Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO

1. Acum 3500 de ani topoarele de bronz erau turnate în tipare bivalve, confecționate din piatră sau lut.

O astfel de piesă a fost descoperită relativ recent în județul Neamț și împreună cu echipa de descoperitori ne vom strădui să o introducem în circuitul științific.

Descoperitorii sunt tot arheologi (Ioana, Emanuel, Sebastian).

Astfel de piese sunt rarități la est de Carpați și de aceea considerăm că un astfel de obiect merită toată atenția.

Avem și analize metalografice realizate și detalii microscopice.

#archaeology #prehistory #bronze #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei

Descoperit în cetatea dacică de la Căpâlna, colierul de aur datat în secolul al II-lea î.Hr. este una dintre cele mai spectaculoase piese de bijuterie ale lumii dacice.

Colierul vorbește despre elită, identitate și legătura dintre putere și sacru, într-o lume aflată între oameni și zei.

Din 20 mai 2026, această lume prinde din nou contur la #PalatulSuțu - Muzeul Municipiului București.

Expoziția tematică „Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”
Vernisaj: Miercuri, 20 mai, ora 17.00
Accesul la vernisaj este liber.
Expoziția va fi deschisă până la data de 11 octombrie 2026.
Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30)
Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București
Bilete: 30 lei - adulți | 15 lei - elevi, studenți, pensionari

* Desen de Chira-Maria Tudoran

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

3. 𝐂𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 - 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐫𝐚𝐬ă𝐮

#Sighet700
Un tezaur.
O poveste.

O istorie care se întoarce acasă.

După aproape două secole de la descoperirea sa întâmplătoare, legendarul tezaur preistoric de la Sarasău poate fi văzut, pentru prima dată, reunit aproape integral în orașul nostru. Piese păstrate până acum în colecțiile Muzeului Național Maghiar din Budapesta și ale Muzeului Național de Istorie a României sunt aduse împreună într-o expoziție-eveniment.

Descoperit în primăvara anului 1847, pe dealurile din apropierea localității Sarasău, tezaurul a fost fragmentat încă din momentul găsirii sale, iar o mare parte dintre podoabele din aur au fost pierdute, topite sau dispersate în timp. Cele care au supraviețuit au traversat generații, colecții și granițe, devenind martori ai unei istorii fascinante despre patrimoniu, memorie și identitate.

Expoziția „𝐂𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 - 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐫𝐚𝐬ă𝐮” aduce în fața publicului unul dintre cele mai importante tezaure preistorice descoperite pe teritoriul actual al României.

Mai mult decât simple obiecte arheologice, aceste podoabe spun povestea unei lumi vechi de peste trei milenii și a drumului impresionant parcurs până la recuperarea și reunirea lor.

Muzeul de Istorie-Arheologie, Sighetu Marmației
Vernisaj: 15 mai 2026, ora 15:00
Expoziția poate fi vizitată în perioada 15 mai – 21 iunie 2026
Program: 09:00 – 17:00

Sursa informațiilor Muzeul Maramureşan.

4. 𝐂𝐨𝐥𝐮𝐦𝐛𝐢𝐚 𝐃 – 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐨𝐝𝐨𝐩𝐞𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 „𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞

Cuplul „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞, descoperit în urmă cu 70 de ani, a readus în atenție sectorul „Columbia D” din Cernavodă – un loc cu o istorie impresionantă și dureroasă deopotrivă. Aici, unde astăzi vorbim despre una dintre cele mai valoroase descoperiri ale preistoriei europene, s-au succedat, de-a lungul timpului, prosperitatea industrială, suferința și memoria unor destine frânte.

Arhivele orașului Cernavodă consemnează că, în anul 1899, în zona respectivă a fost construită „𝑜 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖”, sub patronatul lui C. Langeveld. Din aceasta se va dezvolta viitoarea rafinărie „Traian”, care va începe, în 1913, colaborarea cu Societatea Petrolieră Franco-Română „Colombia”, de la care s-a păstrat și denumirea zonei. Dezvoltată cu capital străin și dotată cu instalații performante, rafinăria producea anual mii de vagoane de derivate petroliere, transportate pe Dunăre către diferite puncte, inclusiv către Constanța. Studiile de specialitate consemnează că, în anii '20, aici a fost adusă cea mai modernă instalație de cracare a petrolului, prima de acest fel din Europa. Directorul rafinăriei a fost numit, la acea vreme, dr. ing. Rosenfeld-Roseanu, tatăl multiplei campioane mondiale de tenis Angelica Roseanu.

Destinul locului s-a schimbat dramatic în perioada comunistă, când „Columbia” a devenit lagăr pentru deținuții politici folosiți la construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră. În condiții inumane, fără utilaje și aproape fără hrană, mii de oameni au fost obligați să muncească până la epuizare. Printre ei s-au aflat intelectuali, clerici, artiști și membri ai unor familii cunoscute ale societății românești, între care compozitorul Franz Dressler, părintele Arsenie Boca, Cristescu – Plăpumaru Gheorghe, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Român, și inginerul Frimu, fost campion național la bob.

În anul 1956, într-un contrast tulburător cu drama recentă a locului, săpăturile arheologice desfășurate de echipa 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 „𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧❞ 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, condusă de 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮 și 𝐒𝐞𝐛𝐚𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐢𝐧𝐭𝐳, în punctul Columbia D, au scos la iveală două statuete de lut - creații ale culturii Hamangia care aveau să devină simboluri universale: „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.
Povestea descoperirii celor două piese și a comunităților Hamangia care le-au creat este prezentată în catalogul „𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, volum ce va fi lansat în cadrul Simpozionului Internațional „𝒁𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒊𝒗𝒊𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒗𝒆𝒄𝒉𝒊 𝒆𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒏𝒆.

𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞. Totodată, publicul va putea descoperi fotografii, documente și imagini de arhivă în expoziția „𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞, organizată cu prilejul aceleiași manifestări științifice.

Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟏𝟑 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟎𝟎, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța, iar publicul este invitat să participe la acest demers dedicat memoriei și patrimoniului cultural.

𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: 𝐈𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐢𝐥𝐞 Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐚 „𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞.

https://minac.ro/columbia-d-istoria-locului-unde-au-fost.../

#MINAC #Ganditorul #Femeiasezand #simpozion #ZoriiCivilizatiei #neolitic #preistorie #Cernavoda #ColumbiaD #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

5. Locuirea dacică în Maramureș. Mit național vs realitate arheologică

Expoziția temporară “Locuirea dacică în Maramureș. Mit național vs realitate arheologică”

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș vă invită să participați la vernisajul expoziției temporare „Locuirea dacică în Maramureș. Mit național vs realitate arheologică”.

Expoziția prezintă principalele descoperiri atribuite dacilor de pe teritoriul actualului județ Maramureș. În vitrine vor fi expuse piese reprezentative descoperite în urma cercetărilor arheologice din principalele situri de epocă dacică (ceramică, unelte și podoabe), iar pe panouri va fi prezentată, prin intermediul hărților, o evoluție cronologică a acestor descoperiri și a teritoriului județului Maramureș, din perioada secolelor II ante – I post Chr. până la perioada denumită convențional Epoca Romană – Barbaricum (sec. II-IV p. Chr.). Este perioada istorică în care ar trebui să-i regăsim prezenți, din punct de vedere arheologic, pe binecunoscuții “daci liberi”.

Dacă și în ce măsură sintagma modernă „dacii liberi” este acoperită de realitatea arheologică, puteți afla vizitând expoziția!
Vernisajul va avea loc în data de 13 mai 2026, de la orele 13,00 la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare, str. Monetăriei, nr. 1-3.

Vă așteptăm cu drag!

#expozitie #muzeu #vernisaj #istorie #artefacte #obiectevechi #muzeuistorie

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

6. 𝐒𝐩𝐢𝐫𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐦𝐨𝐬̗𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝐙𝐞𝐢𝐢 𝐌𝐚𝐧𝐢

Astăzi continuăm calendarul nostru istoric cu prezentarea unor noi aspecte ale credințelor religioase antice. Cui se rugau locuitorii Tomisului în urmă cu două milenii? Ce zei le protejau casa și familia? Cui cereau ajutor atunci când întâmpinau probleme în viața de zi cu zi? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care încercăm a găsi răspuns.

O categorie specială de divinități adorate pe atunci era cea a spiritelor nenumite ale strămoșilor, cărora li se închinau, cu precădere în secolele I-III d.H., cei mai mulți dintre locuitorii anticului Tomis. Este vorba despre 𝑫𝒊 𝑴𝒂𝒏𝒆𝒔, 𝐙𝐞𝐢𝐢 𝐌𝐚𝐧𝐢, protagoniștii unui cult personal și domestic, originari din vechea religie romană tradițională. Ei reprezentau spirite protectoare, suflete ale străbunilor, umbre ale morților din neam.

Numele lor provine din adjectivul latin arhaic manus, care se traduce prin „bun”. Romanii credeau că, după moarte, sufletele celor decedați se pot transforma în spirite bune și protectoare, precum Zeii Mani, larii sau penații, ori în spirite demonice, precum lemurii (sau larvae).

Pe multe dintre monumentele funerare antice descoperite în Dobrogea, inscripțiile încep cu două litere majuscule, D și M. Aceste reprezintă abrevierea dedicației Dis Manibus, indicând faptul că altarul respectiv era închinat Zeilor Mani, spirite familiare și binevoitoare ale strămoșilor, spre protecția eternă a celui dispărut.
Tomisul veacurilor I-III d.H. era o importantă urbe de provincie romană, unde s-au stabilit coloniști din imperiu, veterani și soldați ai legiunilor. Treptat, din dorința de a deveni cetățeni romani cu drepturi depline, se romanizează (în nume și mod de trai) și populația grecească, tracă sau getică băștinașă. Locuitorii orașului credeau că spiritele Manilor îi vor proteja pe lumea cealaltă, iar în acest sens există numeroase dovezi.

Astfel, un monument găsit în Peninsulă, poartă inscripția: „Zeilor Mani! Marcus Ulpius Longinus, fost decurion, veteran, consilier al tomitanilor, în viață fiind, și-a făcut monument, pentru sine și pentru soția sa Ulpia Aquilina, pe moșia sa” (ISM II, 180 (16)). Din acest text aflăm că, în secolul II d.H., acest Longinus a fost ofițer de cavalerie (decurion al unei unități numită ala), foarte probabil Ala II Hispanorum et Aravacorum, care își avea sediul la Carsium (Hârșova). După satisfacerea stagiului militar, el s-a stabilit la Tomis, unde, în calitate de proprietar de moșie, a avansat până la funcția civilă și administrativă de Membru al Sfatului Tomisului (un fel de Consiliu Local de astăzi).

Pe un alt monument, provenit tot de la Tomis, dar descoperit la Cumpăna, întâlnim următoarea poveste scrisă în piatră: „Zeilor Mani! Lui... Aemilius, secretarul legatului legiunii a V Macedonica, care a servit în armată... de ani, 4 luni și 15 zile... Aemilius, fiul său, a ridicat acest monument” (ISM II, 184 (20)).

Aemilius a fost secretar al celui care conducea legiunea ( legatul de legiune) și după satisfacerea serviciului militar s-a așezat la Tomis, unde și-a întemeiat o familie. Fiul său, care poartă tot numele de Aemilius, îi dedică monumentul funerar și se roagă Zeilor Mani să îi protejeze, și pe lumea cealaltă, părintele decedat.
Un alt veteran al legiunii de la Troesmis se roagă pentru protecția acelorași zei mani: „....Dis Manibus! P. Valerius Pacatus a făcut serviciul militar în Legio V Macedonica, beneficiar consular duplicarius (n.a. cu soldă dublă) a trăit... (n.a. nu s-au păstrat cifrele) ani.” (ISM II, 193, (29))
Zeii Mani vegheau asupra tomitanilor atât în această lume, cât și în cea de dincolo, iar amintirea lor a rămas scrisă în piatră, supraviețuind până în zilele noastre...

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐅𝐫𝐮𝐦𝐮𝐬𝐞𝐭̗𝐞𝐚 𝐬̗𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐞𝐢, 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐫𝐞, 𝐫𝐨𝐬̗𝐢𝐚𝐭̗𝐚 𝐟𝐞𝐭̗𝐞𝐢, 𝐜𝐨𝐬̗𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐞, 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐨𝐛𝐭̗𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐧𝐭̗𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒𝐚̆𝐩𝐮𝐧 𝐋𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐂𝐫𝐢𝐧 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐅𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚̆ 𝐂𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐋𝐞𝐦𝐧. 𝐒𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐟𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐋𝐚𝐬𝐜𝐚𝐫𝐢𝐝𝐢𝐬 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐃𝐫𝐨𝐠𝐡𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐇𝐞𝐥𝐝𝐞𝐧𝐛𝐮𝐬𝐜𝐡. (𝟏𝟗𝟎𝟔)

Sursă foto: ISM II

https://minac.ro/12-mai-spiritele-stramosilor-zeii-mani/

#MINAC #12mai #calendaristoric #AstazilaConstanta #ZeiiMani #DiManes #spirite #Tomis #antichitate #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. Au fost descoperite patru noi morminte romane la Drobeta, în parcul Dragalina, aparținând sec. II–III d.Chr. Acestea prefigurează prelungirea necropolei de vest a vechiului oraș roman Drobeta.

Arheologii Muzeului Regiunii Porțile de Fier au identificat aceste morminte în timpul lucrărilor de modernizare desfășurate în zonă.

Necropola s-a dezvoltat după întemeierea castrului roman Drobeta în timpul împăratului Traian, între 103–105 d.Chr., odată cu construirea podului. Aceasta era amplasată la vest de oraș și urma drumul roman spre Dierna (Orșova de azi).

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

8. Muzeul Municipiului București, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, organizează în perioada 20 mai – 11 octombrie 2026 expoziția „Lumea cetăților dacice. Oameni, eroi și zei”.

Ca parte a pregătirii acestui amplu proiect expozițional, echipa #MMB s-a deplasat în aceste zile la Alba Iulia pentru preluarea unei părți importante a bunurilor culturale care vor fi prezentate în cadrul expoziției.

Vă oferim câteva imagini surprinse în timpul acestui proces, din culisele unei colaborări dedicate valorificării și promovării patrimoniului arheologic.

***

Expoziția tematică „Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”
𝗩𝗲𝗿𝗻𝗶𝘀𝗮𝗷: 𝗠𝗶𝗲𝗿𝗰𝘂𝗿𝗶, 𝟮𝟬 𝗺𝗮𝗶, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟳.𝟬𝟬
Accesul la vernisaj este liber.
Expoziția va fi deschisă până la data de 11 octombrie 2026.

Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30)

Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București

Bilete: 30 lei - adulți | 15 lei - elevi, studenți, pensionari

* Mai multe detalii despre expoziție, aici - https://fb.me/e/1XwdUSP3uC

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.