Rechinii – gardienii nevăzuți ai oceanelor

 

Rechinii – gardienii nevăzuți ai oceanelor

Când ne gândim la rechini, de multe ori ne vin în minte filmele de acțiune sau imaginea unor prădători de temut. În realitate însă, rechinii au un rol esențial în menținerea sănătății oceanelor.

Ei contribuie la echilibrul ecosistemelor marine. Fiind prădători de vârf, rechinii ajută la reglarea populațiilor altor animale marine și la menținerea unui lanț trofic echilibrat.

Pot proteja indirect habitate valoroase. Un exemplu bine documentat vine din Shark Bay (Australia), unde prezența rechinilor-tigru influențează comportamentul dugongilor și al țestoaselor marine. Acestea evită să pască excesiv în aceeași zonă, oferind astfel pajiștilor de iarbă de mare șansa de a se regenera. Aceste habitate reprezintă adevărate refugii pentru numeroase specii și contribuie la stocarea unor cantități importante de carbon.

Un ocean sănătos are nevoie de rechini. Studiile sugerează că ecosistemele în care populațiile de rechini sunt bine conservate pot fi mai reziliente în fața unor fenomene extreme, precum valurile de căldură marină.

Din păcate, multe specii de rechini sunt amenințate de pescuitul excesiv și de capturile accidentale. Protejarea lor înseamnă mai mult decât conservarea unor animale spectaculoase – înseamnă protejarea echilibrului oceanelor și a biodiversității marine.

Știați că unul dintre cei mai temuți prădători ai oceanelor este, de fapt, și unul dintre cei mai importanți aliați ai sănătății lor?

#MuzeulAntipa #rechini #ecologie

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Din prăvălia lui László se aprovizionau săcelencele luxoase cu textile fine

 

Din prăvălia lui László se aprovizionau săcelencele luxoase cu textile fine

După a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Brașov, comerțul cu produse textile fine era practicat mai ales de negustori armeni. Prăvălii foarte apreciate erau cea a lui László, aflată pe Șirul Inului, cele ale fraților Simay și a lui Folyovics, amândouă situate pe Șirul Grâului, precum și cea a lui Karácsonyi, de pe Strada Vămii.

Sextil Pușcariu în Brașovul de altădată își amintește: „În copilăria mea specialitatea negustorilor armeni era manufactura. Prăvălia lui László era vestită pentru marfa ei fină. Mai ales săcelencele luxoase cumpărau de la el. Cel mai tânăr între cei doi frați László avea totdeauna o glumă în rezervă când te servea cu mâna lui grasă, la care lipseau încheieturile din urmă ale degetelor. Stâlpul prăvăliei din Șirul Inului era însă negriciosul Verzár, cu vocea lui aspră, dar cu vorbe ademenitoare, când îți arăta câte o stofă strălucitoare de atlas.” 

Fotografii ale familiei László, realizate în atelierul lui Leopold Adler, în jurul anilor 1880, pot fi văzute în expoziția pemanentă a Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului Nr. 15.

Foto 1: László Marton, tatăl cel care a deschis prăvălia „M&L László” la începutul anilor 1860
Foto 2: László Dénes și László Gerő, fiii lui László Marton
Foto 3: Reclamă a magazinului „M&L László”, Gazeta Transilvaniei nr. 211/ 24 septembrie (7 octombrie) 1904

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării!

 

Doar o dată pe an se întâmplă!

Marți, 11 august 2026, în intervalul orar 9.00 - 13.00, te invităm la Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării!

De ce este un eveniment de neratat? Refuzăm să-ți arătăm doar poze.

Vino să vezi arheologii la lucru!
Vino să le adresezi întrebări!
Vino să iei contact direct cu oamenii care dezgroapă istoria și ne-o pun la dispoziție sub formă de artefacte și informații! 

Ca în fiecare an, te invităm pe culmile Istriței să trăiești o experiență unică, unde emoția prezentului se împletește cu misterul și ecourile trecutului.

Accesul este gratuit!

#crestemimpreunamintisisuflete

Consiliul Județean Buzău
Muzeul Județean Buzău

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

Apariție editorială: Tyragetia, serie nouă, vol. XX [XXXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică. - PDF

 

In Honorem Eugen SAVA

Tyragetia, serie nouă, vol. XX [XXXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică. Chișinău, 2026

Disponibilă pe site: https://www.nationalmuseum.md/.../tyragetia_serie_noua.../

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Perușul ondulat (Melopsittacus undulatus) - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Complexul Muzeal Ion Borcea Bacau

 

 

Exponatul lunii august 2026 la Vivariul din Bacău este Perușul ondulat (Melopsittacus undulatus)

Înregistrați prima dată în 1805, perușii ondulați sunt animale de companie populare în întreaga lume datorită dimensiunilor mici.
Perușul ondulat este al treilea cel mai popular animal de companie din lume, după câine și pisică.

Material realizat de conservator Corduneanu Emil

Lada şi semnul de vecinătate

 

Lada şi semnul de vecinătate

Viata comunitară a saşilor a fost strâns legată de organizarea pe vecinătăţi, o formă de organizare între mai multe familii de pe aceeași stradă sau străzi alăturate, din care făceau parte doar bărbaţii. 

Vecinătăţile au avut ca scop, pe de o parte, întrajutorarea (construcţia sau repararea caselor şi anexelor, îngrijirea cimitirelor ori desfăşurarea înmormântărilor), iar pe de altă parte, păstrarea şi transmiterea tradiţiilor prin organizarea peste an a unor evenimente legate de viaţa comunităţii.

Conducătorul fiecărei vecinătăţi - ”Tatăl de vecinătate” - cel mai în vârstă membru ales prin rotaţie, avea în păstrare, pe perioada cât ocupa funcţia, ”lada de vecinătate”. În ea erau ţinute semnele de vecinătate şi documente privind obligaţiile membrilor, listele cu încasările și cheltuielile vecinătății, precum și consemnări despre evenimentele importante de peste an. 

Când trebuia să fie dusă la îndeplinire o anumită sarcină, ”Tatăl de vecinătate” anunţa comunitatea prin aşa numitul ”semn de vecinătate”. Acesta circula din casă în casă, odată cu el transmiţându-se pe cale orală şi obligaţia de realizat. Semnul de vecinătate, de obicei de forma unei inimi, avea pe o faţă înscrise numele meşterului şi anul confecţionării, iar pe revers, o serie de simboluri specifice colectivităţii căreia îi aparţinea.

Vă invităm să vizitaţi Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea, pentru a descoperi şi alte detalii privind organizarea comunităţilor săseşti din zona Rupea.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

𝟔𝟕 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜. 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔

 

𝟔𝟕 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜. 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔

Așa cum avea să consemneze mai târziu profesorul și arheologul Adrian Rădulescu, pe 6 august 1959 apăreau primele indicii ale unei monumentale descoperiri arheologice pe faleza de sud-vest a Constanței: 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜. 

Presa vremii surprindea entuziasmul momentului, consemnând: „Două lovituri de cazma, date de un muncitor care săpa groapa pentru fundația unui bloc, au atins un zid antic. A treia lovitură n-a mai fost dată, fiindcă pe locul respectiv a și apărut arheologul de serviciu – tânărul profesor Adrian Rădulescu. Cu aceasta începe de fapt filmul descoperirii unui mare edificiu roman și, implicit, a prețiosului mozaic (...)”

Monumentul s-a dezvăluit treptat, de-a lungul mai multor ani, uimind arheologii cu fiecare nouă descoperire: zidul de nord-est, mozaicul, vestibulul, încăperile boltite de pe terasa următoare, depozitele boltite de pe a treia terasă situată în imediata vecinătate a portului antic etc. „Nu-i deci de mirare că, uluit de ce vedea, un arheolog a exclamat: «Colosal! Magnific! Parcă am dezveli Pompeiul!» Pavimentul floral cu care s-a întâlnit aici, printre zidurile Tomisului, îl făcuse să-și amintească subit de mozaicul de la Casa Fontana...” 

În anii următori, sub coordonarea directorului Muzeului Regional Constanța, Vasile Canarache, echipa de arheologi din care au făcut parte Adrian Rădulescu, Doina Galbenu, Alexandru Bogdan, Vasile Barbu și Marin Perșinaru a cercetat monumentul, scoțând la lumină impresionantul edificiu, încăperile și depozitele boltite ale vechiului Tomis. Campaniile de cercetare desfășurate între anii 1959-1967 sunt documentate astăzi și prin valoroasele carnete de șantier păstrate de acești arheologi, care oferă informații prețioase despre monument și etapele cercetării sale. Operațiunile de restaurare-conservare au fost asigurate de către Direcția Monumente Istorice (DMI) a Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare (CSCAS). Restaurarea mozaicului a fost realizată în colaborare cu Opificio delle Pietre Dure din Florența (Italia), prin directa implicare a restauratorului Paolo Mazzoni. În anul 1970, complexul monumental, restaurat și conservat într-o clădire modernă de protecție, a fost deschis oficial spre vizitare, ca punct muzeal al instituției constănțene.

Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la descoperirea Edificiului Roman cu Mozaic, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a decis să marcheze această aniversare printr-o serie de activități dedicate monumentului și prin oferirea accesului gratuit vizitatorilor în ziua de 6 august 2026. Totodată, instituția își propune ca această dată să devină un reper în calendarul cultural al muzeului și să fie marcată anual prin evenimente dedicate unuia dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului constănțean.

Publicul va avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic pe parcursul întregii zile, în intervalul orar 09:00-19:00. De asemenea, vor fi realizare ghidaje de specialitate, cu începere de la următoarele ore: 10:00, 12:00, 14:00, 16:00, 17:00 și 18:30. 

 

Totodată, în fața edificiului va fi amenajată o expoziție temporară care reunește lucrările realizate de elevii Palatului Copiilor Constanța și de cei ai Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, în cadrul atelierelor desfășurate de muzeu. Inspirate din motivele decorative ale mozaicului antic, creațiile vor putea fi admirate pe tot parcursul zilei de 6 august. 

Vă așteptăm să redescoperiți unul dintre cele mai spectaculoase monumente ale Tomisului antic, într-un loc în care fiecare tessera de mozaic păstrează memoria orașului de odinioară. 

https://minac.ro/67-ani-de-la-descoperirea-edificiului.../

 

 
#MINAC #EdificiuRoman #Mozaic #expozitie #intraregratuita 

#muzeu #istorie #arheologie #patrimoniu #Tomis #antichitate

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

ARHEOLOGIA GUSTULUI ANTIC – O CĂLĂTORIE ÎN BUCĂTĂRIA DACILOR

 

ARHEOLOGIA GUSTULUI ANTIC – O CĂLĂTORIE ÎN BUCĂTĂRIA DACILOR

Vineri, 7 august, de la ora 11:00, colegul nostru muzeograf dr. Marius Ardeleanu vă așteaptă să porniți împreună într-o călătorie gustoasă în bucătăria dacilor!

Activitatea, organizată în cadrul programului Takeover Day dar deschisă publicului, explorează alimentația din vechea Dacie folosind discipline auxiliare ale arheologiei și istoriei, inclusiv arheologia experimentală.

Domeniul se află la granița dintre arheologie, arheobotanică, zooarheologie și arheologie experimentală și folosește surse de cercetare precum semințe carbonizate, oase de animale, vase ceramice și unelte. Obiectivul principal este reconstituirea ingredientelor, a tehnicilor culinare și a gustului preparatelor dacice.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Cămașa bătrânească cu pumnași din Drăguș

 

Cămașa bătrânească cu pumnași din Drăguș

Cămașa este confecționată din pânză albă de bumbac, țesută la război în două ițe; încrețită la gât în cute mici prinse de „obinzeală”; descheiată în față. „Ciupagul” din față este compus din două foi, iar spatele dintr-o foaie; mâneca este croită dintr-o foaie; mânecile prinse de la gât sunt terminate cu „pumnași” cusuți „pe dos” cu arnici, cu motive geometrice (romb). De-a lungul mânecii, de la „obinzeală” la „pumnași” este introdusă o dantelă albă industrială, iar „obinzeala” este cusută „pe dos” cu arnici, pe fond negru, cu motive geometrice descrete (romb). „Gura” iei este cusută, de o parte și de alta, cu fir roșu de arnici, cu motive în formă de triunghi, asemănătoare motivelor de pe vechiul pieptar, terminată cu „cheiță”.Pe piept, de o parte și de alta a „guri”se află câte două rânduri de „pui”și motive geometrice și florale stilizate, cusute „pe fifir” și „în cruci”, cu arnici roșu și negru.

O puteți admira în cadrul expoziției temporare „Cămăși de tezaur” la Muzeul de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00-18:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

PIRITĂ – Aurul Nebunilor

 

„#PIRITĂ – #Aurul #Nebunilor” la Muzeul Geologic Național!

O incursiune în frumusețea unuia dintre cele mai spectaculoase minerale din lume în București, 7–9 august 2026!

Muzeul Geologic Național, invită publicul, în perioada 7–9 august 2026, între orele 10:00–17:00, la evenimentul „PIRITĂ – Aurul Nebunilor”, o expoziție cu vânzare de cristale, bijuterii și pietre semiprețioase, organizată în curtea Muzeului Geologic Național (aripa stângă), cu acces gratuit pentru public. 

Vedeta acestei ediții este pirita, mineral cunoscut încă din Antichitate și supranumit „Aurul Nebunilor” pentru luciului său metalic și culoarea galben-aurie, care au dus adesea la confundarea sa cu aurul. Din punct de vedere chimic, pirita este o sulfură de fier (FeS₂), însă valoarea sa nu constă doar în compoziție, ci și în extraordinara frumusețe a cristalelor sale.

Cristalele de pirită impresionează prin forme geometrice aproape perfecte – cuburi, piritoedre sau combinații spectaculoase de fețe cristaline – care par modelate cu o precizie remarcabilă.

Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru publicul de toate vârstele de a descoperi universul fascinant al mineralelor, de a discuta cu expozanți și colecționari, de a afla informații despre originea și proprietățile cristalelor și de a înțelege mai bine legătura dintre geologie, natură și patrimoniul mineral.

Muzeul Geologic Național își continuă astfel misiunea de promovare a geologiei și a patrimoniului geologic al României, oferind publicului experiențe care îmbină educația, cercetarea și frumusețea lumii minerale.

Eveniment: „PIRITĂ – Aurul Nebunilor”
Perioada: 7–9 august 2026
Program: 10:00–17:00 (ultima intrare)
Locație: Muzeul Geologic Național, Șoseaua Kiseleff nr. 2, București – curtea muzeului (aripa stângă)
Acces: Gratuit

Vă așteptăm să descoperiți strălucirea naturală a piritei și frumusețea cristalelor care au fascinat omenirea de-a lungul secolelor.

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.