sâmbătă, 7 septembrie 2024

𝐑𝐚̂𝐬̦𝐧𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞

 



𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐓𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐄 - „𝐅𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢” 


𝐑𝐚̂𝐬̦𝐧𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞


𝐏𝐢𝐞𝐬𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐎𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢, 𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 - 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ „𝐅𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢” 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟔𝟕 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐫𝐛𝐞𝐧𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦.
Râșnița are dimensiuni generoase (L=175cm,l=50cm,I=50cm;), are un cadru de lemn de stejar masiv, sprijinit pe patru picioare, îmbinate cu cepi din lemn prin tehnica găuririi și a fixării cu cepi din lemn, blatul fiind ulterior geluit și finisat cu ceară de albine și șlefuit cu gresia, lucruri ce asigură o patină deosebită.
Cadrul are format ovoidal -patrulater, adăpostind piatra fixă numită zăcătoare sau stătătoare, deasupra ei aflându-se o a doua piatră, mobilă, numită alergătoare, cu orificiu săpat pentru a fi rotită de gospodină prin intermediul unei bârne sau băț fixat în mijlocul bârnei aflată pe partea superioară a cadrului din lemn, băț numit învârticiu, fixat în piatra mobilă, alergătoare printr-un orificiu numit pârpăriță.
Ambele pietre erau înconjurate pe cadrul ovoidal-patrulater de vescă sau strat de stejar, unde se aduna uruiala; râșnița a avut inițial atașată un cens sau măsură din lemn de brad pentru măsuratul cantităților măcinate cu râșnița.
A fost o piesă nelipsită din inventarul agricol al gospodăriilor oltenești, până la apariția morilor cu tracțiune manuală, animală, eoliană sau hidrodinamică.
Râșnița reprezintă prima etapă a evoluției acestor tipuri de mecanisme și instalații țărănești, tradiționale, de factură clasică.
Are o stare de conservare bună, în ciuda vechimii fizice și morale și se află în expoziția de bază „𝐅𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢” din anul 2011, expusă la Casa Băniei.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Adrian Irinel Cănureci, Șef Secția de Etnografie.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Alexandra Brănescu, educator muzeal - Biroul de Marketing.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu