Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO

luni, 6 octombrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II

1. Plăcuțele votive de aur de la Germisara – mărturii remarcabile ale epocii romane

Realizate din foițe de aur prin tehnica au repoussé, cele șapte plăcuțele votive au fost descoperite la Geoagiu-Băi (Germisara) în anii 1986–1987.

Pe cinci dintre cele șapte plăcuțe este inscripționat câte un text în care apare numele divinității și al persoanei care a făcut darul, iar pe două dintre acestea apare și imaginea zeiței Diana, protectoarea vânătorii, a naturii și a izvoarelor termale, respectiv a unui grup de trei nimfe. Plăcuțele reprezentau ofrande către divinitățile care patronau apele termale de aici.

Aceste piese excepționale au făcut parte și din expoziția internațională „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, fiind admirate de public în marile muzee ale Europei.

Cele 7 plăcuțe votive se regăsesc în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, ilustrând bogăția și complexitatea vieții religioase din Dacia romană.

Descoperiți patrimoniul de la Germisara – un tezaur care vorbește despre credințe, ritualuri și spiritualitate.

#MCDR #PlacuteVotive #Germisara #Aur #Dacia #UltimaFrontieraARomanitatii #PatrimoniuCultural #DiscoverHunedoara #RomaniaHistory #CulturalHeritage

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

2. #Gates_Of_The_Millennia După ,,lupte seculare" care au durat câteva săptămâni, echipa de cercetare de pe bastionul Capistrano a descoperit o parte a structurii porții medievale Sf. Gheorghe și unul dintre pilonii care suprapuneau un turn roman aparținând Porții Praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Planul cetății întocmit de Giovanni M. Visconti în 1711 se poate confirma arheologic. Știind acum unde era localizată Porta Praetoria, putem estima traseul incintei estice a castrului și calcula corect dimensiunile lui.

Ieri mă uitam la situație și mă bucuram, dar nu prea mult, pentru că partea cea mai grea abia începe, în ideea unei viitoare cercetări sistematice extensive și a soluțiilor de punere în valoare a celor două porți. Descoperirea porții Sf. Gheorghe va genera un mare hype patriotic legat de momentul istoric al intrării lui Mihai Viteazul în cetate. Poarta Sfântul Gheorghe se regăsește imaginată în toate compozițiile artistice de inspirație istorică ilustrând momentul triumfal din 1599. Nu era însă o simplă poartă, ci un acces fortificat complex, cu barbacană circulară. Sper ca această descoperire să fie înțeleasă la modul realist, arheologic, ca o secvență istorică importantă în cadrul stratigrafiei generale și a evoluției fortificațiilor de la Alba Iulia. Să nu se inventeze povești cu planuri secrete pe care le-am găsit în arhivele Vaticanului. Las aici impresia unui „turist” străin care a vizitat cetatea în 1639 – un fel de TripAdvisor al acelor vremuri: „Cetatea este plină pretutindeni de ruinele vechilor palate şi de rămăşiţele romane... În poarta oraşului sunt săpaţi în piatră Romulus şi Remus sugând de la lupoaică… (Călători străini despre Ţările Române, vol. I -VII, Bucureşti, 1966 – 1977).

Sursa informațiilor Anca Timofan.

3. 𝐅𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞𝐫𝐚𝐦𝐛𝐮𝐫𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în calitate de beneficiar, și Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de instituție finanțatoare, au semnat la jumătatea lunii septembrie 2025, contractul de finanțare nerambursabilă Nr. 10/12.09.2025 pentru implementarea proiectului „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, depus în Sesiunea de finanțare I/2025, în cadrul programului Timbrul monumentelor istorice.

Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg. Prin aceste instrumente, monumentalul complex antic va fi prezentat vizitatorilor nu doar ca vestigiu arheologic, ci ca parte interactivă a patrimoniului cultural național.

Descoperit în 1959, cu ocazia unor lucrări edilitare, și cercetat în cadrul mai multor campanii sistematice până în 1965, monumentul a fost integrat într-o clădire de protecție și valorificare, proiectată de Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu specialiștii muzeului de la vremea respectivă. Punctul muzeal astfel creat a devenit un reper în circuitul turistic și cultural al Constanței și al Dobrogei în general, atrăgând anual mii de vizitatori, atât români, cât și străini.

În perioada octombrie 2022 – septembrie 2025, acest monument a beneficiat de derularea unui proiect cu fonduri europene implementat de către Consiliul Județean Constanța, care a vizat atât unele lucrări de conservare - refacere, cât mai ales realizarea unor dotări moderne menite să asigure, pe termen lung, prezervarea monumentului în condiții optime.

Pentru a pune în valoare și a promova cât mai eficient acest monument-simbol al arheologiei dobrogene și naționale, specialiștii MINAC au conceput un proiect care a obținut finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – septembrie 2026) și include mai multe activități cu caracter științific și muzeal (workshop-uri, expoziții, volume științifice și broșuri de prezentare, conferințe etc).

Astfel, dăm astăzi startul acestui interesant proiect susținut financiar de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”, urmând ca activitățile ulterioare să fie aduse în atenția publicului larg, conform calendarului asumat de instituție.

#MINAC #INP #patrimoniu #Edificiu #Mozaic #finantare #Realitateaugmentata #VR #roman #TMI

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

4. Mici-mici - aplici. Au fost cu miile. S-au „bătut” la fel ca monedele.

Doar presupunem unde și-au avut locul. Orificiile mici, pentru cuie de prindere, sunt potrivite deopotrivă pentru piele și lemn. Imaginați oamenii Evului Mediu folosindu-le... (Bizere/Frumușeni, 2009)

Una din specia a 2-a, a fost utilizată și pentru ceramica cenușie, decorată cu ruloul, din Moldova (vezi o postare precedentă)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Descoperire arheologică de excepție la Alba Iulia: Poarta medievală Sfântul Gheorghe, scoasă la lumină

6. Așa arată amprenta unei semințe de acum aproape 2500 de ani, care s-a conservat pe un fragment ceramic descoperit lângă un izvor sărat din județul Neamț.

De ce este importantă o astfel de ,,amprentă"? Tocmai pentru că ne spune ceva despre mediul natural al acelei perioade și ne relatează o mică secvență din vegetația acelor vremuri.

Dimensiunile seminței sunt de aprox. 2 mm și observațiile preliminare indică apartenența la genul Chenopodium, dar analizele ulterioare vor aduce lămuririle necesare.

Aceast gen este asociat culturilor agricole de cereale, în special, ceea ce ne confirmă faptul că ceramica descoperită de noi era confecționată departe de locul unde a fost identificată și care se află într-o zonă montană.

#archaeology #nature #pottery #IronAge

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Mănăstirea Bistrița (Neamț) 2018-2024

Căni III - etapa finală de ilustrare

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Știați că „Gânditorul de la Cernavodă”, celebra statuetă neolitică, cultura Hamangia, capodoperă a artei preistorice, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României este și simbolul muzeului? Vă invităm să-l descoperiți în expoziția Tezaur Istoric.

Statueta din lut „Gânditorul”, alături perechea sa, a fost descoperită în anul 1956, în cursul cercetărilor conduse de către profesorul Dumitru Berciu în necropola culturii Hamangia de lângă Cernavodă, jud. Constanţa, primul mare cimitir neolitic identificat în România.

Acesta figurează un personaj masculin, așezat pe un scaunel cu patru picioare scurte. Silueta umană este stilizată. Bustul este arcuit, iar capul cu formă aproximativ romboidală și gâtul lung, tronconic, sunt ușor aplecate în față. Brațele sunt îndoite, sprijinindu-se cu coatele pe genunchi, iar palmele sunt aduse la nivelul obrajilor, susținând capul și oferindu-i personajului înfățișat o atitudine meditativă. Picioarele sunt flexate şi genunchii pronunţaţi.

Dimensiuni: H=11,5 cm; l (bază)=7,5 cm / H=11,5 cm; l (bază)=5,4 cm
Reprezentări antropomorfe (care imită silueta umană) de excepție, „Gânditorul de la Cernavodă” și perechea acestuia reflectă existenţa a două personaje esenţiale, ce foarte probabil materializează credinţa existenţei a două principii, masculin şi feminin.

Pe site-ul muzeului: http://www.capodopere2019.ro/ganditorul-i-femeie-ezand-ro... puteți afla informații detaliate despre cele două artefacte excepționale din colecția muzeului.

Replici ale statuetelor pot fi achiziționate de la magazinul muzeului.

Ne vedem la #MNIR!

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

9. Un obiect unic pe teritoriul fostei provincii romane Dacia, descoperit la Turda

10. #Gates_Of_The_Milennia PORȚILE MILENIILOR. Descoperiri arheologice excepționale în estul Cetății. În luna septembrie, echipa coordonată de dr. Anca Timofan, a efectuat cercetări arheologice sistematice pe bastionul Capistrano care au dus la o descoperire excepțională: poarta medievală Sf. Gheorghe, construită peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina.

A fost descoperită o parte a complexului porții fortificate Sf. Gheorghe, amplasată în exteriorul curtinei medievale. La o adâncime de aproximativ 4 m a fost descoperit turnul de nord al porții romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, legate cu mortar.

Cercetările noastre au clarificat și un alt aspect important: zidul incintei estice a castrului se află la cca. 20 de m în exterior față de cel al fortificației medievale, demonstrându-se că, pe latura de est, acestea nu se suprapuneau.

S-a putut observa stratigrafic demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile austriece pentru demararea lucrărilor de construcție a Cetății Alba Carolina începând cu anul 1715.

De la arhitectul italian Giovanni Morando Visconti ne-a rămas cel mai relevant plan (1711) al cetății din sec. XVII – începutul sec. al XVIII-lea, respectiv al Porții Sf. Gheorghe (Porta di St. Giorgio). Această intrare fortificată, cu barbacană circulară, apare și pe harta din 1687 (Pianta d'Alba Iulia) ca Porta capituli, precum și în planul inițial al Cetății Alba Carolina întocmit de Visconti în 1714, aprobat și semnat de prințul Eugeniu de Savoia.

Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria națională, fiind imortalizată în numeroase opere de artă (Constantin Lecca, Sava Henția, Stoica Dumitrescu) ca locul intrării triumfale a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.
Cercetarea va continua până la mijlocul lunii octombrie, iar la finalul acesteia publicul larg va fi invitat să vadă spectaculoasele descoperiri arheologice în cadrul unui eveniment al Porților Deschise pe șantierul arheologic. Viitorul acestor descoperiri constă în continuarea săpăturilor în mod exhaustiv și în adaptarea strategiei de cercetare la viitorul proiect de conservare-restaurare și punere în valoare a acestor importante monumente care țin de fazele istorice din evoluția orașului Alba Iulia.

Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba. Terenul se află în concesiunea S.C. Matias Group S.R.L., și îi adresăm mulțumiri lui Cosmin Matieș pentru colaborare.

Echipa: dr. Anca Timofan (responsabil științific), dr. Anca-Daniela Matiș (arheologie), Teodor Muntean (documentare fotogrammetrică), Cosmin Vesa (topografie arheologică), dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni (restaurare artefacte), Dana Zudor, dr. Monica Druță (conservare), Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Florea Ciprian, Florea Lucrețiu (echipa de săpătură), Ciprian Badea (Facultatea de Istorie - Universitatea București). Mulțumiri dr. Florin Bogdan care ne-a pus la dispoziție hărți scanate recent în Arhivele de Stat ale Austriei (Österreichisches Staatsarchiv).

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

11. Mănăstirea Bistrița (Neamț) 2018-2024

Cătinel, voi ajunge curând la definitivarea subcapitolului destinat formelor aparte de vase. Să-mi scrie cineva dacă nu am greșit albumul și vasul ăsta trebuia postat în altă parte!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. Descoperire arheologică majoră la Alba Iulia! A fost găsită poarta prin care Mihai Viteazul a intrat triumfal în cetate

13. Descoperire istorică la Alba Iulia: Arheologii au găsit poarta pe care a intrat Mihai Viteazul în Cetate. Ce se mai află sub ea

195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 6 octombrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete