Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

1. Stela funerară romană descoperită în centrul vechi al Constanței

2. Noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, vor fi prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, vineri, 12 septembrie, ora 14.00, în cadrul evenimentului cultural Zilele Europene ale Patrimoniului.

Avem bucuria de a vă invita la sărbătorirea Zilelor Europene ale Patrimoniului. În acest cadru vor fi prezentate public noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, realizate – de asemenea – în contextul cercetărilor arheologice sistematice realizate în cuprinsul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în a doua parte a lunii iulie 2025, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României.

Ținând cont de semnificația și importanța acestor descoperiri pentru patrimoniul cultural național, vineri – 12.09.2025, cu începere de la ora 14ꓽ00 va fi organizat un eveniment cultural dedicat, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central – spațiul expozițional corp strada Franceză. Evenimentul cultural cuprinde: o sesiune de scurte prezentări ale noilor descoperiri arheologice excepționale, conferința de presă și vernisarea unei micro-expoziții în cadrul căreia vor fi expuse temporar piesele recent descoperite.

Accesul mass-media și al publicului va fi liber.
Programul detaliat al evenimentului cultural va fi anunțat în zilele următoare pe website-ul muzeului și aici, pe pagina de Facebook.
Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în antichitate, în general, anume vase din aur și argint ce se datează la începutul secolului al III-lea a.Chr. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord) atribuite familiei lui Alexandru cel Mare ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/descoperiri-arheologice-unice-pentru.../

Vă așteptăm la #MNIR!

#ZileleEuropenealePatrimoniului #MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

3. Vești bune: expoziția „Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179 - 1500)” rămâne deschisă!

Încă 14 de zile pentru o lume redescoperită.

Timpul se desface uneori în straturi. Sub pământul de la Igriș, fiecare strat a ascuns schelete, monede, inele și fragmente de ziduri. Astăzi, toate acestea stau la vedere în Bastion, într-o expoziție care aduce aproape opt veacuri de viață monastică și de povești medievale.

În sălile cu panouri și vitrine, oasele vorbesc despre vârste tinere frânte prea repede, bijuteriile povestesc despre frumusețea simplă a secolelor trecute, iar ceramica își păstrează încă urmele mâinilor care au modelat-o. Fragmente arhitectonice prind formă de simfonie vizuală, iar fiecare obiect devine un martor al unei lumi deopotrivă dure și rafinate.

Expoziția rămâne deschisă până în 21 septembrie. Sunt 14 zile în care vizitatorii pot trece pragul și pot privi, în tihnă, cum istoria se recompune din pământ, piatră și memorie.

#mnab #patrimoniu #arheologie #istorie #cistercieni

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

4. Cercetări arheologice în sit-ul de la Sălcuța (com. Sânmihaiu de Câmpie), punctul ,,Coasta Oilor’’

În perioada 1 – 5 septembrie 2025 Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a reluat cercetările arheologice în sit-ul de la Sălcuța (com. Sânmihaiu de Câmpie), punctul ,,Coasta Oilor’’, unde, începând cu anul 2015, au fost descoperite mai multe complexe funerare (morminte de incinerație și inhumație) aparținând unei populaţii celtice. Pe baza inventarului funerar identificat până în prezent, cimitirul de la Sălcuța se poate încadra cronologic în ultima etapă de locuire celtică din Transilvania, datată în A Doua Epocă a Fierului / Epoca La Tène (Lt. C1), aproximativ în intervalul 250/230 – 175 a. Chr..
În cursul campaniei din acest an au fost efectuate o serie de cercetări de suprafață, măsurători topografice și fotografii aeriene, adunându-se noi informații capabile să stabilească, cu mai multă precizie, întinderea necropolei. De asemenea, prin deschiderea unei casete arheologice, cu dimensiunile de 2 x 2 m, a fost descoperit un nou complex funerar (M 17/2025), reprezentând un mormânt de incinerație depus la mică adâncime, într-o groapă de formă ovală. Din inventarul funerar au fost recuperate fragmente ceramice provenind de la mai multe vase depuse ritual, lucrate atât cu mâna cât și la roata olarului, la care se adaugă și o frumoasă fibulă de bronz, specifică vestimentației celtice din epoca respectivă.

Săpăturile arheologice au fost efectuate de un colectiv științific constituit din arheologii experți George Marinescu și Dan Lucian Vaida, alături de care şi-a adus contribuţia şi tânărul voluntar Vlad Marinescu. Cercetările au fost susținute și de câţiva localnici sau cu origini în satul Sălcuţa, dintre care amintim în mod deosebit pe avocatul Chitu Oltean (autorul primelor descoperiri din acest sit) și pe frații Sabin și Marian Hoha, care prin ajutorul oferit au contribuit la îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud își propune şi în anii următori continuarea cercetărilor în necropola celtică de la Sălcuța ,,Costa Oilor’’, pentru realizarea investigaţiilor, alături de membrii colectivului de cercetare, fiind aşteptată şi prezenţa unor voluntari, iubitori de arheologie, care au astfel posibilitatea să participe activ la rescrierea unei pagini de istorie uitată.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

5. 𝗣𝗿𝗲𝗰𝗶𝘇𝗮̆𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗽𝘂𝘀 𝗶̂𝗻 𝗣𝗮𝗿𝗰𝘂𝗹 𝗔𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰 𝗱𝗶𝗻 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̦𝗮 - 𝗿𝗮̆𝘀𝗽𝘂𝗻𝘀 𝗹𝗮 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗮̆ 𝗮 𝗱𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗔𝘂𝗿𝗲𝗹 𝗕𝗮̆𝗷𝗲𝗻𝗮𝗿𝘂

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) oferă clarificări privind situația unor piese arheologice expuse în Parcul Arheologic, ca răspuns la întrebările formulate public în scrisoarea deschisă publicată pe pagina de Facebook „Techirghiol Dobrogea”.
Considerăm important ca informațiile legate de patrimoniul cultural să fie transmise corect și documentat, contribuind astfel la o înțelegere justă a valorilor pe care le protejăm și promovăm.

Imaginea utilizată în postarea publicată pe pagina de Facebook „Techirghiol Dobrogea” nu mai prezintă o situație de actualitate. Parcul Arheologic a fost amenajat de Primăria Constanța în anul 1968, fiind utilizate la acea dată piese arheologice provenite din patrimoniul fostului Muzeu Regional al Dobrogei. Ulterior, în perioada 2013 (data aprobării documentației) – 2018 (data finalizării), Parcul Arheologic a fost reamenajat în cadrul unui proiect derulat de Primăria municipiului Constanța, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Parcul Arheologic din Constanța a fost conceput, încă de la început, ca un muzeu în aer liber, în spiritul viziunii urbanistice și culturale a vremii. Expunerea în aer liber a pieselor arheologice urmărea valorizarea patrimoniului local, facilitarea accesului publicului la vestigii și integrarea acestora în peisajul orașului, contribuind astfel la consolidarea identității culturale a Constanței.
În spațiul respectiv au fost expuse încă din anii ʹ70 șase vase romane de mari dimensiuni, de tipul 𝑑𝑜𝑙𝑖𝑢𝑚. Trei dintre aceste vase romane se află până în prezent în Parcul Arheologic, unde pot fi admirate de publicul larg; celelalte trei au fost relocate, unul este depozitat în condiții adecvate în spațiul muzeal, iar două dintre ele necesită un complex proces de restaurare.

Apreciem interesul pentru istoria orașului și împărtășim convingerea că moștenirea arheologică a Constanței trebuie cunoscută, protejată și transmisă generațiilor viitoare. Sperăm ca astfel de intervenții, venite din partea societății civile, să contribuie la sensibilizarea tuturor actorilor implicați și, în timp, să ducă la o mai bună gestionare și valorizare a patrimoniului arheologic existent. Totodată, considerăm necesară o informare prealabilă riguroasă înaintea luărilor de poziție publice, pentru a nu se aduce prejudicii imaginii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, instituție culturală de prestigiu, cu un colectiv de specialiști dedicați și o abordare riguroasă în conservarea și restaurarea patrimoniului.

Menționăm, totodată, că pe pagina oficială a muzeului – www.minac.ro – sunt disponibile adresele de contact prin care publicul poate comunica direct cu reprezentanții instituției: minaconstanta@gmail.com și secretariat@minac.ro .

#MINAC #muzeu #patrimoniu #dolia

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

6. În timpul unor lucrări la străzi, în centrul vechi al Constanței, trecutul a ieșit la lumină.

A fost găsită o stelă funerară de aproape 2000 de ani, neatinsă, pe care scrie doar Agathē Tychē – Noroc bun. Un mesaj simplu și misterios, păstrat peste secole.

https://www.dobrogeaexplore.ro/stela-funerara-romana.../

Constanța de azi trăiește peste Tomisul roman. Întrebarea e: ce facem noi cu această moștenire?

Distribuie dacă și tu crezi că istoria Constanței merită să fie trăită, nu doar amintită. Promovăm valorile locale și produsele românești

#Constanța #DobrogeaExplore #istorie #Tomis #patrimoniu #Romania

Sursa informațiilor Dobrogea Explore.

7. Cahlă preștefaniană din Suceava.

Fără loc concret de descoperire. „Restaurarea” poate fi trecută la campionatul celor care cârpesc

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Vineri, 12 septembrie, ora 14:00, Muzeul Național de Istorie a României organizează o conferință de presă cu ocazia descoperirii unor noi artefacte arheologice remarcabile la Mangalia, în situl Necropola tumulară a orașului antic Kallatis.

Evenimentul se va desfășura în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (#ZEP).

Vă invităm alături de noi!

Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul muzeului, link.

https://www.mnir.ro/descoperiri-arheologice-unice-pentru.../

Programul evenimentului, aici: https://www.mnir.ro/.../uploads/2025/09/Program-MNIR-ZEP.pdf

#ZileleEuropenealePatrimoniului #MNIR #descopeririarheologice #culturacontează

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

9. Castrul roman de la Mehadia (jud. Caraș-Severin)

Recent s-au încheiat cercetările arheologice sistematice efectuate de Institutul de Cercetări Socio-Umane ”Titu Maiorescu” al Academiei Române - Filiala Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și Institutul Național al Patrimoniului în castrul roman de la Mehadia (jud. Caraș-Severin). Colectiv de cercetare: dr. Simona Regep (Universitatea de Vest din Timișoara), dr. Victor Bunoiu (Academia Română – Filiala Timișoara), drd. Iulian Leonti (Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș); Horia Ștefan Mariș, dr. Cosmin Matei (Muzeul Satului Bănățean). Cercetarea s-a derulat cu sprijinul Ministerului Culturii prin Programul Național de Finanțare a Cercetărilor Arheologice Sistematice (PNFCA 2025).
În acest an cercetările arheologice au continuat în sectorul nord-estic al castrului, între turnul de colț nord-estic și porta praetoria și a adus contribuții importante privind sistemul defensiv al castrului și a structurii sale interne, fiind identificat zidul de incintă din perioada romană târzie (2 m înălțime, 1,30 m lățime), agger-ul cu fazele de refacere, via sagularis, dar și elemente de locuire din secolul IV p. Chr. O surpriză de proporții a fost identificarea, la baza agger-ului, a unui nivel de lemn mineralizat, reprezentând o etapă timpurie de funcționare a castrului roman de la Mehadia.
Concomitent cu lucrările de cercetare arheologică, a fost efectuată conservarea primară a vestigiilor construite coordonată de Ana Chiricuță din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, cu sprijinul lui Laurențiu Marian Angheluță și a restauratorului Călin Bîrzu.
Pentru diseminarea și popularizarea rezultatelor cercetării arheologice, dar și a conservării primare a zidului castrului roman, a fost organizată în data de 23.08.2025 Ziua Porților Deschise, eveniment care s-a bucurat de o participare numeroasă a membrilor comunității locale, a colegilor și a presei din jud. Caraș-Severin.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Banatice ”Titu Maiorescu” al Academiei Române.

10. Cercetări arheologice sistematice la Unip, comuna Sacoșu Turcesc, jud. Timiș, în punctul numit ”Dealu Cetățuicii”

Institutul de Studii Socio-Umane „Titu Maiorescu’’ al Filialei din Timișoara a Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara, a desfășurat în această vară cercetări arheologice sistematice la Unip, comuna Sacoșu Turcesc, jud. Timiș, în punctul numit ”Dealu Cetățuicii”. Colectivul de cercetare a fost compus din: CS III dr. Cristian Floca, conf. univ. dr. Dorel Micle (responsabil științific), lect. univ. dr. Andrei Stavilă și CS Alexandru Hegyi.
Săpăturile desfășurate în lunile iulie-august au furnizat informații relevante pentru înțelegerea contextului în care s-a format și a evoluat ‘’dealul’’ pe care s-au dezvoltat locuirile din Epoca Fierului. Plasată în marginea platoului, suprafața cercetată a precizat stratigrafic detalii semnificative ale etapelor de amenajare a grindului natural, fiind identificate eforturile susținute de comunitățile umane pentru a obține un platou plan și cât mai extins în vederea întemeierii așezării.
La finele acestei campanii, pentru a verifica posibilele corelări cu descoperirile de pe ”Cetățuică”, a fost sondat și un alt sit arheologic, aflat în vecinătate, în punctul numit ”În Pustă”. Printre descoperirile făcute se remarcă o locuință semiadâncită cu cuptor din Epoca Migrațiilor, atribuită orizontului timpuriu de pătrundere a slavilor în Banatul de câmpie. Cercetările arheologice din acest loc au fost precedate de investigații geomagnetice, efectuate de colegul Cristian Ardelean, din cadrul Muzeului Național al Banatului.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Banatice ”Titu Maiorescu” al Academiei Române.

11. Castrul roman Jidava

Și apăru spre nord un praefurnium mult căutat...am reușit să identificăm limita nordică a termelor târzii de cărămidă, construite între praetorium și zidul de incintă estic prin sacrificarea unei porțiuni importante din agger. Mai multe elemente de datare ne permit să ne gândim la o construcție ridicată spre sfârșitul domniei lui Severus Alexander și în timpul lui Maximinus Thrax.

189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 13 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete