de două ștanțe ale aceluiași tip). Descoperirea acestor ștanțe a deschis calea cunoașterii unui nou capitol din istoria monetară a Daciei – cea a emisiunilor de tip imitativ roman. Realizarea unor reproduceri de mare fidelitate ale unor tipuri de denari romani republicani s-a făcut printr-o tehnică foarte simplă și ingenioasă. Drept poanson s-au folosit denari romani autentici, care au fost imprimați, prin batere cu ciocanul, în ștanțele de bronz încălzite la roșu (procedeul numit “direct copy”). Suprafața ștanțelor de la Tilișca nu indică urme ale folosirii intense a acestora pentru a bate monede și, în mod evident, unele dintre acestea erau în curs de finisare, neavând imprimate reprezentări și legende monetare. Toate aceste observații conduc la ideea că aici avem de a face cu un atelier monetar în curs de organizare sau la începutul funcționării sale. Stabilirea cronologiei funcționării atelierului monetar de la Tilișca și implicit a producției de imitații de denari romani republicani în Dacia este dificilă, în ciuda faptului majoritatea ștanțelor reproduc emisiuni bine datate. Studiind dinamica pătrunderii și circulației denarilor romani republicani pe teritoriul Daciei și constată că cei mai mulți au ajuns în această regiune dinspre Balcani, în primele decenii ale secolului I a. C., în “pachete monetare” care conțineau și emisiuni mai vechi, uzate de circulație, din secolul al II-lea a. C. Pe parcursul secolului I a. C. se observă mai multe momente de aflux maxim al denarului republican, fără îndoială, legate de evoluțiile situației politico-militare, dar și a comerțului cu sclavi și sare. Compoziția tezaurelor de denari romani republicani indică faptul că emisiunile mai vechi din secolul al II-lea circulau împreună și erau tezaurizate cu cele mai recente și apar chiar în structura tezaurelor care conțin și emisiuni imperiale, indicând și o tendință a localnicilor de a aduna și păstra vechile monede, cu titlul și greutatea mai bune. Alte descoperiri, mai vechi sau mai noi, de ștanțe monetare care reproduc cu fidelitate denarii romani republicani sau imperiali timpurii de la Ludești, Sarmizegetusa Regia (ambele în jud. Hunedoara), zona Brașovului și Poiana (jud. Galați) dovedesc că producția monetară de imitații era larg răspândită în Dacia secolelor I a. C. – I p. C. și descentralizată. Analizele metrologice și metalografice nu indică producția deliberată de către daci a unor copii de denari cu titluri și greutăți mai reduse, chiar dacă există o serie de descoperiri care reunesc piese de bronz argintate. Foarte probabil, că monetăria dacică imitativă de tip roman, chiar dacă a început spre mijlocul secolului I a. C., s-a desfășurat pe scară largă mai ales în cursul secolului I p. C. și a continuat până la cucerirea romană. Încetarea viețuirii și ascunderea ștanțelor în fortificația de la Tilișca având loc, tocmai, în contextul primului război daco-roman din anii 101-102 p. C. Scopul acestor emisiuni era să asigure mijloacele de plată necesare susținerii activităților militare și diplomatice de război ale autorităților dacice.

Mai multe informații despre expoziție, aici: https://www.mnir.ro/.../vernisajul-expozitiei-dacia.../

Program de vizitare și bilete: https://www.mnir.ro/

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu