Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

duminică, 7 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

1. O vară fierbinte cu un tur de forță.

După cele trei săptămâni petrecute la Poiana Cireșului-Piatra Neamț, cu un profil de circa 6 m adâncime și atingerea nivelului de Early Upper Palaeolithic de 37.250 cal. B.P. (1), ne-am mutat în Hațeg. În drum nu am uitat să revedem peștera Muierii, un loc cu profunde rezonanțe în Paleoliticul României (2-9).
Vizita la peștera Bordul Mare, împreună cu dr. Geoff Smith de la Universitatea Reading din Anglia și dr. Cornel Pop din Canada a fost un bun prilej de noi observații în cadrul proiectului COEXIST pentru studii ZooMS în peșterile carpatice (10-15).
Ajuns la Ohaba Ponor, nu am vrut să ratez nici reîntâlnirea cu ultimul supraviețuitor al săpăturilor efectuate de C. S. Nicolăescu-Plopșor la Bordul Mare în 1953-1955, cunoscut sub numele de ”nenea Lazăr”, care de-a lungul anilor ne-a oferit informații interesante, adesea amuzante, din timpul cercetărilor din peșteră (16).
Țara Hațegului, printre altele, este definită de celebra biserică de la Densuș. Evident, nu am putut pierde ocazia unei vizite scurte care ne-a oferit profunde sentimente de respect pentru patrimoniul nostru cultural (17-19).
Extrem de importantă a fost vizita făcută, împreună cu dr. Aurora Pețan, la noua peșteră pe care a descoperit-o în Piatra Pădurenilor pentru explorarea potențialului real în perspectiva cercetărilor paleolitice pe care le vom declanșa anul viitor (20-22). Ne exprimăm speranța că poate deveni un sit de referință pentru Paleoliticul din România.
Superbă și emoționantă a fost întâlnirea cu tinerii din Ohaba Ponor, absolvenți ai Universității Valahia, iar unii dintre ei arheologi experimentați în cadrul cercetărilor arheologice ale Universității de Vest Timișoara (23).
Evident, ar fi fost păcat să pierd ocazia unei noi vizite la Fundătura Ponorului, un loc mirific pe care eu îl consider ca o excepțională creație a naturii (24-35).
Un periplu care m-a încărcat de energie, m-a făcut să mă simt tânăr și să câștig forțe pentru proiecte viitoare măcar pe termen scurt.

Sursa informațiilor Marin Carciumaru.

2. Descoperire arheologică de excepție în Satu Mare: un impresionant centru dacic

3. Lucrările de pregătire pentru expoziția „Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște în perioada medievală” sunt în plină desfășurare la Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște.

Realizată de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, expoziția aduce în prim-plan cercetări arheologice, documente și obiecte de patrimoniu care ilustrează evoluția curților domnești ca centre ale puterii și dezvoltării urbane medievale.

Vernisaj: Vineri, 5 septembrie 2025, ora 13.00, la Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Calea Domnească nr. 181.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

4. 𝘏𝘪𝘴𝘵𝘳𝘪𝘢. 𝘑𝘶𝘳𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨: 𝘻𝘪𝘶𝘢 31

Colegul nostru, Liviu Iancu, a încheiat participarea la cercetările arheologice efectuate la cetatea Histria, un reper important al colonizării antice grecești în regiunea Mării Negre.

În ultimele două săptămâni ale lunii august, Liviu Iancu a participat la studiul descoperirilor arheologice din sectorul Templu, coordonat de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București. El s-a concentrat pe catalogarea și analiza unei părți a obiectelor metalice de bronz, fier și plumb, identificate în sanctuarul grec și în cartierul de locuințe care i-a luat locul în perioada romană din anii 1950 până în prezent. Activitatea de catalogare a condus la identificarea a numeroase obiecte votive și de uz comun, dintre care unele cu analogii perfecte în alte cetăți din Marea Neagră și în cele mai importante centre ale lumii grecești mediteraneene.

Sectorul Templu, denumit de cercetători și Zona Sacră, locul unde Liviu Iancu și-a desfășurat activitatea, este o suprafață din nord-estul cetății, situată în prezent pe malul Lacului Sinoe, în antichitate un golf al Mării Negre. Ea reprezintă un sanctuar grec (temenos), fondat încă de la începuturile polis-ului histrian, în secolul al VII-lea î.e.n., în care se regăseau mai multe temple, printre care unele închinate lui Zeus și Afroditei. Funcționalitatea religioasă a acestei zone a fost recunoscută încă din 1915 de Vasile Pârvan, la doar un an de la începutul săpăturilor arheologice la Histria, iar de-a lungul timpului cunoașterea ei a fost aprofundată datorită cercetărilor unor alți iluștri arheologi precum Dionisie M. Pippidi, Gabriella Bordenache, Victoria Andronescu Eftimie, Petre Alexandrescu, Alexandru Avram și Konrad Zimmermann.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

5. 𝐀𝐳𝐢 𝐢̂𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢. 𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐭𝐢𝐯𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢

Pe tărâmul dintre Dunăre și Marea Neagră, urmele locuirii umane se pierd în negura timpului, dovezile arheologice ale civilizațiilor neolitice Hamangia și Gumelnița fiind descoperite pe întreaga întindere a zonei istro-pontice. În perioada antică, regiunea a fost locuită de geți și greci, iar mai târziu, sub dominația romană, au înflorit orașe importante precum Tomis (actuala Constanța) și Histria. Fiecare zi oferă posibilitatea unei noi descoperiri arheologice, care contribuie la o mai bună înțelegere a istoriei și culturii acestui spațiu. Putem afirma, fără urmă de îndoială, că județul Constanța reprezintă o sursă inepuizabilă de istorie și patrimoniu, care continuă să fascineze și să inspire, deopotrivă, cercetători, pasionați de istorie și publicul larg.

Pentru a valorifica această bogăție, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează seria editorială „Azi în istoria Constanței. Povești captivante despre comorile trecutului”. Această inițiativă își propune să aducă în atenția publicului descoperiri arheologice, evenimente semnificative și personalități marcante, asociate fiecărei zile din calendarul istoric al județului. Prin acest demers, muzeul readuce în prim-plan tezaurul istoric și încurajează interesul pentru cunoașterea și aprecierea patrimoniului local. Astfel, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își reafirmă misiunea de promovare și valorizare a moștenirii istorice și culturale a Dobrogei.

𝗧𝗼𝗺𝗶𝘀𝘂𝗹 𝗿𝗼𝗺𝗮𝗻 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗮̆𝗹𝘂𝗶𝗲 𝗼 𝗻𝗼𝘂𝗮̆ 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲: 𝘀𝘁𝗲𝗹𝗮̆ 𝗳𝘂𝗻𝗲𝗿𝗮𝗿𝗮̆ 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝘁𝗮̆ 𝗽𝗲 𝟮 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟭𝟯

În timpul unor săpături edilitare desfășurate pe 2 septembrie 2013, în zona peninsulară a Constanței, arheologul Octavian Mitroi, din cadrul muzeului constănțean, a făcut o descoperire arheologică notabilă, mărturie a obiceiurilor funerare pline de simbolism ale anticilor.
„Constănțenii își amintesc, cu siguranță, de perioada anilor 2012–2014, când toate străzile din zona peninsulară a orașului au fost „arate”, decopertate pentru înlocuirea vechilor conducte de apă și canalizare. Această amplă lucrare de infrastructură, desfășurată în centrul istoric al Constanței – chiar în arealul ocupat în Antichitate de vechiul Tomis – a oferit prilejul unor numeroase descoperiri arheologice valoroase. Fără exagerare, pot considera acei ani drept unul dintre momentele de vârf ale cercetării arheologice la Tomis.

Personal, am realizat mai multe descoperiri arheologice în acea perioadă, printre care se remarcă o stelă funerară găsită la intersecția străzilor Traian și Vasile Alecsandri, în imediata apropiere a grupului statuar „Lupa Capitolina” (la „Lupoaică”, așa cum este cunoscută de constănțeni). Monumentul funerar a fost descoperit în timpul excavării cu mijloace mecanizate a unui șanț, pentru montarea unei noi conducte.

Este vorba despre o stelă funerară, adică lespede de mormânt, aproape întreagă (a fost avariată ușor la unul dintre colțuri și în partea inferioară). Aceasta este anepigrafică, adică nu conține text pe câmpul destinat dăltuirii inscripției, semn că nu și-a îndeplinit rolul funerar pentru care a fost concepută. Numai în partea superioară este gravată formula greacă „Agathē Tychē” (Ἀγαθὴ Τύχη), care înseamnă „Soartă bună” sau „Noroc bun”, un salut obișnuit în Antichitate, adresat trecătorilor. Absența unei inscripții personalizate sugerează că stela nu a mai apucat să fie achiziționată de vreun client, care să fi angajat un pietrar, pentru a grava textul dedicat unui defunct, și pentru a o amplasa la căpătâiul acestuia.
Analiza caracteristicilor literelor indică faptul că datează din secolul al II-lea p. Chr., perioadă romană. Zona unde a fost descoperită se află în habitatul urban, deci între zidurile cetății Tomis, nu în afara lor, unde era necropola, deci e clar că această stelă funerară nu este în poziția inițială, a fost transportată din locul său original”, a afirmat arheologul Octavian Mitroi.
Această piesă a fost publicată de regretatul profesor Alexandru Avram în volumul „Corpus Inscriptiones Scythiae Minoris Graecae et Latinae”, vol. VI/2, din seria „Inscripțiile din Scythia Minor”.
În prezent, stela funerară poate fi admirată în zona de expunere în aer liber, de sub porticul clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dinspre Edificiul Roman cu Mozaic.

Nu ratați șansa de a vedea acest exponat deosebit, care vorbește despre credințele anticilor legate de lumea de dincolo!

#MINAC #istorie #arheologie #septembrie #Constanța #stelăfunerară #OctavianMitroi

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

6. Descoperiri arheologice extraordinare la Callatis: cununi aurite și sarcofage elenistice.

Descoperiri arheologice extraordinare la Callatis: cununi aurite și sarcofage elenistice.

https://www.dobrogeaexplore.ro/descoperiri-arheologice.../

Artefactele au fost găsite într-un cavou de piatră boltit, ascuns sub o movilă funerară uriașă – 12 metri înălțime și 70 de metri diametru – cea mai mare din sudul Dobrogei.

#DescopeririArheologice #Callatis #Dobrogea #IstorieVie #Arheologie #GreciaAntica #PatrimoniuCultural #MistereAntice

Sursa informațiilor Dobrogea Explore.

7. Descoperiri arheologice unice la Callatis: cununi aurite și sarcofage elenistice

8. Și micile descoperi arheologice pot să aducă satisfacții.

Un cățel neastâmpărat a călcat pe o cărămidă proaspăt realizată, lăsând o urmă pentru istorie.

Și iubitorii de animale pot găsi lucruri bune în arheologie!

#archaeology #dog #brick #animaltraces

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Lapidariul MCDR Deva – un loc unde piatra prinde viață și istoria se lasă descoperită.

Amenajat în curtea Palatului Magna Curia, spațiul găzduiește cea mai mare colecție de statuară antică din România, cu piese din preistorie, epoca dacică și perioada romană.

Monumente funerare, inscripții, fragmente arhitectonice și statui vechi de mii de ani alcătuiesc o poveste vizuală unică, prin care patrimoniul cultural al județului Hunedoara se dezvăluie vizitatorilor într-o formă autentică și impresionantă.

Vă invităm să vizitați Lapidariul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva – un spațiu de dialog între epoci, unde fiecare piatră poartă memoria trecutului.

#MCDR #Lapidariul #MuzeuDeva #PalatulMagnaCuria #PatrimoniuCultural #IstorieVie #Hunedoara #RomaniaFrumoasa #TurismCultural

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 7 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete