duminică, 25 decembrie 2022

Despre câteva jetoane și medalii românești deosebite în licitația Artmark „Cabinetul Numismatului” - Licitația unei Colecții de monede, medalii și plachete #481/2022 - 25.12.2022

 


Jeton 5 Lei 1901, Filip T. Corlătescu

PREȚ DE PORNIRE
€ 30

ADJUDECAT
€ 125

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/istoria-monedei-romanesti-licitatia-unei-colectii-de-numismatica-partea-ii-4812022/lot/jeton-5-lei-1901-filip-t-corlatescu-ro-72390


 

Jeton S.A.R. Telefoane, 1931

PREȚ DE PORNIRE
€ 30

ADJUDECAT
€ 30

DESCRIERE
alamă d=23 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/istoria-monedei-romanesti-licitatia-unei-colectii-de-numismatica-partea-ii-4812022/lot/jeton-sar-telefoane-1931-ro-72383


 


Medalia ”Centenarul anului revoluționar 1848 - 1948 Nicolae Bălcescu”, argint

PREȚ DE PORNIRE
€ 75

ADJUDECAT
€ 100

DESCRIERE
argint d=38 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/istoria-monedei-romanesti-licitatia-unei-colectii-de-numismatica-partea-ii-4812022/lot/medalia-centenarul-anului-revolutionar-1848-1948-nicolae-balcescu-argint-ro-72401


 

Medalia dedicată convocării Divanelor Ad-Hoc din Țara Românească si Moldova, 1857, argint, raritate extremă

PREȚ DE PORNIRE
€ 1.400

ADJUDECAT
€ 1.900

DESCRIERE
argint d=18 mm


DETALII

Medalia a fost conferită participanților la Adunările Ad-Hoc din Moldova şi Ţara Românească din octombrie 1857.

Pe avers deviza DIEU PROTÉGÉ LA ROUMANIE (Dumnezeu protejează România), stemele celor două principate Moldova si Țara Românească, iar in partea superioară fiind reprezentat ochiul lui Dumnezeu.

Pe revers deviza VOX POPVLI VOX DEI (Glasul poporului, glasul lui Dumnezeu), central fiind poziționate într-o cununa de lauri, două scuturi, cel din dreapta îl are în centru pe Sf. Dumitru, iar cel din stânga pe Sf. Gheorghe, protectori ai capitalelor celor două principate române.

Contextul istoric:
După încheierea războiului Crimeii și odată cu înfrângerea Rusiei de către o alianţă a marilor puteri europene din care făceau parte Anglia, Franţa, Turcia şi Regatul Sardiniei, are loc Congresul de pace de la Paris (13/25 februarie – 18/30 martie 1856), care a luat o serie de hotărâri importante pentru viitorul Principatelor Române şi al poporului român.
Articolul 24 din Tratatul de pace prevedea: “Majestatea Sa Sultanul promite să convoace imediat, în fiecare din cele două principate, un Divan ad hoc compus de așa manieră încât să constituie reprezentarea cât mai exactă a intereselor tuturor claselor societății. Aceste Divane sunt chemate să exprime voința populației referitoare la organizarea definitivă a Principatelor.”

In 7 octombrie 1857 în Moldova și în 8 octombrie 1857 în Valahia au fost convocate adunări consultative cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor, conform prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1856, Divanurile Ad-Hoc fiind alcatuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei si ai țărănimii clăcașe.

În zilele de 7 și 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluțiile celor două Adunări ad-hoc. Hotărârile celor două adunări aveau in mare parte solicitări comune, printre cele mai importante solicitari fiind respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, care prevedeau că Principatele Romane sunt teritorii neocupate și independente. De asemenea s-a hotarat unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România si domnitor sa fie un prinț străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării;
O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franța și Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Comisia s-a intrunit la Paris si s-au discutat cererile celor două Divanuri ad-hoc (10/22 mai – 7/19 august 1858), puterile europene adoptand Convenția de la Paris:
Articolul 1 - prevedea unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția celor șapte puteri;
Articolul 2 - garanta autonomia Principatelor.
Articolul 3 - prevedea alegerea unor domni separați în cele două principate.
Articolele 4, 5 și 6 - explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de către hospodar și cooperarea lor cu adunările elective separate și cu Comisia Centrală de la Focșani.
Articolul 8 - stabilea valoarea tributului datorat Porții și anume 1.500.000 de piaștri pentru Moldova și 2.500.000 de piaștri pentru Valahia.
Articolele 10 – 14 - stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor și drepturile și obligațiile lor.
Articolul 27 - stabilea formarea unei „Comisii centrale” la Focșani, formată din câte 8 membri pentru fiecare Principat.
Articolul 38 - stabilea înființarea unei Înalte Curți de Justiție și Casație, comună ambelor Principate, cu sediul la Focșani.
Articolele 42 – 44 - stabileau formarea unei miliții (armate) comune, al cărei comandant urma să fie numit alternativ de către domnitorii celor două Principate.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/istoria-monedei-romanesti-licitatia-unei-colectii-de-numismatica-partea-ii-4812022/lot/medalia-dedicata-convocarii-divanelor-ad-hoc-din-tara-romaneasca-si-moldova-1857-argint-raritate-extrema-ro-72473


 

Medalia “Prima Cameră a Deputaților Români”, 1859, argint, raritate extremă

PREȚ DE PORNIRE
€ 1.500

ADJUDECAT
€ 3.500

DESCRIERE
argint d=51 mm


DETALII

Medalia a fost conferită membrilor primei Camere a Deputaților Principatelor Unite.

Pe avers, central, încadrate de ramuri de lauri si surmontate de o coroana, sunt reprezentate Marca Moldovei (capul de bour cu stea) si Marca Valahiei (Vultur cu sceptru si spadă), iar în partea de jos, în semicerc, data de 24 ianuarie 1859.
Pe revers, în cinci rânduri, fără nicio ornamentare, este inscripționat textul „DEPUTATUL ESTE INVIOLABILŬ ARTICOLULŬ XX ALŬ CONVENŢII”.
Convenţia la care se face referire este „Convenţia relativă la organizarea principatelor Moldovei şi Valahiei” urmare a Conferinţei de la Paris din anul 1858, semnată de reprezentanţii marilor puteri :Imperiul Francez, Imperiul Austriac, Regatul Marii Britanii, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman.
Convenţia are ataşată o anexă cuprinzând îndrumări si stipulații electoarale. Astfel, articolul XX al anexei are următorul text tradus: „Niciun membru al Adunării nu poate să fie arestat sau urmărit în materie penală, pe timpul duratei sesiunii, decît după ce Adunarea a autorizat urmărirea, cu excepţia cazului de flagrant delict”. Pentru realizarea acestei medalii, aceste indrumari din articolul XX au fost rezumate într-o deviză mult mai simplă si precisă „DEPUTATUL ESTE INVIOLABILŬ”.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/istoria-monedei-romanesti-licitatia-unei-colectii-de-numismatica-partea-ii-4812022/lot/medalia-prima-camera-a-deputatilor-romani-1859-argint-raritate-extrema-ro-72476

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu