sâmbătă, 30 septembrie 2023

Conferința de Joi | „Origini. Când și cum încep arhitecturile” | Profesorul universitar Augustin IOAN

 

Conferința de Joi | „Origini. Când și cum încep arhitecturile” | Profesorul universitar Augustin IOAN vine la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința de Joi, 5 octombrie, ora 18.00, pe care profesorul universitar Augustin IOAN o va susține la Palatul Suțu, cu tema „Origini. Când și cum încep arhitecturile”.
Descoperirea recentă a unui zid de 130.000 de ani într-o peșteră din Grecia ne pune, încă o dată, dinaintea întrebărilor privitoare la originea actului edificatoriu. Când a apărut arhitectura? Acum 25.000, cu împrejmuirea unor locuri din cutare peșteră franceză și deodată cu arta rupestră? La Gobekli-Tepe sau la Karahan-Tepe, acum 11.000 sau 12.000 de ani î.H.? Sigur, după și ca urmare a apariției conceptului de ordine. Neclar dacă înainte sau după descoperirea gestului de a construi.
Dar ce este arhitectura, cu acest dat originar al ei? Sau este mai plauzibil, așa cum propune conferința, să vorbim despre arhitecturi și despre feluritele lor origini?
Augustin Ioan este profesor la UAUIM București. Cel mai recent volum al său este „Loc în dialog” (Ed. Paideia, 2023). A proiectat și construit arhitecturi de cult creștin. Catedrala mitropolitană cu necropolă regală de la Curtea de Argeș a primit Premiul Duiliu Marcu pentru arhitectură al Academiei Române în 2017.
+ info
https://fb.me/e/5Pp2W8EIc

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Expoziția temporară intitulată „𝐅𝐚𝐬𝐦𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 – 𝐂𝐮𝐫𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢"

 

Complexul Muzeal Național Neamț, prin intermediul Muzeului de Științe Naturale Roman, vă invită să descoperiți o nouă expoziție temporară intitulată „𝐅𝐚𝐬𝐦𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 – 𝐂𝐮𝐫𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢", care debutează începând cu data de 29 septembrie 2023. Această expoziție specială este rezultatul unei colaborări fructuoase cu Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați.
Expoziția cuprinde un impresionant număr de 𝟕𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐞𝐧𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢, toate aparținând unei grupări de insecte mai puțin cunoscute de către publicul larg, dar și de către specialiști - fasmidele.
Pentru a afla mai multe detalii despre fasmide și despre expoziție, vă invităm să vizitați pagina noastră web la următorul link https://cmnn.ro/.../fasmide_la_muzeul_de_stiinte.../.
Această fascinantă expoziție este disponibilă la Muzeul de Științe Naturale Roman până la finele lunii februarie 2024.
Vă așteptăm cu drag!


#cmnn #muzeelecmnn #stiintenaturale #fasmide #roman

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

vineri, 29 septembrie 2023

DEPOZITUL DE SILEX DE LA MĂGURA

 


În cadrul proiectului Exponatul Lunii, Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, propune, pentru perioada 1 – 31 octombrie 2023, o serie de obiecte reunite sub denumirea „DEPOZITUL DE SILEX DE LA MĂGURA
Depozitul de piese de silex a fost descoperit anul 2008 în așezarea de la Măgura, punctul „Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș”. Aceasta se găsește la 7 km nord-est de Alexandria, în partea de est a satului Măgura, pe terasa secundară estică a râului Teleorman, înaltă de cca. 4,50 m și are o suprafață estimată la aproape 30 ha. Depunerile arheologice cuprind niveluri aparținând neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş I și III) și mijlociu (culturile Dudești și Vădastra).
Depozitul de piese de silex este compus din 33 de lame și așchii de debitaj confecționate dintr-un silex crem-gălbui. Dintre acestea 30 de piese se aflau depuse în „straturi” orizontale într-un vas de dimensiuni relativ mici, cu înălțimea de 11 cm iar alte trei în imediata lui vecinătate. Vasul se afla la limita profilului de vest al suprafeței cercetate, la o adâncime de 1,30 m fată de nivelul actual de călcare, în nivelul Starčevo-Criş I. La aproximativ 20 cm est-sud-est de vas se afla un percutor de gresie. O lamă de silex se găsea la 10 cm sud de vas, alte două lângă vas, spre profil, fiind evidențiate la ridicarea acestuia din situ.
Toate cele 33 de piese din silex au fost debitate dintr-un singur bloc de materie primă. Acesta este un silex de culoare maroniu-gălbuie cu zone mai gri. Prezintă numeroase incluziuni deschise la culoare (alb-gălbui). Se remarcă printr-o calitate bună, dată și de textura fină. După scoaterea pieselor din vas s-a reușit obținerea a cinci remontaje, conținând 18 lame. Analiza tehnologică a reliefat faptul că în obținerea lor s-a utilizat percuția indirectă. Lamele au dimensiuni medii, cea mai lungă având 9,10 cm. Niciuna dintre piese nu a fost folosită. Calitatea debitajului se observă în numărul mare de lame din cadrul remontajelor, prepararea uneori sumară înaintea desprinderilor și grosimea redusă a produselor de debitaj. Acestea ne arată că suntem puși în fața operei unui meșter destul de priceput. Cel care a constituit depozitul, a păstrat și lamele atipice de mici dimensiuni, ce puteau fi transformate și ele destul de ușor în unelte.
Existența depozitelor de silex în așezări este pusă în legătură atât cu importul de produse finite cât și de prelucrarea silexului în așezări. Depozite cu piese de silex au fost întâlnite, la nivel de neolitic timpuriu, în aria culturală Körös, unul în situl de la Endröd 39 (Ungaria) și altele două la nivel Starčevo, la Lepenski Vir (Serbia).
În situl de la Măgura s-a observat atât existența materiei prime și, posibil, a unor piese finite aduse de la sud de Dunăre (din silex „balcanic”), dar și o cioplire în cadrul lui. Depozitul cu lamele din vas ne demonstrează clar ultimul aspect. În ceea ce privește artizanul, el poate fi un locuitor al așezării, demonstrându-se astfel o oarecare autonomie față de sursele de aprovizionare și față de meșterii specializați.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Căpătâiul

 



𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 (𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐁𝐚̆𝐧𝐢𝐞𝐢)
#MuzeulOlteniei
𝐂𝐚̆𝐩𝐚̆𝐭𝐚̂𝐢𝐮𝐥
𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐭̦𝐞𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚̆𝐩𝐚̆𝐭𝐚̂𝐢𝐞𝐥𝐞. 𝐂𝐚̆𝐩𝐚̆𝐭𝐚̂𝐢𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐞𝐫𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟏-𝟏,𝟐𝟎 𝐦, 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐧𝐠𝐡𝐢𝐮𝐥𝐚𝐫𝐚̆, 𝐮𝐦𝐩𝐥𝐮𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐢𝐞. Denumirea de 𝑐𝑎̆𝑝𝑎̆𝑡𝑎̂𝑖 provine din latinescul 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑛𝑒𝑢𝑚 care înseamnă „a da de capăt”, „a descurca”.
Cele mai vechi din această categorie, păstrate în muzeu, au fost țesute din lână. Din punct de vedere al formei, ele se prezintă deosebit de unitare, având o lungime medie de 1,20 m lungime și 0,50 m lățime. Diferențierile de la o zonă la alta, marcante în ceea ce privește decorul, apar mai pregnant, începând cu primele decade ale secolului al XX-lea, când circulația motivelor începe să se facă mult mai rapid.
Căpătâiele, inițial cu rol funcțional, au căpătat cu timpul și o importantă funcție decorativă, fiind așezate pe pat de-a lungul pereților, dând un mare efect estetic.
Decorul căpătâielor este asemănător celui de pe scoarțele oltenești, fiind format din dungi policrome, intercalate de motive geometrice. În decorul unor căpătâie din județele Dolj și Olt, apar uneori și motive zoomorfe stilizate, motive antropomorfe (chiar și motivul păpușii), dar și motive florale. În zona Gorjului, căpătâiele decorate, numai prin simpla alternare a culorilor, au fost foarte frecvente, în Vâlcea întâlnim și căpătâie cu fond monocrom având la capete câte un grup de dungi policrome.
Ca o caracteristică, remarcăm faptul că în timp ce fața căpătâielor are o decorație bogată, în concordanță cu motivele și cromatica întregului ansamblu de țesături din jurul patului, dosul este țesut din cânepă sau lână, învărgat sau lipsit total de decor.
𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐢𝐳𝐨𝐧𝐭𝐚𝐥, 𝐢𝐚𝐫 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐢𝐜𝐚. 𝐂𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐥 𝐗𝐗-𝐥𝐞𝐚, 𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐦𝐚𝐜𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞, 𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚̆𝐩𝐚̆𝐭𝐚̂𝐢𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐚̆𝐯𝐚̆𝐝𝐢𝐭𝐞 „𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐭𝐞” 𝐩𝐚̆𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞, 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐟𝐫𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟗𝟐𝟎-𝟏𝟗𝟑𝟓.
Din colecția de țesături decorative pentru interior din Oltenia:
Căpătâi- Colecția țesături decorative, Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.
𝐷𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒: Prima jumătate a secolului al XX-lea. 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙: urzeala din bumbac, băteala din lână, țesut în războiul orizontal. Motive antropomorfe (patru femei îmbrăcate în bluză verde și fustă roz, țesute pe un fond roșu/grena). 𝐷𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖: L=80cm; l=33cm, 𝑃𝑟𝑜𝑣𝑒𝑛𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆: Lișteava, județul Dolj.
Căpătâi- Colecția țesături decorative, Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.
𝐷𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒: Prima jumătate a secolului al XX-lea. 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙: urzeala din bumbac, băteala din lână, țesut în războiul orizontal. Motive geometrice (romburi multicolore: roșu, verde, galben, albastru). 𝐷𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖: L= 87 cm; l= 40 cm, 𝑃𝑟𝑜𝑣𝑒𝑛𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆: județul Gorj.
Căpătâi- Colecția țesături decorative, Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.
𝐷𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒: Prima jumătate a secolului al XX-lea. 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙: urzeala din lână, băteala din lână, țesut în războiul orizontal. Motive zoomorfe (doi cai galbeni în centru), motive fitomorfe (chenar cu crenguțe ondulate, albe și flori cu petale galbene, negre, albe și gri). Pe margine, colțuri mici negre lucrate cu iglița. 𝐷𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖: L= 70 cm; l= 43 cm, 𝑃𝑟𝑜𝑣𝑒𝑛𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆: Cioroiași, județul Dolj.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞:
Petrescu, Paul, Secoșan, Elena, Doagă, Aurelia, ’’𝐶𝑢𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖’’, Consiliul Național al Organizației Pionierilor, București, 1973
Stoica, Georgeta, Doagă, Aurelia, ’’𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̧𝑡𝑖. 𝑇̧𝑒𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑠̧𝑖 𝑐𝑢𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒’’, Ed. Albatros, Bucureşti, 1977
Material realizat de: 𝘈𝘭𝘪𝘯𝘢 𝘉ă𝘭𝘢𝘯, muzeograf Secția de Etnografie, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Olăritul în Drăușeni

 

Cercetările de teren și săpăturilor arheologice realizate în localitatea Drăușeni au dus la concluzia că aici s-a practicat olăritul încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Fragmentele ceramice atestă o producție de vase roșii nesmălțuite și smălțuite cu verde folosite în gospodărie.
Cea mai cunoscută perioadă, considerată performanță artistică a olarilor sași din Drăușeni, este cea cuprinsă între 1730-1850.
Pentru această ceramică este caracteristic decorul floral de inspirație barocă în albastru cobalt, realizat cu cornul și cu pensula peste angoaba alb-gălbuie. Acest tip de ornamentică este aplicat în mod special cănilor mari de vin folosite de vecinătăți, canceelor, farfuriilor, cahlelor, piese care făceau parte din amenajarea interiorului săsesc tradițional.
Prezența olarilor sași este confirmată și de numele unor meșteri și de însemnele lor profesionale pictate pe emporiul bisericii evanghelice din sat.
Oamenii locului cumpărau din târgurile săptămânale produsele acestor meșteri și le foloseau în special la împodobirea „casei dinainte”.
Vă prezentăm din colecția muzeului o cană de vecinătate, datată 1799 și vă invităm totodată să vizitați Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea unde puteți vedea o sală specială dedicată meșteșugului olăritului din zonă.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Emisiune numismatică cu tema 20 de ani de la adoptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

 


În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 2 octombrie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 20 de ani de la adoptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal Argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Cant zimțat
Calitate proof
 


Aversul monedei prezintă modele de cusături tradiționale românești, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”
 


Reversul monedei o prezintă pe Regina Maria purtând ie, semnătura reginei și inscripțiile „20 DE ANI DE LA ADOPTAREA CONVENTIEI PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL” și „ARTA CAMASII CU ALTITA – ELEMENT DE IDENTITATE CULTURALA”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 20 de ani de la adoptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica
 
 
Sursa informațiilor BNR.

O nouă monedă comemorativă din Australia - 29.09.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Australia 50 cents 2023 - 60 years of the Bathurst 1000

New commemorative type:

"60 years of the Bathurst 1000"

TECHNICAL DATA

Composition: copper-nickel
Diameter: 31.51 mm
Weight: 15.50 g
Mint: Royal Australian Mint (Australia)
Mintage: 40,000


LINK: Royal Australian mint

 

Sursa informațiilor aici.

Top 10 cele mai valoroase monede americane - 29.09.2023 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Variety & Errors

joi, 28 septembrie 2023

Mâine, 29 septembrie, este #Noaptea #Cercetătorilor

 

Mâine, 29 septembrie, este #Noaptea #Cercetătorilor iar noi o marcăm și ziua astfel:
#INTRARE #GRATUITĂ ÎN EXPOZIȚIA PERMANENTĂ DIN INTERIORUL MUZEULUI INTRE ORELE 10.00 ȘI 18.00 (ultima intrare 17.00)
SESIUNI DE COMUNICARE ȘTIINȚIFICĂ

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Timișoara - Morile Banatului. Lansare carte, expoziție și film

 

TIMIȘOARA: Evenimentul de lansare a cărții „Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic al județelor Timiș și Caraș-Severin”, a expoziției tematice și proiecția fimului documentar ”Morile Banatului” vor avea loc în 4 octombrie 2023, de la ora 15.00 la Centrul Info de la Bastion.
Vor fi prezenți și vor răspunde la întrebări Radu Trifan - președintele Asociației Acasă în Banat și autorul cărții, Marius Florin Streza, mulinolog, șef de secție la Muzeul Astra Sibiu și reprezentant al The International Molinological Society (TIMS) și domnul Steli Vinca , morar la Moara Horobeta din Cărpiniș.
Cartea „Morile Banatului. Patrimoniul mulinlologic al județului Timiș” a fost publicată cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de arhitectură. În cele 350 de pagini bogat ilustrate veți regăsi nu mai puțin de 410 mori existente în cele două județe, precum și numeroase date și referințe legate de alte câteva sute de mori dispărute.
LINK Precomandă carte: https://forms.gle/W7bscp8H8njHrN5VA
Expoziția va rămâne la Timișoara până în data de 11 octombrie, după care vor avea loc noi lansări și întâlniri cu publicul din Reșița (12 octombrie), Jimbolia (19 octombrie), Sânnicolau Mare (26 octombrie) și Oravița (7 noiembrie).
Expoziția itinerantă și filmul documentar fac parte dintr-o acțiune finanțată de Consiliul Județean Timiș prin programul TimCultura 2023.

 

Sursa informațiilor Asociatia Acasa in Banat.

Ziua porților deschise în cetatea dacică de la Cugir

 



Vineri, 29 septembrie, începând cu ora 10.00 vă invităm în șantierul arheologic de pe Cetate, la Ziua Porților Deschise. În cadrul proiectelor demarate cu privire la promovarea obiectivelor istorice și turistice ale Cugirului, un loc aparte îl ocupă cetatea dacică. Astfel, începând din acest an, un grup de arheologi condus de dr. Aurel Rustoiu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca, împreună cu studenți și doctoranzi de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” și de la Academia Română, în cooperare cu Muzeul Național al Uniri din Alba Iulia, au reluat cercetările arheologice în cetate.
Atât informațiile privind săpăturile mai vechi cât și rezultatele cercetărilor de anul acesta vor fi aduse la cunoștința publicului și a presei vineri 29 septembrie 2023, când va
avea loc ”Ziua porților deschise în cetatea dacică de la Cugir” începând cu ora 10.00. La ora 13.00 va fi organizată o conferință de presă la care vă invităm să participați. Manifestarea constituie și un preambul al evenimentului ”Noaptea Cercetătorilor Europeni” organizat
în aceeași zi de către Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

 

Sursa informațiilor Centrul Cultural Cugir.

Cununii grâului

 

Sub egida Consiliului Județean Bistrița–Năsăud, a Complexului Muzeal Bistrița–Năsăud, Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru vă invită începând cu data de vineri, 29 septembrie 2023, la expoziţia de fotografie „Cununa grâului”. Reunind, în special, tablouri pe pânză după vechi fotografii care s-au păstrat în arhiva muzeului, expoziţia e completată de numeroase trofee sau premii, afişe, pliante, broşuri, embleme, fanioane, ghiduri şi texte ce au legătură cu datina „Cununii grâului”, aceasta fiind dusă mai departe, în special, de Ansamblul Folcloric „Cununa Maierului”, înfiinţat în anul 1960 de regretatul profesor şi muzeograf Sever Ursa, ansamblu care a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, câștigând numeroase trofee, atât în ţară, cât și în străinătate (Gannat în Franța, Zakopane în Polonia etc).
Datina „Cununii” invocă rodnicia pământului şi lauda culegătorilor spicelor de grâu. Pe lângă obiceiul străvechi al „ieşitul plugului întâiu”, când se seamănă grâul de primăvară, lanţul se încheie cu cel al „Cununii”, cu care se rotunjeşte, de fapt, un ciclu, remarcându-se printr-o mare simplitate şi plasticitate, adevărat etalon lingvistic şi melodic al graiului local.
Datina se desfăşoară după un adevărat ritual păstrat de la străbunii de odinioară.
Un gospodar mai înstărit are mult grâu de secerat şi puţine braţe de muncă. Mai are şi un fecior de însurat. Invită fetele la claca secerişului. Fetele seceră grâul ţinând-o mereu într-un cântec şi în glume, alături de feciorii care leagă snopii, fac jirezile şi clăile de snopi. La sfârşitul zilei şi la terminarea holdei, fetele împletesc o somptuoasă cunună din spice alese, care va fi purtată pe cap de cea mai frumoasă şi mai vrednică dintre ele. De ştiut e faptul că fata cu cununa este drăguţa feciorului gazdei. Astfel, datina conţine şi un voalat prolog de logodnă.
Alaiul urmează fata de la holda secerată până la casa gazdei în ritmul unei suite de 3-4 melodii lungi de o răscolitoare frumuseţe. Feciorii care întâmpină alaiul la răspântii şi la porţi, o stropesc cu apă curată din cofe şi căni de lut, într-o gestică simbolică de întâmpinare care se face cu apă în loc de pâine şi sare...
Odată ajunşi la curtea gazdei, una dintre secerătoare rosteşte o lungă oraţie, ca un fel de descântec mai puţin încifrat, plină de savoare, cu invocaţii şi replici satirice, menite să stârnească voia bună. Gazda cu găzdoaia lui ies în întâmpinare cu plosca cu ţuică şi farfuria cu plăcintă. Au angajat şi ceteraşi.
Fata care poartă cununa o întrerupe cu alte strigături pe fata care rosteşte oraţia. Apoi sunt rostite câteva invective satirice la adresa gazdei şi a feciorului, după care urmează momentul culminant: într-un gest solemn, ceremonios, feciorul ia, în sfârşit, cununa de pe capul alesei sale, o sărută, apoi ridică cununa spre cer şi i-o oferă gazdei care la rândul lui îşi face semnul crucii, o sărută şi el şi o poartă în jurul grupului.
Urmează petrecerea binemeritată, după ce gazda porunceşte muzicanţilor să cânte, cinstindu-şi truditorii. Perechile, care au aşteptat cu nerăbdare acestă clipă, încing jocul, uitând de osteneala zilei. Două jocuri străvechi: „Roata” şi „Tropota” sunt obligatorii în repertoriu.
După joc, tinerii, fac primii paşi de plecare strigând semnificativ: „Rămâi gazdă sănătoasă / Cu pită albă pe masă / Şi la anul când vinim, / Tot aşa să vă găsim!”
„Cununa grâului” conţine o revelatoare sublimare a existenţei şi perenităţii noastre din îndepărtate vremi daco-romane. Ar fi locul aici să precizăm că dragostea dintre tineri, şi nu numai, e ca un liant de la un capăt la altul al ceremonialului. Atât versurile, replicile, cât şi gestica simbolică ne fac trimitere la tăria iubirii şi la frumuseţea omeniei.
Iar fotografiile, trofeele, afişele, pliantele, broşurile, emblemele, fanioanele, ghidurile şi textele din această expoziţie, toate având legătură cu datina „Cununii grâului”, amintesc, de moştenirea unei datini străvechi de o adânca frumuseţe, ce a fost cândva pe aceste meleaguri.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru în perioada 29 septembrie – 20 noiembrie 2023.
Responsabil proiect: Muzeograf, Viorel-Daniel Partene
Vă aşteptăm cu mult drag!
Manager,
Dr. Alexandru Gavrilaş

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Noaptea Cercetătorilor Europeni 2023 - Muzeul Dunării de Jos Călărași

 

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă invită vineri, 29 septembrie, la Secția Arheologie din str. 1 Decembrie 1918 (Demisolul Consiliul Județean Călărași) să participați la
Noaptea Cercetătorilor Europeni 2023
Anual, începând cu anul 2005, în ultima zi de vineri a lunii Septembrie, Noaptea Cercetătorilor Europeni (eveniment organizat în majoritatea statelor Uniunii Europene) face știința accesibilă tuturor.
Prin acest eveniment ne propunem să arătăm publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă poate fi munca de cercetare.
Astfel, îi invităm pe toți cei curioși la o călătorie în lumea fascinantă a științei, pentru a lua parte la experimente inedite, prezentări captivante și concursuri cu premii atrăgătoare. Cercetătorii îşi propun să prezinte o parte din munca lor către publicul larg, prin intermediul unor expuneri științifice dar şi prezentând unele instrumente, metode sau tehnologii care au schimbat sau pot îmbunătăţi percepția publicului față de muzeu.
Printre activitățile propuse celor interesați se numără Atelierul de modelaj lut sau Atelierul de Restaurare-Conservare ceramică. Dacă la primul atelier participanții vor avea prilejul să ia contact cu un meșteșug ce se pierde în negura timpului – olăritul dar și să confecționeze cu mâna un obiect pe care și-l vor însuși la final, la cel de-al doilea vor primi informații cu privire la restaurarea unui vas ceramic și, deasemenea, vor putea urmări la fața locului cum se desfășoară un asemenea proces.
Deasemenea, curioșii vor avea la dispoziție un telescop cu ajutorul căruia vor putea explora universul, grație Colegiului Național ”Barbu Știrbei” din Călărași.
În același timp, publicul se va bucura de o proiecție de film, de o tombolă cu premii, dar și de zona dedicată științei interactive, prin intermediul instalațiilor VR care conțin aplicația "Moștenirea civilizației Gumelnița într-o perspectivă 3D" sau a hologramelor ce prezintă obiecte arheologice, fiind zona unde participanții vor experimenta și își vor testa înclinațiile spre știință, explorând activităţi captivante.
Vă așteptăm între orele 18.00 și 22.00, pentru a lua contact cu lumea fascinantă a ştiinţei şi cercetării, care vine să-şi dezvăluie „secretele” într-un mediu prietenos şi într-o atmosferă relaxantă.

 

Sursa informațiilor Muzeul Dunării de Jos Călărași.

Expoziția temporară „Specii invazive din România de interes pentru Uniunea Europeană”

 

Muzeul de Științele Naturii Dorohoi, în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, organizează în perioada 28 septembrie – 14 noiembrie 2023 expoziția temporară „Specii invazive din România de interes pentru Uniunea Europeană”.
Expoziția aduce în atenția publicului vizitator problema speciilor de plante și animale invazive sau cu potențial invaziv semnalate pe teritoriul țării, ce prezintă interes și la nivel european. Prin intermediul materialelor infografice și al biogrupelor din expoziție se prezintă informații referitoare la originea speciilor invazive, la căile de pătrundere în flora și fauna României, la habitatele invadate și la impactul acestora asupra biodiversității autohtone, sănătății oamenilor și economiei.
Expoziția a fost concepută și realizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în colaborare cu Universitatea din București și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul proiectului „Managementul adecvat al speciilor invazive din România”. Sunt prezentate, de asemenea, platformele ce pot fi accesate de public pentru semnalarea speciilor alogene invazive observate în jurul locuințelor/localităților sau în diverse ecosisteme.
Expoziția se dorește a fi un mijloc de informare și educare a publicului privind cunoașterea și prevenirea răspândirii speciilor alogene invazive, precum și de încurajare a participării voluntare a acestuia la monitorizarea și acțiunile de eradicare a acestor specii.
Deschiderea expoziției va avea loc joi, 28 septembrie 2023, ora 12.00, la sediul Muzeului de Științele Naturii Dorohoi.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

Trunchiul de la Comănești

 




Trunchiul de la Comănești

 
Geolog NICULAE VRĂSMAȘ (Al doilea din dreapta)
Muzeul Național de Geologie din Piața Victoriei, București. În față Trunchiul pietrificat de la Comănești
Fotografia istorică, originală, a trunchiului pietrificat, degajat parțial cu ciocanul geologic pe care eu singur îl aveam, cum se vede în poză, al doilea din dreapta, pe halda minei Rafila,din Comănești unde lucram la șantierul ISEM și urmam liceul seral, ultima clasă, a zecea, în 1955. Primul din dreapta era geologul șef Mihai Popovici iar în stânga mea colegul Petre Ciobanu, originar din Dobrogea, care a urmat și el geologia dar a lucrat ca ambasador în Australia. În spatele nostru mai sunt 3 muncitori iar ultimul, în stânga, este colegul Radu Virgil din Buzău.
Trunchiul pietrificat a fost trimis, în cele din urmă la Bucureşti, unde poate fi văzut şi azi.
Exponatul este un chiparos de baltă descoperit, în anul 1955, pe halda minei Rafila de la Comăneşti, regiunea Bacău.
Trunchiul aparţine „unei specii de conifer dispărută din flora europeană, denumită chiparos de baltă (Taxodium dubium) specific zonelor mlăştinoase.
Conservarea trunchiului prin calcitizare s-a realizat prin îngroparea sa alături de întreaga vegetaţie a unei păduri de mlaştină sub un strat gros de argilă şi nisip, în care soluţiile mineralizatoare au produs pietrificarea şi astfel fosilizarea în situ a bazei trunchiului de Taxodium. Trunchiul pietrificat cântăreşte peste o tonă şi păstrează aproximativ dimensiunile reale pe care le avea initial trunchiul preistoric, dar este incomplet, segmental expus reprezentând doar baza trunchiului din care porneau rădăcinile rămuroase puternice ale acestei plante de mlaştină.
Muzeul Naţional de Geologie a primit această curiozitate a naturii în anul 1956, de la exploatarea minieră pentru cărbune brun din Bazinul Comăneşti unde în timpul excavaţiilor s-au descoperit mai multe trunchiuri de arbori pietrificate, unele chiar în poziţie de creştere.”

 

Sursa informațiilor Niculae Vrasmas.

Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean

 

Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean reprezintă noul proiect expozițional pe care Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție subordonată Consiliului Județean Vaslui îl găzduiește, în Sala „ARTA”, cu participarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
Rezultat al bunei colaborări instituționale dintre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui expoziția temporară „Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean” va fi vernisată joi, 28 septembrie 2023, ora 12⁰⁰. Astfel, în perioada 28 septembrie - 10 noiembrie 2023, publicul vasluian va putea admira circa 100 de bunuri culturale, pipe și lulele, din totalul de peste 600 de obiecte dedicate fumatului și intrate în patrimoniul muzeului constănțean în anul 1971.
În anul 2023, această colecție, constituită la Muzeul Callatis din Mangalia și denumită MERCURIUS, a intrat în patrimoniul instituției constănțene fiind compusă, în principal, din piese de secol al XIX -lea, provenite din fostul Imperiu Austro-Ungar și din statele germane. Un număr destul de însemnat de obiecte din această colecție îl reprezintă lulele otomane, fabricate în principal în zona balcanică, unele meșteșugite chiar în Dobrogea, dar și din importuri, exemplare din această colecție putând fi considerate de lux, fiind produse în celebrele ateliere, în epocă, de la TOPHANE, Istanbul.
Colecția de obiecte de fumat a fost expusă la Constanța în perioada anilor 1980 – 2015, în prezent parte din această colecție fiind în proces de restaurare (circa 80 de piese), celelalte intrând în proces de păstrare și conservare în depozitele muzeului. O serie de piese din colecție au făcut obiectul studiilor de specialitate sau al diverselor cataloage expoziționale editate de muzeul constănțean de-a lungul timpului.
Ineditul acestui proiect expozițional constă în faptul că, un număr de 100 de piese din colecția de pipe și lulele a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța sunt integrate într-o expoziție temporară și expuse, pentru prima dată, în afara muzeului constănțean, iar Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui este primul muzeu din România care găzduiește o expoziție de acest gen, care cuprinde: pipe din porțelan, pipe din așa-numita „spumă de mare” (silicat de magneziu), din lut, lemn sau metal, dar și din materiale neconvenționale, precum melc de mare sau coarne de ovine și caprine. În inventarul acestei expoziții sunt incluse și accesorii dedicate acestui viciu (portțigaret-uri) alături de celebrele pipe de TOPHANE ori de pipe europene cu motive orientale. Un aspect însemnat îl reprezintă elementele decorative rezultate din sculptarea materialului pipei/lulelei sau din ștanțare ori pictare. Alături de aceste tehnici, adăugarea altor materiale precum: metalul (aur, argint), chihlimbarul, pielea sau sticla colorată conferă pieselor prezentate o notă luxuriantă care va reuși să stârnească admirație și din partea celor mai înverșunați oponenți ai acestui viciu.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Expoziția temporară ”Gospodăria tradițională din Dobrogea”

 



Industria casnică textilă, în expoziția temporară ”Gospodăria tradițională din Dobrogea
La Muzeul de Artă Populară Constanța este deschisă expoziția temporară ”Gospodăria tradițională din Dobrogea”, în care sunt prezentate obiecte din patrimoniul muzeului, care documentează organizarea interiorului casei tradiționale dobrogene, dar și ocupații casnice, precum prelucrarea fibrelor textile.
Industria casnică textilă implică meșteșuguri rezervate exclusiv femeilor. Acestea sunt obținerea și prelucrarea fibrelor textile – lâna, cânepa, bumbacul, borangicul - din care sunt realizate țesăturile de uz și decorative.
În expunere sunt prezentate unelte de muncă și inventar legat de toate operațiunile de prelucrare a fibrelor textile: furcă de tors, fuse, rășchitor, piepteni pentru lână, darac pentru cânepă, vârtelniță, sucală, roată de tors, mașină pentru egrenat bumbacul, meliță, precum și piese componente ale războiului de țesut (”argea”): vatale, spată, ițe, scripeți, tălpici, suveici, mosoare.
Expoziția temporară ”Gospodăria tradițională din Dobrogea” poate fi vizitată până la finalul lunii octombrie 2023.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

OBSERVAȚII ASTRONOMICE - 29 SEPTEMBRIE 2023

 

 

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău vă invită la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” să participați la o sesiune de observații astronomice, vineri 29 septembrie 2023, în intervalul orar 20.30 - 21.30.
În condițiile în care cerul va fi senin, se vor face observații astronomice asupra planetei Saturn.
Prețul biletului pentru observații astronomice este de 5 lei/participant.
Persoane de contact: muzeografii Observatorului Astronomic.
Adresa: Str. Ion Ghelu Destelnica (fostă Trotuș) nr. 8, Bacău.
Telefon: 0234/513724
Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău.

ReCoNnect – Research for Health

 

Evenimentul din acest an, având ca temă „ReCoNnect – Research for Health”, este organizat de Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj-Napoca și, cu sprijinul partenerilor locali, în alte 3 orașe din partea de nord și nord-vest a României
Universitatea Babeș-Bolyai coordonează organizarea Nopții Cercetătorilor 2023 în cadrul proiectului ReCoNnect 2 (Research Communication for active learning), la Cluj-Napoca și în alte 3 orașe din regiunea de nord și nord-vest a României: Bistrița, Baia Mare și Carei. La nivel național, evenimentul Noaptea Cercetătorilor ReCoNnect se desfășoară, pentru al doilea an consecutiv, sub patronajul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
În cadrul evenimentelor ce se vor derula în data de 29 septembrie 2023, sub egida „Noaptea Cercetătorilor Europeni”, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare va organiza un atelier cu tema Geologie medicală – cercetări privind utilizarea mineralelor în susținerea sănătății umane.
La această prezentare interactivă sunt invitați să participe elevi de la școli și licee din Maramureș, precum și toți cei interesați tematica geologiei medicale. Evenimentul se va desfășura la sediul Muzeului, din bd. Traian, nr. 8, Baia Mare, începând cu ora 11:00 și va fi organizat în colaborare cu Școala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc” Baia Mare, alături de voluntari.
Un specialist al Muzeului le va vorbi participanților despre rolul geologiei medicale, abordând, într-o prezentare interactivă subiecte precum: definirea, rolul geologiei și fenomenelor geologice în sănătatea umană, dar și rolul unor minerale în industria farmaceutică.
În partea a doua a evenimentului, specialiști din cadrul Muzeului vor prezenta participanților, în cadrul unui atelier, utilizând aparatură specifică, dacă este cazul, minerale sau substanțe chimice provenite din minerale întâlnite în componența diferitelor produse medicale, vizibile macroscopic sau microscopic.
Desigur, în cadrul evenimentului vor putea fi vizitate și expoziția permanentă și expozițiile temporare deschise în cadrul Muzeului.
Noaptea Cercetătorilor Europeni are loc anual în peste 300 de orașe europene. În România, anul acesta, consorțiul ReCoNnect va organiza activităţi în 20 de locații:
Pe 29 septembrie:
Baia Mare, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” și Muzeul de Științe Astronomice
Bistrița, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița și extensia Bistrița a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” Târgu Mureș
Brăila, Facultatea de Inginerie și Agronomie
București, Parcul Liniei, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul Geologic Național
Buzău, EUROCAMPUS
Carei, Castelul Károlyi
Galați, Campusul Științei
Pitești, Centrul Regional de Cercetare Dezvoltare pentru Materiale, Procese și Produse Inovative
Râmnicu Vâlcea, River Plaza Mall
Rupea, Geoparcul Aspirant UNESCO Carpaterra, Cetatea Rupea
Sântămăria Orlea, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, Centrul comunitar Sânpetru
Suceava, platoul din fața Universității Suceava
Pe 30 septembrie:
Cluj-Napoca, Casino Centrul de Cultură Urbană, Parcul Central
Berca, Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului, Târgul comunal Berca
Solca, Liceul Tehnologic ''Tomsa Vodă''
Horezu, Geoparcul Aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, Liceul „Constantin Brâncoveanu”
Măgurele, Piața Centrală
Siret, platoul din fața Colegiului Tehnic "Lațcu Vodă"
Târgu Neamț, Amfiteatrul de la Cetatea Neamț
Timișoara, Observatorul Seismologic Timișoara
Transmisiunea live de la evenimentele din cele 20 de locații va putea fi urmărită pe Facebook și Youtube (pe canalul Comunitatea Educație pentru Știință).
ReCoNnect - Research for Health (HORIZON-MSCA-2022-CITIZENS-01, G.A. nr. 101061680) se înscrie în seria Acțiunilor Marie Sklodowska-Curie al programului cadru Horizon Europe al Uniunii Europene și este organizat într-un consorțiu din care fac parte Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară - Horia Hulubei, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Fizică Atomică, Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați.
Consorțiul ReCoNnect organizează în fiecare an o serie de evenimente dedicate promovării științei și educației pentru știință, printre care:
Concursul Național de Știință ReCoNnect
Noaptea Cercetătorilor Europeni
Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele
Școala Altfel ReCoNnect
Conferința Națională a Comunității Educație pentru Știință

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Deschiderea expoziţiei temporare „Colecţii şi colecţionari”

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită vineri, 29 septembrie 2023, ora 11.00, la deschiderea expoziţiei temporare „Colecţii şi colecţionari”, în cadrul proiectului expoziţional „Octombrie, Luna Colecţionarului”.
Desfăşurată fără întrerupere începând cu anul 2012, la expoziţia din acest an, ajunsă la a XII-a ediţie, participă 20 expozanţi, oameni cu diferite profesii şi vârste din judeţele Teleorman (Alexandria, Roșiorii de Vede, Peretu) şi Giurgiu (Giurgiu) şi din municipiul Bucureşti.
Vor fi etalate colecţii variate de numismatică, cartofilie, filatelie, machete de avioane, creioane, pixuri, zaruri, cărţi de joc, clopoţei, goblenuri etc.
Sperăm ca luna octombrie să fie, şi în acest an, cu ajutorul colecţionarilor, luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora, prin intermediul exponatelor prezentate.
Expoziţia va rămâne la deschisă până la data de 29 octombrie 2023, iar vizitarea ei se va putea face de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00.
Totodată, pentru toţi cei interesaţi aducem la cunoştinţă faptul că sâmbătă, 14 octombrie a.c., între orele 10.00-14.00, intenţionăm să organizăm în curtea Muzeului Judeţean Teleorman o nouă ediţie a „Târgului Colecţionarilor”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Noi monede comemorative din Australia - 28.09.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.


 

The Royal Australian Mint is excited to announce the release of the final instalment of the 2023 AFL series.
In partnership with Australia Post we will be releasing the proof sets in aluminium bronze and Silver proof finish. Each set contains 18 $1 coins representing each of the 18 AFL teams.
Twenty-Coin tube and folder sets are also available to purchase!
These products are available through Australia Post stores and Mint coin shop only. Limited stock available at selected Australia Post stores and Mint coin shop only. Customer limits may apply, while stocks last.

 

Sursa informațiilor The Royal Australian Mint.

O nouă monedă comemorativă din Slovacia - 28.09.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Slovakia 20 euro 2023 - Vihorlat Protected Landscape Area

New silver collectors' type:

"Vihorlat Protected Landscape Area"

TECHNICAL DATA

Composition: silver .925
Diameter: 40.00 mm
Weight: 33.63 g
Mint: Mincovňa Kremnica (Slovakia)
Artists: Roman Lugár


LINK: Mincovňa Kremnica

 

Sursa informațiilor aici.