Portul specific Țării Oltului, bine delimitat ca vârstă și statut, era realizat din materiale mai groase, cu decor predominant geometric, realizat la războiul de țesut, sau prin cusături și broderii. Gama cromatică a decorului vorbea despre vârsta purtătorului. Astfel, tinerii purtau elemente de port decorate cu rosu, iar de la maturitate până la bătrânețe decorul devine mai sobru, broderia fiind realizată cu albastru sau negru.
La joc, vara, fetele mergeau cu capul descoperit, iar femeile purtau o basma neagră cu franjuri pe care o purtau si fetele în timpul iernii. Iile erau decorate cu motive realizate „în cruci” sau „pe fir”, ori cu broderie plină sau spartă. Peste poalele albe ale iilor, fetele și femeile purtau „șurțuri întoarse” țesute la război.
Bărbații și feciorii purtau pe cap vara pălăria cu borul îngust, iar iarna căciula neagră din astrahan. Cămașa cu „ștrafuri” pe piept și „pumnași” la încheietura mânecii era încinsă în talie cu chimir. Peste cămașă se purta pieptarul. Vara îmbrăcau pantaloni din bumbac alb și ghete, iar iarna purtau cioareci si cizme negre.
Dacă doriți să aflați și mai multe informații depre portul de sărbătoare din această regiune, vă invităm să vizitați expoziția temporară „Jocul și Dansul Tradițional din Sud-Estul Transilvaniei”, deschisă la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea.
Foto: La nuntă în Țara Oltului, înc. sec. XX, arhiva Muzeului de Etnografie Brașov
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu