1. 𝐮𝐩𝐥𝐮𝐥 ❞𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞: 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢
În anul 1956, săpăturile arheologice efectuate la marginea de nord a orașului Cernavodă, în punctul Columbia D, scoateau la iveală două figurine de lut care sunt considerate astăzi capodopere ale artei universale: cuplul ❞𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞. Pentru a marca, în mod simbolic, împlinirea a 70 de ani de la această remarcabilă descoperire, dedicăm această filă de calendar cuplului de statuete, care a adus o contribuție esențială la înțelegerea ”Vechii Europe” și la aprofundarea cunoștințelor despre o etapă importantă din evoluția spirituală a omenirii – neoliticul.
Cu doar câțiva ani înainte, 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮, reputat arheolog al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București, identifica o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre: cultura Hamangia. După cum menționa în lucrarea „Cultura Hamangia” (1966), aceasta a fost „𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑔𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑛𝑔𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑀𝑒𝑑𝑔𝑖𝑑𝑖𝑎 𝑠̗𝑖 𝐵𝑎𝑏𝑎𝑑𝑎𝑔 – 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑟𝑣𝑒𝑠̗𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎 𝐵𝑎𝑖𝑎”.
„𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑛𝑔𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑜𝑏𝑟𝑜𝑔𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑎̆𝑙𝑢𝑖𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑛𝑒𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑠̗𝑖 𝑎𝑟𝑢𝑛𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎̆ 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑛𝑧𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑜𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛𝑠𝑢𝑠̗𝑖, 𝑐𝑢 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎 𝑠𝑒 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̗𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑛𝑒 𝑠̗𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑛𝑗𝑢𝑟𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒”, sublinia arheologul. Noua etapă arheologică avea să schimbe perspectiva asupra comunităților de agricultori și crescători de animale din neolitic, cunoscute astăzi mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe.
În 1956, la doar patru ani de la identificarea acestei culturi, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮 (1907 – 1998) și 𝐒𝐞𝐛𝐚𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐢𝐧𝐭𝐳 (1927 - 1997), descoperea cele două statuete din lut, atribuite culturii Hamangia. Acestea aveau să devină, în timp, un simbol al civilizației neolitice, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.
Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” s-a numărat printre numeroasele piese de inventar funerar descoperite în necropola Cernavodă – punctul Columbia D, situată la nord de oraș, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. În campaniile arheologice din anii '50, în zona respectivă au fost identificate peste 400 de morminte, alunecările de teren ducând la distrugerea și dislocarea multor morminte.
Cele două statuete au fost găsite în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat de aceste procese naturale. Ulterior, piesele au fost reconstituite, păstrându-și expresivitatea inițială. Deși de dimensiuni reduse (Gânditorul are înălțimea de 11,5 cm, iar figura feminină - 11,4 cm), ele impresionează prin simplitatea și forța expresivă a formelor. Prima statuetă înfățișează un bărbat așezat pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de reflecție profundă. Statueta feminină completează scena printr-o postură calmă și echilibrată, exprimând aceeași interiorizare.
Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” întruchipează ideea universală a complementarității dintre masculin și feminin – două principii unite într-un echilibru tăcut. Prin aceste figurine, artistul neolitic nu a redat doar forme, ci a surprins o stare profund umană, apropiată de esența însăși a existenței. Fără podoabe sau detalii, figurinele par să comunice dincolo de timp, sugerând o liniște încărcată de sens și o legătură subtilă între om și misterul creației.
O interpretare plină de sensibilitate este oferită de cercetător dr. Valentina Voinea, în volumul ❞𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, a cărui lansare oficială va avea loc miercuri, 13 mai 2026, în cadrul 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐙𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞. 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞:
„𝐷𝑒𝑠̗𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡𝑒𝑚 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑠𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑠 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑖𝑛𝑒, 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑖𝑧𝑢𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑛𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑎𝑙𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑛, 𝑝𝑒 𝑐𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑡𝑎𝑛𝑡, 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑟𝑚𝑒𝑡𝑖𝑐. 𝐺𝑒𝑛𝑖𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑎̆ 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖 «𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖» 𝑛𝑒𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒, 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑜𝑑𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑖 𝐵𝑟𝑎̂𝑛𝑐𝑢𝑠̗𝑖. 𝑀𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚 𝑖̂𝑛𝑠𝑢𝑠̗𝑖 𝑚𝑎̆𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑒𝑎, 𝑎 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑑𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑖𝑢𝑏𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎 𝑧𝑏𝑢𝑟𝑎, 𝑖𝑔𝑛𝑜𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑐𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑒𝑖. (...) 𝑆𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 «𝐶𝑢𝑚𝑖𝑛𝑡̗𝑒𝑛𝑖𝑎 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖» 𝑠̗𝑖 «𝑅𝑢𝑔𝑎̆𝑐𝑖𝑢𝑛𝑒» 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̗𝑖 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒, 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̗𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑖 𝑐𝑎 𝑠̗𝑖 𝑐𝑢𝑝𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑛 «𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠̗𝑖 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑎 𝑠̗𝑒𝑧𝑎̂𝑛𝑑» – 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑓𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑐𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙”.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐕𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐁𝐮𝐧𝐚̆ – 𝐈̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐠𝐫𝐚̆𝐝𝐢𝐧𝐚̆ – 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮-𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐏𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫 – 𝐬𝐭𝐫. 𝐒̗𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐭̗ 𝐜𝐮 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 – 𝐬𝐮𝐛 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐚 𝐝-𝐥𝐮𝐢 𝐃. 𝐕𝐚𝐫𝐭𝐨𝐥𝐨𝐦𝐞𝐮 𝐬̗𝐢 𝐝-𝐧𝐚 𝐓. 𝐊𝐨𝐦𝐞𝐭. 𝐅𝐢𝐥𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐬̗𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̗𝐭𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭̗𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐛𝐮𝐭𝐚 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐏𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫❞ – 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐢𝐜 𝐌 𝐊𝐨𝐦𝐞𝐭❞ (𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝟕 𝐦𝐚𝐢 𝟏𝟗𝟐𝟓)
https://minac.ro/7-mai-cuplul-ganditorul-si-femeia.../
#MINAC #7mai #calendarulistoric #AstazilaConstanta #Hamangia #Cernavoda #Ganditorul #femeiasezand #Axiopolis #muzeu #arheologie #DumitruBerciu #SebastianMorintz #ValentinaVoinea #simpozion #neolitic #istorie #patrimoniu
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
2. Sarcofagul “Ghica” - parte din colecția și expoziția permanentă "Lapidarium" a Muzeului Național de Istorie a României
Piesă arheologică excepțională, sarcofagul a fost descoperit în anul 1836, într-un tumul amplasat în proximitatea drumului roman care ducea spre Romula (provincia Dacia Inferior). Este cunoscut în literatura de specialitate sub termenul de “sarcofagul Ghica”, după numele autorului descoperirii, Banul Mihalache Ghica.
În prezent, se păstrează cutia (arca) sarcofagului, capacul piesei fiind, cel mai probabil, rătăcit în momentul descoperirii.
Cutia este de formă dreptunghiulară și este decorată pe cele patru laturi. Pe una dintre cele două laturi mari sunt sculptate patru personaje, două femei și doi bărbați, care sunt amplasate în patru arcade. Cele patru figuri sunt puternic corodate și deliberat distruse. Sunt reprezentate două siluete feminine drapate conform tipului “La Grande Ercolanese”, iar cele două înfățișări masculine înveșmântate în togă.
Pe cea de-a doua latură mare sunt sculptați trei Erotes (un fel de amorași), dolofani, înaripați și nuzi. Cei trei Erotes țin în mâini diferite obiecte: ciorchini de strugure, tulpini de mac și cymbala (un instrument muzical de percuție).
Pe laturile scurte sunt sculptați alți patru Erotes, dintre care doi amorași cântă, unul la fluier (tibia), iar cel de-al doilea la nai (syrinx). Ceilalți doi amorași sunt redați îmbrățișați.
Toate aceste reprezentări de amorași în diferite ipostaze au niște puncte comune, cum ar fi nuditatea, poartă aripi și sunt așezați pe socluri de formă paralelipipedică.
În colțurile sarcofagului sunt reprezentate patru siluete care o redau pe zeița Victoria (Eckniken).
Pe bordura profilată din partea superioară a cutiei este redată o succesiune de 26 animale diferite, iar singurele personaje umane (3) sunt sculptate pe latura superioară principală a piesei.
În mentalitatea şi în arta epocii romane din perioada Principatului, vânătoarea (venatio) şi-a păstrat o valoare religioasă pregnantă datorită simbolismului care se degajă din scenele sculptate pe monumentele funerare şi a sensului lor escatologic. Vânătorul triumfa asupra forţelor răului, iar actul său pios şi virtuos este afirmarea fericirii pentru omenire. Lupta periculoasă şi în final victorioasă a eroului învingător/vânător contra fiarelor semnifică lupta şi victoria asupra morţii, sau chiar asupra păcatului, care în concepţia anticilor era altă formă de dispariție, aceea a sufletului.
Sarcofagul “Ghica” a fost lucrat în zona micro-asiatică, cel mai probabil în Phrygia (zona Anatoliei occidentale din Turcia).
Date tehnice:
Colecția: MNIR, nr. inv. 18833.
Material: Calcar.
Dimensiuni: înălțime = 82,5 cm, lungime = 204 cm, lățime = 94,5 cm.
Datare: primul sfert al secolului al III-lea d. Hr.
Glosar:
-Eros = Divinitatea greacă a iubirii, identificată de romani cu Amor sau Cupido.
-“La Grande Ercolanese” = Este un tip statuar denumit astfel de la mijlocul secolului al XVIII-lea, în urma descoperirilor de statui feminine drapate din teatrul roman de la Ercolano (Herculaneum) din anul 1711. Ercolano este amplasat în zona golfului napoletan. Acest tip statuar a cunoscut o largă difuziune în Imperiul Roman de la sfârșitul secolului I î. Hr. până la sfârșitul secolului al IV-lea d. Hr. Statuile încadrate în acest tip sunt versiuni romane ale unui tip sculptural format în epocă greacă clasico-elenistică.
-Togă = O țesătură de lână, lungă, largă și lejeră, care forma veșmântul drapat al cetățenilor romani.
-Tumul = O movilă artificială mare de pământ sau pietre ridicată deasupra unui loc de înmormântare, uneori surmontată de un monument sau trofeu.
-Victoria = Personificarea zeificată a Victoriei în universul credințelor din epoca greco-romană.
Varia:
-Banul Mihalache Ghica (1796-1850), ministru de interne, membru al Societății de Istorie și Antichități de la Odessa, colecționar de obiecte arheologice, a fost creatorul unei bogate colecții de antichități; fratele domnilor Țării Românești, Grigore Dimitrie și Alexandru Dimitrie Ghica.
-Romula, azi satul Reșca, com. Dobrosloveni, jud. Olt, oraș roman, situat în partea sudică a provinciei Dacia Inferior, care a primit titlul de municipium în timpul domniei împăratului Hadrian, apoi pe cel de colonia, cel mai probabil în timpul domniei împăratului Septimius Severus.
Sarcofagul poate fi văzut și admirat în expoziția permanentă “Lapidarium”.
Vă așteptăm!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
3. Oglindă, oglinjoară
Îngrijirea frumuseții în epoca romană nu era doar o chestiune de vanitate, ci și o expresie a statutului social. Femeile bogate petreceau ore întregi înfrumusețându-se cu ajutorul sclavelor.
Tenul alb era un semn al bunăstării, iar pentru a-l obține foloseau adesea creme care conțineau oxid de plumb toxic. Pentru îngrijirea pielii aplicau, de asemenea, preparate pe bază de uleiuri vegetale și miere.
În perioada imperială, moda coafurilor se schimba rapid, împărătesele stabilind tonul modei în epocă exact cum o fac „influencerii” azi. Ele preferau cocurile complexe, ridicate, perucile și își împodobeau podoaba capilară cu diademe și ace de păr.
De pe teritoriul limesului estic cunoaștem numeroase obiecte legate de îngrijirea frumuseții: printre acestea se numără oglinzi, ace de păr din bronz și os, plăcuțe din piatră pentru amestecarea cremelor sau vopselelor, spatule, pensete și multe alte vestigii.
Tükröm, tükröm
A római kori szépségápolás nem csupán hiúság volt, hanem a társadalmi státusz kifejezése is. A gazdag nők órákat töltöttek szépítkezéssel rabszolgáik segítségével.
A fehér arcbőr a jólét jele volt, ennek elérése érdekében gyakran mérgező ólom-oxidot tartalmazó krémeket használtak. A bőr ápolására növényi olajokat és mézet tartalmazó készítményeket is alkalmaztak.
A császárkorban a frizuradivat gyorsan változott, a császárnék voltak a fő „divatdiktátorok”. Kedvelték a bonyolult, feltűzött kontyokat és a parókákat is. Hajkoronájukat diadémokkal és hajtűkkel ékesítették.
A keleti limes területéről számos, a szépségápolással kapcsolatos tárgyat ismerünk: ezek között tükröket, bronz- és csont hajtűket, krém vagy festék keverésére alkalmas kőlapokat, spatulákat, csipeszeket és számos más leletet.
#MuzeulJudeteanMures #LimesParc #RomaAntica #MarosMegyeiMuzeum #LimesParc #RomaiKor
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.
4. ROMAN COSMETIC AND MEDICAL INSTRUMENTS FROM CĂLUGĂRENI / MIKHÁZA
5. 𝐂𝐡𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐞𝐢 𝐕𝐞𝐧𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬
Divinitate a fertilității, frumuseții și a iubirii, Venus-Afrodita a fost adorată în epocă romană și în ipostaza de „𝑉𝑒𝑛𝑢𝑠 𝐺𝑒𝑛𝑒𝑡𝑟𝑖𝑥” (Fondatoarea Familiei), fiind considerată protectoare și străbună a poporului roman. Ținând cont de aceste aspecte, este evidentă popularitatea divinității în toate provinciile imperiului. În Moesia Inferior, Venus este, de asemenea, des reprezentată, iar muzeul din Constanța se mândrește cu mai multe astfel de piese de artă sculpturală. Vom prezenta astăzi doar trei dintre acestea.
Bineînțeles, cea mai cunoscută și mai frumoasă statuie este cea cunoscută sub numele de „Venus din Tomis”. Statuia de marmură albă, translucidă (înaltă de 0,827 m, cu tot cu soclu) are o poveste uimitoare. Capul ei a fost descoperit în 1973, în timpul unor lucrări din Piața Ovidiu, în timp ce restul (corpul și brațul drept) a fost descoperit 31 de ani mai târziu, în aceeași zonă. Foarte interesant este și faptul că cele două fragmente au fost găsite de același arheolog, regretata Zaharia (Zizi) Covacef.
Statuia, datată la mijlocul secolului II d.Hr., aparține tipului „Afrodita Anadyomene”, o ipostază inedită ce înfățișează momentul în care zeița iese din baie, cu veșmântul lăsat la picioare și își prinde brățări la glezne. Peste veșmântul căzut se află un delfin.
O altă reprezentare a zeiței este „Venus cu Eros în brațe”. Realizată din marmură de culoare albă, translucidă, descoperită în 2006, statueta se păstrează fragmentar. Lipsește partea superioară, de deasupra ombilicului. De la Eros se păstrează piciorul stâng și punctele de contact pe pântecul și șoldul zeiței. Lungimea totală a artefactului este de 0,255 m. Această figurare seminudă sugerează mai degrabă maternitatea, ipostaza fiind aceeași menționată anterior, Venus Genetrix, strămoașa Romei.
O a treia piesă este statueta „Venus cu Eros pe delfin”. Este tot o piesă fragmentară, realizată din marmură gălbuie, bine șlefuită, descoperită în 2005. Lungimea totală este de 0,23 m, din care Venus are 0,193 m iar Eros 0,09 m. Lipsesc capul zeiței, brațul stâng de la umăr, antebrațul drept, partea de jos, laterala stângă a mantiei, picioarele, de sub genunchi până la glezne. Zeița este reprezentată nud, iar în dreptul ei se află Eros, așezat pe delfin. Zeul iubirii, cunoscut și sub numele de Cupidon, este văzut din față, stând cu ambele picioare spre exterior. Statuia a fost datată în sec.II d.Hr.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐏𝐎𝐃𝐎𝐋 – 𝐌𝐢𝐣𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐮𝐝𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐩𝐢𝐜𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫. 𝐃𝐮𝐩𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚, 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐧𝐭̗𝐚𝐫𝐞,, 𝐚𝐬𝐮𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐢𝐜𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆, 𝐦𝐢𝐫𝐨𝐬𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐩𝐥𝐩𝐜𝐮𝐭 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞. 𝐕𝐢𝐧𝐝𝐞𝐜𝐚̆ 𝐩𝐜𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐚̆𝐧𝐢𝐭𝐞 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐭̗𝐢𝐧𝐞 𝐩𝐢𝐜𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐚𝐥𝐞, 𝐧𝐮-𝐥 𝐮𝐬𝐮𝐜𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐞𝐚. 𝐃𝐞 𝐯𝐚̂𝐧𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐚𝐫𝐦𝐚𝐜𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐡𝐞𝐫𝐢𝐢. 𝐏𝐫𝐞𝐭̗ 𝟑𝟓 𝐥𝐞𝐢. 𝐅𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧𝐭: 𝐅𝐚𝐫𝐦𝐚𝐜𝐢𝐚 𝐎𝐬𝐚̂𝐧𝐝𝐚, 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚. (𝟏𝟗𝟐𝟔)
https://minac.ro/8-mai-chipurile-zeitei-venus-in.../
#MINAC #8mai #calendaristoric #AstazilaConstanta #Venus #Tomis #arheologie #antichitate #muzeu #istorie
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
7. Cu mărgele din aur la gât și pumnale la brâu a fost descoperit un războinic pe traseul Centurii Vest
Sursa: Youtube Utilizator: OPINIA TIMISOAREI
8. Cercetări arheologice la Vărai (jud. Maramureș), punctul Sub Cornul Pleșii/La Mesteceni
În ultimii ani, numeroase vestigii arheologice au fost identificate în județul Maramureș, prin teledetecție. Este și cazul bogatului tezaur de podoabe de argint dacic descoperit în luna mai 2022, pe raza comunei Valea Chioarului, de către patru membri ai Asociației Detecție Nord: Vlad Sarmași, Laviniu Mureșan, Lucian Onea și Ovidiu Papuc. Până la acea dată, în hotarul comunei Valea Chioarului, nu erau cunoscute vestigii datând din perioada dacilor.
Verificarea, prin diagnostic arheologic, a fost necesară pentru a stabili dacă piesele au fost depuse în cuprinsul unei așezări sau au făcut parte din inventarul funerar al unui mormânt ori au fost depuse izolat. În acest sens, în data de 6 mai 2026, o echipă a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (dr. Marius Ardeleanu, Raul Cardoș – arheologi, Zamfir Șomcutean – conservator și Dorian Ghiman – restaurator), împreună cu membri ai Asociației Detecție Nord (inclusiv trei dintre descoperitorii tezaurului) au desfășurat cercetări arheologice intruzive și de suprafață în localitatea Vărai, în arealul descoperirii singurului tezaur dacic cunoscut de pe teritoriul județului Maramureș. Alături de noi a fost prezent și domnul vicepreședinte al Consiliului Județean Maramureș, domnul Darius Pop, om al locului, pasionat, de asemenea, de istorie și arheologie, împreună cu echipa sa.
Sondajul arheologic a relevat faptul că în zona descoperirii tezaurului dacic nu există alte vestigii arheologice contemporane acestuia. Acest lucru înseamnă că piesele componente ale acestui tezaur alcătuit exclusiv din podoabe feminine dacice, din argint, au fost depuse în mod ritualic ca ofrandă pentru zei sau din alte motive pe care nu putem să le intuim deocamdată.
De asemenea, după efectuarea sondajului arheologic, am verificat zona și prin cercetări de suprafață (periegheză), pe o arie mai extinsă, în vederea identificării așezării (fortificate sau nu) de unde puteau proveni aceste piese și posesoarele lor. Acestea erau, cu siguranță, preotese dacice, personaje aparținând elitei conducătoare cu atribuții în desfășurarea unor ritualuri, în general, și a ritualului de depunere a acestor piese, în special, piese deosebit de valoroase pentru istoria Maramureșului de azi și nu numai.
Cercetările în zona comunei Valea Chioarului vor continua în vederea identificării și punerii în valoare a unor noi obiective arheologice.
Mulțumim pentru ospitalitate familiei Pop din Vărai (Teodor și Violeta), pentru susținere și implicare fizică, Asociației Detecție Nord și pentru sprijinul logistic, Primăriei comunei Valea Chioarului (în special domnului viceprimar Vlad Sarmași).
Tex: dr. Marius Ardeleanu, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
9. Insigna militară de la Romula - a fost achiziționată de către Muzeul Regiunii Porților de Fier de la Romula, dintr-o colecție particulară.
Figurina este reprezentarea unui mistreț, fixată pe un mic soclu paralipiedic, gol în interior are înălțimea de 11 cm. Botul este întors spre dreapta, ușor întredeschis, dând la iveală colții, ochii abia sesizabili, între urechi se observă o coamă ce se prelungește spre șira spinării. Corpul este brăzdat de linii incizate longitudinal, animalul se sprijină pe picioare, piciorul drept din față fiind puțin ridicat. Soclul are în partea inferioară un dreptunghi decupat de 4 x 3 cm și capătul posterior lăsat liber. Suportul este perforat ceea ce permitea fixarea ei doar la capătul unei tije. Piesa este considerată o insigna militară de legiune și a fost atribută ca aparținând lui Legio I Italica. Se cunoaște faptul că legiunea a avut două insigne animaliere - mistrețul și taurul, fapt sugerat și de faptul că în partea posterioară a suportului, latura mică lipsește și foarte probabil că o tijă orizontală fixa lângă mistreț și celălalt animal. (D. Benea, O insignă militară de la Romula, Oltenia. Studii st Comunicări. Istorie, 1974, p. 69—74, fig. 1).
Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.
10. 𝐅𝐚𝐬𝐜𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐜𝐮𝐩𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩 𝐮𝐦𝐚𝐧
Cititorii calendarului istoric sunt invitați să își oprească atenția asupra unui artefact de sticlă spectaculos și rar, care ne poartă în urmă cu aproape două milenii: 𝐨 𝐜𝐮𝐩𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩 𝐮𝐦𝐚𝐧, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Piesa a fost descoperită în anul 1966, la Neptun, în timpul unor lucrări de construcție, când au fost scoase la iveală vestigiile unei necropole romane. Dintr-un mormând de inhumație datat în secolul I p.Chr. au fost recuperate mai multe obiecte funerare, printre care și acest vas deosebit. Cupa a atras atenția specialiștilor, atât datorită aspectului său neobișnuit, cât și pentru că aparține categoriei sticlăriei romane realizate prin suflare în tipar, categorie pentru care există relativ puține descoperiri pe litoralul vestic al Mării Negre.
O descriere detaliată a vasului, care măsoară 10 cm în înălțime, este oferită de Laurențiu Cliante și Alexandra Țârlea în studiul „𝑇ℎ𝑒 𝑒𝑎𝑟𝑙𝑦 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑔𝑙𝑎𝑠𝑠 ℎ𝑒𝑎𝑑-𝑠ℎ𝑎𝑝𝑒𝑑 𝑐𝑢𝑝 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝐶𝑎𝑙𝑙𝑎𝑡𝑖𝑠 (𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎): 𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑠𝑠𝑒𝑠𝑚𝑒𝑛𝑡”:
„𝑉𝑎𝑠𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑗 𝑚𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑎̆𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑓𝑟𝑖𝑐𝑎𝑛𝑒. 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑟𝑖𝑔𝑖𝑑𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑙𝑎𝑟 𝑝𝑎̆𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑠̗𝑖 𝑏𝑎̆𝑟𝑏𝑖𝑒 𝑐𝑢 𝑔𝑟𝑜𝑝𝑖𝑡̗𝑎̆, 𝑛𝑎𝑠 𝑙𝑎𝑡, 𝑜𝑏𝑟𝑎𝑗𝑖 𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖, 𝑠𝑝𝑟𝑎̂𝑛𝑐𝑒𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑠̗𝑖 𝑎𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡𝑒, 𝑓𝑟𝑢𝑛𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑟𝑒𝑡̗𝑖𝑡𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑜𝑐ℎ𝑖 𝑖̂𝑛𝑔𝑢𝑠̗𝑡𝑖. 𝐺𝑙𝑜𝑏𝑖𝑖 𝑜𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖, 𝑟𝑜𝑡𝑢𝑛𝑧𝑖 𝑠̗𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑒𝑚𝑖𝑛𝑒𝑛𝑡̗𝑖, 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑝𝑢𝑝𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑟𝑖𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒. 𝐺𝑢𝑟𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑠𝑎̆, 𝑙𝑎̆𝑠𝑎̂𝑛𝑑 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑚𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡̗𝑖. 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑖 𝑒𝑚𝑖𝑠𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖 𝑠̗𝑖 𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑐𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡̗𝑖, 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̗𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠̗𝑢𝑣𝑖𝑡̗𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎̆𝑟 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒. 𝑃𝑎̆𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑒, 𝑖𝑎𝑟 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑜 𝑐𝑢𝑛𝑢𝑛𝑎̆ 𝑎𝑙𝑐𝑎̆𝑡𝑢𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑟𝑎𝑚𝑢𝑟𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑓𝑟𝑢𝑛𝑧𝑒 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎̆ 𝑠̗𝑖, 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙, 𝑓𝑟𝑢𝑐𝑡𝑒, 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑒”.
Se cuvine menionat că în cercetările anterioare dedicate piesei, Constantin Iconomu și Mihai Bucovală au considerat că figura reprezentată este una feminină, cu trăsături orientale.
Dincolo de frumusețea sa, cupa descoperită la Neptun este importantă și pentru povestea pe care o spune despre lumea romană. Ea amintește de circulația mărfurilor, a ideilor și a influențelor culturale într-un imperiu care lega teritorii foarte diferite. În același timp, piesa oferă o imagine asupra gusturilor și obiceiurilor oamenilor care au trăit în Dobrogea romană acum aproape două milenii.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: 𝐕𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐭̗𝐢 𝐟𝐫𝐢𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐞
𝐕𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐛𝐞𝐭̗𝐢 𝐮𝐧 𝐯𝐢𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐕𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐭̗𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭 𝐌𝐞𝐫𝐠𝐞𝐭̗𝐢 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭𝐮𝐥 „𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮❞ 𝐃𝐞𝐛𝐚𝐫𝐜𝐚𝐝𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐚𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐨𝐯𝐢𝐥𝐚̆ – 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥 (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆ 𝟏𝟗𝟐𝟒)
https://minac.ro/11-mai-fascinanta-cupa-de-sticla-in.../
#MINAC #11mai #calendaristoric #AstazilaConstanta #pahar #cupa #vas #sticla #Neptun #antichitate #roman #secol #LaurentiuCliante #MihaiBucovala #ConstantinIconomu #muzeu #istorie
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV
98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V
99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I
100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II
101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III
102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV
103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I
104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II
105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III
106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV
107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V
108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I
109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II
110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III
111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV
112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I
113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II
114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III
115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I
116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II
117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III
118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV
119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V
120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI
121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII
122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I
123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II
124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III
125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV
126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V
127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI
128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII
129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII
130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I
131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II
132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III
133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V
135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I
136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II
137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III
138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV
139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I
140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II
141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III
142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V
144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI
145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I
146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II
147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I
148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II
149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III
150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV
151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I
152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II
153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III
154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV
155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I
156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II
157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III
158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV
159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I
160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II
161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III
162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I
163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II
164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III
165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV
166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I
167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II
168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III
169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV
170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I
171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II
172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III
173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV
174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V
175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI
176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII
177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII
178. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I
179. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea II
180. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea III
181. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea IV
182. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea V
183. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VI
184. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VII
185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII
186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I
187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II
188. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III
189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V
191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
192. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
193. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
194. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IX
195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I
196. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II
197. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea III
198. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IV
199. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea V
200. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VI
201. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VII
202. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
203. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IX
204. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea X
205. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea XI
206. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea I
207. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea II
208. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea III
209. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
210. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea V
211. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
212. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea I
214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea II
213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea III
214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
215. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea V
216. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
217. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
218. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
219. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea I
220. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea II
221. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea III
222. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea IV
223. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea V
224. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea VI
225. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea I
226. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II
227. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea III
228. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea IV
229. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea V
230. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VI
231. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VII
232. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea I
233. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea II
234. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea III
235. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea IV
236. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea V
237. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea VI
238. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea I
239. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea II
240. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea III
241. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea IV
242. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea V
243. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea VI
244. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea VII
245. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea VIII
246. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea IX
247. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea X
248. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea XI
249. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea I
250. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea II
251. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea III
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu