#Conferința_de_joi: „Să învățăm românește!” Dialectul aromân și limba română standard în învățământul din Albania

 

#Conferința_de_joi: „Să învățăm românește!” Dialectul aromân și limba română standard în învățământul din Albania

Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința de Joi, 10 octombrie, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), a cărei temă va fi „«Să învățăm românește!» Dialectul aromân și limba română standard în învățământul din Albania”, cu Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci și Irina Floarea.
Conferința prezintă dificilul demers al realizării unei varietăți dialectale standardizate, pornind de la tradiția scriitorilor moscopoleni din secolul al XVIII-lea, ale căror lucrări aveau ca bază graiul fărșerot. Acest grai este vorbit de grupuri de aromâni din toate țările balcanice și de comunități din diaspora, aflate în America, Australia și în țări din Europa. Primul demers de acest fel i se datorează unui autor aromân provenit din mediul cultural moscopolean din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Constantin Ucuta, numit „Noua pedagogie”, cu subtitlul „Abecedar lesnicios pentru a-i învăța pe copii carte romano-vlahă în uzul curent al romano-vlahilor”, lucrare tipărită în 1797, la Viena, în imprimeria fraților Puliu, de origine aromână. Pentru atingerea acestui obiectiv, cercetătorii Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci și Irina Floarea au valorificat materiale înregistrate de ei în cursul anchetelor dialectale la aromânii din România, Bulgaria, Grecia, Albania, Republica Macedonia de Nord, asigurând astfel autenticitatea graiului la toate nivelurile limbii.
___
Nicolae Saramandu, membru titular al Academiei Române, reputat lingvist, a contribuit prin studiile sale la elaborarea unor cărți și tratate de interes național în domeniul istoriei limbii române. A publicat în lucrarea „Istoria limbii române”, vol. I (coord. Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu) capitolele „Romanitatea orientală” și „Perioada și teritoriul de formare a limbii române”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2018, precum și cartea „Limba română. Originile”, Editura Academiei Române, București, 2021. Personalitate științifică recunoscută pe plan internațional, Nicolae Saramandu este, din 2004, președintele unui proiect de largă colaborare internațională, patronat de UNESCO, „Atlas Linguarum Europae”. Activitatea științifică la ALE s-a materializat prin publicarea, în perioada 1983-2023, a nouă volume ALE, ultimele două fiind coordonate de Nicolae Saramandu și apărute la Editura Universității din București. Nicolae Saramandu colaborează din 1987 la încă un atlas patronat de UNESCO, „Atlasul lingvistic romanic” („Atlas linguistique roman”), din care au apărut patru volume (1996-2020).
În calitate de fost bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (la recomandarea marelui lingvist Eugeniu Coșeriu), Nicolae Saramandu, lingvist apreciat în mediile academice internaționale, a continuat colaborarea în străinătate, organizând simpozioane științifice la universități europene de prestigiu din Marburg și Zurich (2023). În perioada 1983-1985 a fost lector de limba și literatura română la Universitatea din Freiburg. Între 1993-1995 a fost profesor-invitat la Facultatea de Romanistică a aceleiași universități; iar în anii 2004, 2005, 2010, 2014 a fost profesor-invitat la universitățile din Bamberg și Marburg (Germania).
Nicolae Saramandu, personalitate complexă a lingvisticii europene, este membru al mai multor societăți științifice din țară și din străinătate: Societatea Română de Lingvistică Romanică, Societatea Filologilor Români, Societatea Internațională de Lingvistică Romanică (Paris), Societatea Internațională de Dialectologie și Geolingvistică (Florența/Bamberg), Societatea Germană a Romaniștilor Balcanologi (Jena).
Din anul 2022, prof. univ. dr. Nicolae Saramandu este președintele Societății de Cultură Macedo-Română, înființată prin Înalt Decret Domnesc în 1879 de principele Carol, viitorul rege Carol I al României.
Ca rezultat al numeroaselor cercetări de teren efectuate de-a lungul anilor la aromânii din Grecia, Albania, Bulgaria și Macedonia, a contribuit la realizarea „Atlasului lingvistic al dialectului aromân”, în colaborare cu Manuela Nevaci. În 2003 a inițiat elaborarea a două noi lucrări, apărute sub coordonarea sa: „Dicționar meglenoromân” și „Dicționarul toponimic al României. Muntenia” (DTRM). Rezultatele activității științifice s-au materializat, în perioada 2018-2023, în 14 volume (de autor, coordonate sau în colaborare) și în 39 de studii și articole, publicate în țară și în străinătate. Nicolae Saramandu a primit pentru bogata și valoroasa sa activitate științifică distincții și premii academice, din care amintim, recent, titlul de Doctor honoris causa al Universității de Nord Baia Mare (2010), și al Universității „Fan S. Noli”, Corcea, Albania (2018), și Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Cavaler, 2009, Diploma „Meritul Academic“ a Academiei Române, 2009.
___
Manuela Nevaci, dr. abilitat, cercetător principal I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, este specialist în dialectologie română nord- și sud-dunăreană, geografie lingvistică (romanică și europeană), balcanologie, istoria limbii române și a dialectelor ei, sociolingvistică, multilingvism. Din 2016 este conducător de doctorat, specialitatea: Filologie la Universitatea din București.
Manuela Nevaci este secretar general al „Atlasului Limbilor Europei” (ALE) din anul 2007. Activitatea în cadrul acestui proiect, de largă colaborare internațională, patronat de UNESCO, s-a materializat prin publicarea, în perioada 2008-2014, a două volume ALE, din care două au fost coordonate alături de domnul profesor Nicolae Saramandu. Este membră în comitetele internaționale ale „Atlasului lingvistic romanic” și ale „Atlasului lingvistic mediteraneean”. A fost aleasă președintă a Societății Internaționale de Dialectologie și Geolingvistică (Bamberg) (2023) și vicepreședintă la Societatea de Cultură Macedo-Română (din 2022).
Rezultatele activității științifice s-au materializat în 30 de volume (individuale sau în colaborare) și în studii, articole etc., însumând peste 150 de titluri. Faptele de limbă din dialectele românești au fost abordate într-o perspectivă largă – romanică și europeană –, cu referiri, în ceea ce privește dialectele românești sud-dunărene, la contextul balcanic (aspecte ale contactului lingvistic). Cărțile și articolele publicate de Manuela Nevaci se întemeiază îndeosebi pe materiale inedite, culese de cercetătoare la fața locului, prin cercetări directe de teren la românii din nordul Dunării (aromâni, meglenoromâni, istroromâni).
Activitatea didactică și științifică a fost recompensată cu premii, distincții: Honorary Citizen of Louisville, U.S.A., Kentucky, diplomă de merit, cu prilejul aniversării a 60 de ani de existență (1949-2009) a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, București, septembrie 2009, premiul Academiei Române „Bogdan Petriceicu Hasdeu” pentru lucrarea „Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză”, vol. II, (coordonator: Nicolae Saramandu), Editura Academiei Române, București, 2012.
___
Irina Floarea, cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, departamentul Dialectologie. Geografie Lingvistică, doctor în filologie, specialist în dialectologie nord- și sud-dunăreană. Face parte din colectivul de autori al „Atlasului lingvistic român pe regiuni. Sinteză”, al „Dicționarului dialectului meglenoromân”. Membru în Societatea Română de Dialectologie, membru al Societății de Cultură Macedo-Română, al Societății Internaționale de Dialectologie și Geolingvistică, membru în proiectul internațional „Atlasul limbilor Europei”. A participat atât în țară, cât și în străinătate la numeroase conferințe de specialitate, a luat parte la mai multe proiecte de cercetare științifică la comunitățile de români din țară și din spațiul balcanic. În ultimii ani s-a alăturat echipei care predă cursuri de limbă română și dialect aromân pentru tinerii din Albania.
___
Coordonator conferință: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin
Bilet de intrare: 10 lei

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.