Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO

1. Spectaculosul nostru sit arheologic de la Oglinzi este și locul unde câțiva copii din sat au ales să petreacă timp cu noi și să înțeleagă detalii din munca noastră.

Dincolo de știință, am vrut să oferim comunității locale o fărâmă spectaculoasă de istorie. Din acest motiv am implicat elevi și studenți în cercetarea noastră. Se pare că le-a plăcut.
Copiii trebuie să aibă parte și de educație privitoare la importanța patrimoniului arheologic și istoric.
Pentru acest proiect am avut sprijinul celor de la Merlins Beverage.

#archaeology #heritage #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Conectând Punctele: Rețeaua Arheologică din Epoca Bronzului în România

Rețeaua Arheologică din Epoca Bronzului în România

Conectând Punctele: Rețeaua Arheologică din Epoca Bronzului în România

ONLINE: https://hartilidar.eu/epoca-bronzului

Salutare tuturor pasionaților de arheologie aeriană și istorie antică!
Sunt încântat să vă prezint ultima mea hartă, concentrată pe Epoca Bronzului în România. Această hartă conectează toate siturile arheologice înregistrate în Repertoriul Arheologic Național (RAN), adăugând straturi de interconectivitate între așezări și zone de activitate, bazate pe diverse descoperiri: tumuli, necropole, unelte, arme și altele. Rezultatul este o vizualizare unică a modului în care comunitățile din Epoca Bronzului ar fi putut interacționa și ocupa teritoriul românesc.
Cum Am Realizat Această Hartă?
Colectare de Date: Am adunat date despre așezări, tumuli, necropole și descoperiri izolate din Epoca Bronzului.
Rețeaua de Conectivitate: Am creat o rețea care conectează fiecare sit cu cei mai apropiați vecini, sugerând posibile rute și legături între comunități.
Zone de Activitate: Fiecare așezare are o zonă de influență, arătând cum era utilizat terenul din jur și relevanța sa în regiune.
Suprapunerea Straturilor: Am suprapus toate aceste date pe harta României, dezvăluind o rețea complexă de interacțiuni și utilizare a terenului.
Interpretarea Hărții
Liniile negre nu reprezintă drumuri reale, ci conexiuni teoretice între situri, ajutându-ne să înțelegem posibilele legături dintre ele. Zonele cu densitate mare de conexiuni pot indica centre de activitate importante.
Relevanța pentru Arheologia Aeriană
Această hartă este un instrument valoros pentru arheologia aeriană. Poate ghida cercetările viitoare, indicând unde ar putea fi situri nedescoperite sau zone ce merită explorate mai în detaliu.
Opinia Ta Contează!
Sunt curios să aflu ce părere aveți despre această hartă și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită. Ce perioadă istorică ar trebui să explorez în continuare?
Mulțumesc că sunteți alături de mine în această aventură arheologică! Abia aștept să împărtășesc mai multe descoperiri cu voi.

#lidararchaeology #AerialSurvey #archaeologicalmapping #Historic #culturalheritage #archaeologytools #SpatialAnalysis #hartilidar #romania #arheologie #patrimoniuistoric #castrulroman #moștenireculturală #patrimonicultural #hartilidar #epocabronzului #romania #arheologie #istorie #descoperiri #epocadebronz #patrimoniu #cultură #situriarheologice

Sursa informațiilor Jan Costica.

3. Ambalaj din tablă de cupru, ornamentat, pentru mâner de cuțit.

Au apărut la sf. sec. XV și au fost numeroase în sec. următor. Nivelul absolut precar de cunoaștere și interpretare al pieselor similare este „demonstrat” cu brio de Daniela Marrcu-Istrate, în descoperirile de la Alba Iulia („cuțit”, „garnitură”, „închizătoare”, „piesă de mâner”, toate integrate în intervalul sec. „IX-XV”).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Castrul roman de la Apulum, reconstituit 3D! Cum ar fi arătat Castrul legiunii a XIII-a Gemina?

5. Dacă-ș mai trăi vreo două decenii, cu cap nealterat...

Nu cred că voi apuca vreun vol. 2 pentru Cetatea Oradea. Dar obsesia multor bronzuri, scoase de acolo, și din alte câteva locuri, nu mă va lăsa bine-dormit, după ce termin Mănăstirea Bistrița.
Vă arăt „ceva” pentru care nu am găsit analogii. De păstrat, lucruri mici și prețioase. Speculațiile sunt libere...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Documenting the profile of the trench.

We've deepened our knowledge about the Roman fort's defence system at Călugăreni/Mikháza. #nopunintended . . .

#archaeology #archaeologylife #romanheritage #adayinthelife #sliceoflife #calugareniarchaeologicalpark
#drawing #documentation #archaeologicaldrawing #trech #romanarchaeology #romanfort #romanempire #roman #romans #smallfinds #worldheritage #régészet #regeszet #rómaibirodalom #arheologie #imperiulroman #világörökség #patrimoniunesco

Sursa informațiilor Centrul de Cercetare a Limesului Roman MJM / Római Limeskutató Központ MMM.

7. Etichetă cu text latin, atașată pe echipament militar, posibil pe scut, descoperită în castrul roman din satul #Buciumi

Eticheta aparținea unui soldat numit Quintus, din detașamentul centurionului Severinus, parte din prima cohortă de hispanici, formată din 500 de pedestrași. Acești soldați erau inițial cantonați în castrul de la Românași, însă eticheta a fost găsită la Buciumi. Acest lucru sugerează că mobilitatea soldaților era destul de mare și că aceștia puteau fi detașați pentru misiuni speciale în diverse locații.
Ne putem imagina cum Quintus a fost trimis cu o misiune în castrul de la Buciumi, reflectând flexibilitatea și capacitatea de adaptare a armatei romane. Astfel de misiuni individuale nu erau neobișnuite în Imperiul Roman, arătând cât de vast și bine organizat era acest imperiu.

#IstorieRomană #DescopeririArheologice #ViațaSoldațilorRomani #Buciumi #MJIAZ

Descriere foto: Stânga: reconstituire a unui soldat roman auxiliar (© Dan Ștefan – MJIAZ). Dreapta: Etichetă cu text latin descoperită la Buciumi (© Dan Deac – MJIAZ).

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

8. Cercetarea patrimoniului arheologic, descoperit de echipa MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni: Oase de cai din situl de la Arcuș-Hosszu

În perioada 2019-2020, în timpul săpăturilor de salvare de la Arcuș-Hosszu, s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale. Caii au fost prevăzuți cu harnașament specific secolelor XIX-XVI î. Hr.
Unele psalii realizate din corn de cerb au analogii cu obiecte descoperite în stepele eurasiatice (din sudul Uralilor).
Astăzi, Martin Riesenberg, cercetător la Freie Universität din Berlin, Germania, a derulat un proiect de cercetare a resturilor arheologice ale cailor, pentru a identifica felul în care aceștia erau folosiți în viața de zi cu zi. El a mai studiat astfel de fragmente din epoca bronzului din Kazahstan, Republica Moldova și România (București, Iași, Cluj, Galați și Sf. Gheorghe).
La analiza oaselor au luat parte studenți practicanți de la Universitatea București, precum și studenți la arheologie de la Universitățile din Zagreb și Köln.
Pe lângă activitatea de cercetare, conservare, valorificare muzeală și academică a valoroaselor colecții proprii, MNCR își aduce contribuția la formarea noilor generații de specialiști în domeniul științelor umaniste (istorie, arheologie, etnografie și antropologie culturală).
Pe această cale, îi invităm pe tinerii specialiști, dar și publicul larg, să viziteze colecțiile muzeului, să participe la activități în calitate de voluntari și să beneficieze de întâlnirea cu cercetătorii noștri.
- - -
Bartok Iuliana, Puskas Jozsef - muzeografi MNCR

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

9. Activitatea de pe șantierul nostru arheologic este complexă, pentru că vrem să avem cât mai multe informații despre comunitățile umane de acum 8000 de ani.

Lucrăm cu tineri, elevi și studenți, dar nu facem rabat de la metodele actuale, care ne vor permite să creionăm cât mai bine detalii din existența unui loc special pentru comunitățile neolitice de la răsărit de Carpați.
Această cercetare s-a putut desfășura pentru că există oameni care înțeleg utilitatea muncii noastre și ne-au venit în ajutor.
Mulțumiri Merlins Beverages pentru suportul oferit!

#archaeology #neolithic #prehistory #science #heritage #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 septembrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete