Căița, semn al statutului femeii în rândul comunității

 

Căița, semn al statutului femeii în rândul comunității

Săsoaicele din Țara Bârsei purtau pe cap, după căsătorie, căițe din materiale fine, cu bordură de tüll plisat, brodate cu fire de mătase și împodobite cu mărgele. Cele mai răspândite erau căițele negre din catifea, ornamentate cu buchețele de flori brodate. În perioada imediat următoare nunţii, femeile purtau căiţe cu flori brodate în culorile roşu şi roz. Cu trecerea anilor, florile se brodau cu galben şi violet. La vârste înaintate, decorul floral era realizat doar cu albastru. Femeile văduve purtau căiţa din catifea neagră, cu broderii în acelaşi ton. Fetiţele purtau, până la confirmare, căiţe roşii cu flori multicolore.

Cu subtile transformări de-a lungul timpului, căița păstrează încă valențe simbolice, marcând vârsta și statutul social al purtătoarei. Prin utilizarea unor materiale fine, mărgele, tüll, căițele au reprezentat și o marcă a statutului economic. În Ţara Bârsei, căiţa avea prinse pe spate panglici din catifea neagră, formând o fundă mare, la ceafă, iar sub bărbie, se lega cu panglici mai scurte, tot cu o fundă.

În cadrul expoziției temporare „Haina îl face pe om. Incursiune în codul vestimentar de odinioară”, de la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, puteți admira și o astfel de căiță reprezentativă pentru această comunitate, care a influențat istoria, economia și cultura în arealul Țării Bârsei.

Foto 1: Fetiță cu căiță, Slimnic 1950, fond documentar Muzeul de Etnografie Brașov

Foto 2: Săsoică în port de sărbătoare, aspect din cadrul expoziției „Haina îl face pe om. Incursiune în codul vestimentar de odinioară”

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.