Programul numismatic al Letoniei pe anul 2026 - 27.02.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

In 2026, the Bank of Lithuania (Latvijas Banka) will launch an ambitious numismatic program that will combine five collector coins, a commemorative €2 coin, and a euro set with its circulation coins. These issues will reflect some of Latvia's most representative cultural, natural, and artistic symbols, reinforcing the role of currency as a vehicle for memory and identity.

The release dates will be announced shortly before each piece is made available to the public.

The wedding crown: a symbol of passage and tradition

One of the coins will be dedicated to the bridal crown, an essential element of traditional Latvian dress. In popular culture, the crown—often crafted from metal, flowers, or plant elements—is not just an ornament, but a powerful symbol of transition.

In traditional Latvian weddings, the crown symbolized the bride's purity and status. During the marriage ceremony, removing the crown marked her transition from youth to adulthood and married life. This ceremonial gesture was part of elaborate celebrations filled with folk songs (dainas), dances, and ancestral rituals.

The coin dedicated to the wedding crown will not only evoke the aesthetics of Baltic folklore, but also the importance of preserving traditions that have survived centuries of historical change.

“Golden Seed”: a gold coin with a message of the future

The “Golden Seed” gold coin points to a more universal symbolism. The seed represents the origin of life, potential, and continuity. In the Latvian context, it can be linked both to agriculture—historically fundamental to the country's economy—and to the idea of ​​cultural and national growth.

Latvia, with its vast forests and fertile lands, maintains a deep connection with nature. Thus, the “golden seed” can be interpreted as a metaphor for sustainability, renewal, and hope for the future. The use of gold underscores the value and transcendence of the concept.

Creative energy: the Latvian cultural drive

Another coin will be dedicated to creative energy, a concept that fits particularly well with contemporary Latvian identity. Despite its size, Latvia has excelled in choral music, design, architecture, and visual arts.

Large-scale events like the Song and Dance Festival—inscribed on UNESCO's list of intangible cultural heritage—demonstrate the collective strength of national creativity. This coin will likely explore dynamic shapes, moving lines, or innovative compositions to represent that intangible force that drives culture and innovation.

The chestnut tree: nature, memory and landscape

The chestnut tree will be featured on another collector's coin. This tree, common in Latvian parks and avenues, has strong symbolic value in Europe: longevity, stability, and seasonal renewal.

In spring, their white and pink blossoms illuminate the cityscape; in autumn, their fruit marks the passage of time. In the popular imagination, trees are often associated with resilience and rootedness, qualities that resonate with Latvia's history, marked by periods of occupation and the regaining of independence.

Anna Brigadere's Fairy Tale Characters

A specially commemorative coin will pay tribute to the characters created by Anna Brigadere, one of the most beloved figures in Latvian literature. Her most famous work, Sprīdītis, tells the story of a young hero who embarks on a journey filled with trials and discoveries.

The Brigadere stories combine fantasy and moral values, extolling perseverance, kindness, and love of country. The numismatic representation of these characters connects the coinage to the world of childhood and national narrative tradition, reinforcing the educational and cultural dimension of the program.

Commemorative 2 euro coin: the Christmas market tradition

A commemorative €2 coin will also be issued in 2026, dedicated to the Christmas market tradition in Latvia. These markets, especially popular in Riga, fill the historic squares with lights, local crafts, traditional sweets, and mulled wine.

The coin will be available as a coincard in BU quality and in rolls of 25 coins that will be released into circulation. In addition, a euroset of circulating coins, also in BU quality, will be launched with the same theme.

Christmas markets are not just a tourist attraction; they are a space for community gathering where artisanal traditions, gastronomy, and winter celebrations converge. In the Baltic context, winter carries a strong symbolic weight, and these markets represent light and togetherness during the darkest season of the year.

Numismatics as a mirror of identity

The Latvian Bank 's 2026 program demonstrates once again how numismatics transcends its economic function to become an artistic and cultural medium. From the delicate beauty of a bridal wreath to the literary fantasy of Brigadere, and encompassing nature and winter traditions, each coin will act as a small metallic ambassador of Latvian identity.

 

Sursa informațiilor aici.

Despre câteva monede americane coloniale deosebite - 27.02.2026 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟖 – 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐲𝐩𝐨𝐠𝐞𝐮, 𝐜𝐨𝐦𝐨𝐚𝐫𝐚̆ 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐞𝐢

 

𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟖 – 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐲𝐩𝐨𝐠𝐞𝐮, 𝐜𝐨𝐦𝐨𝐚𝐫𝐚̆ 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐞𝐢

Constanța ascunde, sub straturile timpului, o lume fascinantă, în care sunt adunate poveștile și credințele anticului Tomis. Orașul de astăzi se sprijină pe fundațiile unei civilizații care a modelat acest spațiu prin artă, spiritualitate și schimb cultural. Fiecare vestigiu descoperit este o fereastră deschisă către o epocă în care viața pulsa intens, iar legătura dintre om, divinitate și natură se exprima prin simboluri, rituri și creații artistice de o rară finețe. Tomisul nu a fost doar un punct pe hartă, ci un centru viu unde tradițiile se întâlneau și se transformau, lăsând în urmă o moștenire de o valoare inestimabilă. 

Ziua de 𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟖 are o însemnătate aparte pentru istoria acestui ținut, fiind momentul în care a fost descoperită una dintre cele mai impresionante mărturii ale antichității: 𝐌𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐏𝐢𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 sau 𝐌𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐇𝐲𝐩𝐨𝐠𝐞𝐮, cum este cunoscut (ℎ𝑦𝑝𝑜𝑔𝑒𝑢 – termen provenit din grecescul ℎ𝑦𝑝𝑜́ (sub) și 𝑔𝑒̂ (pământ), care desemnează un mormânt subteran). La sfârșitul lui februarie 1988, în timpul unor lucrări edilitare desfășurate pe faleza înaltă a Constanței, pe strada Mircea cel Bătrân, cupa unui excavator a lovit întâmplător un zid îngropat. Descoperirea neașteptată a fost semnalată arheologilor Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar cercetările au fost demarate de specialiștii 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐞𝐫𝐚 și 𝐕𝐢𝐫𝐠𝐢𝐥 𝐋𝐮𝐧𝐠𝐮. Ceea ce li s-a dezvăluit a fost un monument funerar subteran, cu caracter de unicat atât în spațiul dobrogean, cât și la nivelul întregii țări. Redăm în rândurile următoare fragmente din descrierea mormântului hypogeu, așa cum a fost ea realizată de arheologii care i-au studiat îndeaproape tainele, Constantin Chera și Virgil Lungu, în articolul 𝑀𝑜𝑟𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎̆, publicat în 𝐴𝑛𝑎𝑙𝑒𝑙𝑒 𝐷𝑜𝑏𝑟𝑜𝑔𝑒𝑖 – 75 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̗𝑖𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑎̆𝑟, din 1995:
„𝐼̂𝑛 𝑓𝑒𝑏𝑟𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 1988 𝑠-𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑇𝑜𝑚𝑖𝑠 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑟𝑚𝑎̂𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑜 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑒𝑠̗𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑎 𝑑𝑒 𝑜 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑎̆ 𝑓𝑢𝑛𝑒𝑟𝑎𝑟𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑑𝑟𝑜𝑚𝑜𝑠. 𝑀𝑜𝑟𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑣𝑜𝑢 𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟 (𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒: 2,80 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖/2,30 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖/2,05 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖) 𝑠̗𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑚𝑖𝑐 𝑐𝑢𝑙𝑜𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠 (𝑑𝑟𝑜𝑚𝑜𝑠). 𝐶𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑟𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑠̗ 𝑠𝑒𝑝𝑢𝑙𝑐𝑟𝑎𝑙 𝑜 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑜𝑠𝑒𝑏𝑖𝑡𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝑃𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑒𝑛𝑐𝑢𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡̗𝑖𝑒 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐𝑎 «𝑎 𝑆𝑒𝑐𝑐𝑜», 𝑜 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑠𝑢𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑜𝑝𝑜𝑚𝑜𝑟𝑓𝑒, 𝑧𝑜𝑜𝑚𝑜𝑟𝑓𝑒 𝑠̗𝑖 𝑓𝑖𝑡𝑜𝑚𝑜𝑟𝑓𝑒. 𝑃𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑎̆𝑚 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑎𝑡 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑜 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆ (𝑎𝑟𝑐𝑎𝑑𝑒, 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡̗𝑖, 𝑏𝑜𝑙𝑡𝑎̆)”.

Interiorul cavoului de familie este decorat cu picturi de o mare valoare artistică, cu teme și simboluri care reflectă credințele și cultura antichității târzii. Deasupra intrării sunt reprezentanți patru porumbei care beau apă dintr-o cupă, într-un decor vegetal. Pe peretele vestic apar două scene: patru potârnichi, dintre care două se adapă din același tip de cupă, iar celelalte două ciugulesc în apropiere, și un iepure care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat. Pe latura nordică, pe o generoasă arcadă oferită de construcție, este înfățișată o masă rituală, la care participă șapte personaje masculine, îmbrăcate în veșminte romane, dintre care cinci sunt așezate pe cline (pat roman), una este în stânga imaginii, lângă masa rotundă, iar una în partea opusă. Peretele estic înfățișează doi păuni așezați față în față, care ciugulesc dintr-un coș cu rodii. 

Întregul ansamblu impresionează prin armonia compoziției și bogăția cromatică, dominată de roșu, negru, galben, albastru, verde și alb.
În interiorul mormântului au fost identificate patru sicrie de lemn care adăposteau rămășițele a patru defuncți, înhumați conform ritualului creștin, cu orientare est-vest și cu brațele așezate pe lângă corp. Alături de acestea, au fost descoperite fragmentele altor defuncți, depuși în prima fază de utilizare a cavoului, semn că mormântul a fost folosit o perioadă mai lungă de timp. Cu adevărat remarcabilă a fost descoperirea unei amfore de mici dimensiuni, în interiorul căreia se aflau rămășițele unui copil, practica înhumării copiilor în amfore fiind una frecvent întâlnită în epocă.

Inventarul funerar recuperat din criptă este relativ modest, fiind alcătuit din câteva obiecte personale ale unei femei: mărgele fațetate care făceau parte dintr-un colier, două brățări din sârmă de bronz răsucită, precum și un vas de sticlă fusiform, cu bulb la mijloc, de tip unguentarium. O piesă deosebită este un philacterium din argint, un obiect de mici dimensiuni folosit pe post de amuletă, care oferea protecție celui ce îl purta.

Atât pictura, precum și contextul arheologic și inventarul funerar, încadrează perioada de utilizare a monumentului în a doua jumătate a secolului al IV-lea p. Chr. până la începutul secolului al V-lea p. Chr., așadar la hotarul dintre crepusculul păgânismului și zorii noii religii monoteiste, cu conotații proprii fiecărei lumi în parte.

„𝑇𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑛𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑛𝑎 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑛𝑐𝑡𝑒, 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑜-𝑏𝑖𝑧𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛𝑎̆, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̗𝑖 𝑙𝑎 ℎ𝑜𝑡𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑝𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑎̆𝑔𝑎̂𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̗𝑖 𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑛𝑜𝑖𝑖 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑖 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑡𝑒𝑖𝑠𝑡𝑒. 𝑃𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑎𝑔𝑎 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡̗𝑖𝑖 𝑠̗𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑜𝑡𝑎𝑡̗𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎̆𝑟𝑒𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑖 𝑖̂𝑛 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑝𝑎𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑜𝑟𝑎 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑖 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑎̆ 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑖. 𝑇𝑜𝑡𝑢𝑠̗𝑖 𝑛𝑢 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑢 𝑑𝑒𝑠𝑎̆𝑣𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖𝑟𝑒 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑒-𝑎𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑚 𝑐𝑎𝑣𝑜𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛: 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑉-𝐸, 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆, 𝑎 𝑠𝑐ℎ𝑒𝑙𝑒𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑠̗𝑖 𝑖𝑛𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̗𝑎 𝑜𝑓𝑟𝑎𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒. (...) 𝐴𝑓𝑙𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑓𝑟𝑜𝑛𝑡𝑖𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑜-𝑏𝑖𝑧𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛𝑎̆, 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑖 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑓𝑎̆𝑡̗𝑖𝑠̗𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑐𝑎 𝑜 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒 𝑟𝑒𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑠𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑖 𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐𝑒 𝑠̗𝑖 𝑎 𝑟𝑎𝑓𝑖𝑛𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 𝑠̗𝑖 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑎𝑙 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠-𝑎 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡̗𝑖𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝐷𝑜𝑏𝑟𝑜𝑔𝑒𝑖 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒”, au consemnat arheologii C. Chera și V. Lungu. 

După un amplu proces de restaurare și conservare, realizat în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, derulat de Consiliul Județean Constanța, acest monument paleocreștin a fost deschis publicului larg începând cu luna martie 2025. Prin valoarea sa istorică și simbolică unică, s-a impus în scurt timp ca un punct de atracție important pe harta cultural-turistică a orașului. 

𝐕𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐦, 𝐚𝐬̗𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭̗𝐢 𝐟𝐚𝐬𝐜𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐞 𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐥 𝐁𝐚̆𝐭𝐫𝐚̂𝐧 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐝𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐫 𝟗:𝟎𝟎 – 𝟏𝟕:𝟎𝟎.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐋𝐚 𝐒𝐜𝐚𝐫𝐝𝐚𝐧𝐚𝐬, 𝐬𝐭𝐫. 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝟏𝟑𝟓. 𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧𝐞 𝐬̗𝐢 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐌𝐨𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐬̗𝐢 𝐒𝐭𝐢𝐜𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞. 𝐒𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬𝐜 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭̗𝐚̆ 𝐬̗𝐢𝐟𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞, 𝐩𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐦𝐞𝐬𝐞, 𝐬𝐜𝐚𝐮𝐧𝐞, 𝐞𝐭𝐜, 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭̗𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢𝐧𝐞. 𝐓𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐧𝐚𝐣: 𝐜𝐮𝐭̗𝐢𝐭𝐞, 𝐟𝐮𝐫𝐜𝐮𝐥𝐢𝐭̗𝐞, 𝐥𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐢, 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐬𝐚̆, 𝐟𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐢, 𝐜𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐚𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐬𝐞 𝐬̗𝐢 𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐭̗𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐭 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥, 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐫𝐭̗𝐞𝐥𝐚𝐧, 𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐚̆, 𝐞𝐭𝐜. 𝐓𝐚𝐛𝐥𝐨𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐫𝐚𝐦𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐚𝐛𝐥𝐨𝐮𝐫𝐢. 𝐋𝐚 𝐭𝐚̂𝐫𝐠𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢, 𝐜𝐮 𝟏𝟓 𝐥𝐚 𝐬𝐮𝐭𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐢𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧 (𝐌𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐫𝐚̆, 𝟏𝟗𝟐𝟓)

https://minac.ro/25-februarie-1988-descoperirea.../

 
#MINAC #25februarie #calendaristoric #AstazilaConstanta #mormanthypogeu #Tomis #antichitate #muzeu #istorie #crestinism

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Auxis (Cuvier, 1829)

Auxis (Cuvier, 1829)

 
Speciile din genul Auxis aparțin Familiei Scombridae și sunt cunoscute sub denumirea de „ton fregată”. Au corp fusiform, alungit (50-65 cm lungime), iar cavitatea bucală este prevăzută cu dinți pe ambele maxilare.
Vârsta: 13-12 milioane ani (Miocen).
Ocurență: jud. Cluj (Feleac).
Dimensiunea eșantionului: 93 cm lungime.

Az Auxis nemzetség a Scombridae családba tartozó fregatt tonhal néven ismert gerinces halak csoportja. Testük hosszúkás, orsó alakú (50–65 cm hosszú), szájüregükben mindkét állkapcsukon fogak találhatók.
Kor: 13–12 millió év (miocén).
Előfordulás: Kolozs megye (Felek).
Minta mérete: 93 cm hosszú.

The species of the genus Auxis belong to the Scombridae family and are known as “frigate tuna”. They have a fusiform, elongated body (50–65 cm long), and their mouth is equipped with teeth on both jaws.
Age: 13–12 million years (Miocene).
Occurrence: Cluj County (Feleac).
Sample size: 93 cm long.

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

O nouă monedă comemorativă din Elveția - 25.02.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On March 19, 2026, Swissmint will issue a new 20-franc silver collector coin dedicated to Lake Geneva. This coin is the third in the "Swiss Lakes" series and pays tribute to Switzerland's largest lake as a unique natural and cultural heritage site in the heart of Europe.

With around 1,500 lakes and a dense network of rivers, Switzerland is considered a major water reserve in the heart of Europe. Its lakes not only shape the landscape but also provide habitat for numerous animal and plant species. At the same time, they are places of tranquility, leisure, and inspiration. With the "Swiss Lakes" coin series, Swissmint pays tribute to this extraordinary natural and cultural heritage, sending a clear message of its importance. The series will be completed in 2027 with the coin commemorating Lake Lucerne.

The obverse features an aerial view of Switzerland's largest lake. The surrounding landscapes are outlined with contour lines extending towards the edge of the coin. The lake's name appears in italics next to the image and blends harmoniously with the landscapes of the cantons of Geneva, Vaud, and Valais, as well as France.

On the reverse, all the special coins in the new "Swiss Lakes" series feature a striking graphic symbolizing Switzerland's role as Europe's main water reservoir. The edge of the coin displays the face value of 20 CHF, the inscription "CONFOEDERATIO HELVETICA", the year of minting 2026, and the Swissmint mint mark B.

The coin will be released in a limited edition comprising 8,000 uncirculated quality coins in blister packs and 3,500 Proof quality coins presented in a case.
Technical characteristics of the coin

Feature Detail 

Face value 20 Swiss francs

Metal Silver 0.999
Weight 20 g
Diameter 33 mm
Singing Fluted
Quality UNC / Proof
Series Swiss lakes
Year of issue 2026
Date of issue March 19, 2026

 

Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCCXXXIX - 25.02.2026

 I. 10.000 guaraní Paraguay

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=46501

II. 20 rupi India

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49391

III. 1.000 franci Statele Central Africane

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49412

IV. 2.000 franci Statele Central Africane

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49416

V. 200 bolívar Venezuela

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49421

VI. 10.000 franci Africa de Vest - Coasta de Fildeș

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49427

VII. 1.000 rupi Sri Lanka

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49433

VIII. 100 rufiyaa Maldive

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49440

IX. 20 rufiyaa Maldive

  Sursa: https://banknotenews.com/?p=49444

X. 100 kwacha Malawi

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=49449

Vernisajul expoziției „MĂRȚIȘORUL – SIMBOL și ELEGANȚĂ”

 

Consiliul Județean Vaslui și Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cu sprijinul Societății Numismatice Română – Secția Bârlad, invită publicul la vernisajul expoziției „MĂRȚIȘORUL – SIMBOL și ELEGANȚĂ”, care va avea loc sâmbătă, 28 februarie 2026, ora 11.00, la sediul muzeului din Strada Republicii nr. 235, Bârlad.

Evenimentul va fi prezentat de domnii dr. Dan Horgan, căpitanul Georgian Anghel – membru al Societății Numismatice Române, al Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța și al Asociației „Vocea Dobrogei” – precum și de Viorel Bolum, președintele Societății Numismatice Române – Secția Bârlad.

Deschisă în perioada 28 februarie – 31 martie 2026, expoziția valorifică impresionanta colecție particulară de mărțișoare a căpitanului Georgian Anghel, din cadrul Căpităniei Portului Mangalia. Piesele expuse ilustrează tradițiile românești dedicate Primăverii, eleganța influențelor Art Nouveau și tematici mai puțin întâlnite – aviație, marină și regalitate românească, din perioada 1872 - 1945. Colecția este completată de fotografii de epocă tip carte poștală, emisiuni și maxime filatelice, cărți poștale și fragmente din publicațiile vremii puse la dispoziție de distinsul colecționar.

Un punct de interes aparte îl constituie mărțișoarele semnate de renumitul bijutier al Curții Regale, Theodor Radivon, creații de excepție ce reflectă rafinamentul artistic al epocii. Un rol esențial în promovarea acestei tradiții străvechi, păstrate cu sfințenie în spațiul rural, l-a avut regalitatea românească, în special Regina Maria. Sărbătoarea mărțișorului, păstrată de-a lungul mileniilor în tradiția satului românesc și consacrată ca simbol național de Regina Maria, ne reprezintă astăzi în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. Influența reginei asupra intelectualității și bijutierilor timpului a fost hotărâtoare pentru afirmarea și perpetuarea acestei valori-simbol: mărțișorul. Vizitatorii vor avea prilejul să admire exemplare unicat care îmbină măiestria execuției cu simbolistica profundă a mărțișorului, subliniind rolul său esențial în identitatea culturală românească. Vernisajul va fi întregit de un moment muzical susținut de artiștii Eduard Ene - flaut și
Marian Petrică - pian, care vor aduce un plus de rafinament și sensibilitate atmosferei evenimentului.

Accesul la vernisaj este gratuit. Vă așteptăm cu bucurie!
Curator și muzeograf Alina Salcă

 

 

Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Taier de Vama - Oaș

 

Exponatul săptămânii: „Taier de Vama - Oaș” 

Comuna Vama aflată în județul Satu-Mare este un vechi centru de olărie din Țara Oașului, cu însemnătate deosebită până la jumătatea secolului al XX-lea.

Formele caracteristice centrului Vama sunt ulcioarele de „nănași” cu forme bombate, taierele de mari dimensiuni și cănile de vin.

Piesele vechi au decor sgrafitat - zgâriat în pasta umedă a vasului înainte de ardere. În secolul al XX-lea, linia de contur sgrafitată a fost înlocuită cu o linie de contur brun, trasată cu cornul, iar motivele decorative sunt pictate în tricromia brun-roșu-verde, pe fond ivoriu de angobă.

Taierul de Vama este lucrat din lut, frământat prin călcare, modelat la roată, decorat cu cornul și pensula, angobat, smălțuit și supus arderii oxidante în cuptorul de olar. 

În câmpul central, farfuria prezintă un motiv astral asociat cu motive fitomorfe (crenguțe de brad), iar pe pereții vasului apar ciorchini de struguri și alte tipuri de motive fitomorfe.

Piesa a fost achiziționată în anul 1996 în vederea completării colecției de ceramică a Muzeului de Artă Populară Constanța, reprezentativă pentru marile centre de olărit din România.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

MINERALIA la Târgu Mureș

 

Pasionați de cristale, fosile și podoabe din piatră naturală, vă dăm întâlnire la o nouă ediție MINERALIA la Târgu Mureș!

În perioada 5–8 martie 2026, vă așteptăm la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Piața Trandafirilor nr. 11.
Program de vizitare: zilnic între orele 9:00–18:00.

Intrarea este liberă.
Veți descoperi o varietate impresionantă de minerale, cristale spectaculoase, fosile fascinante și bijuterii unicat din pietre naturale – piese pentru colecționari, iubitori de frumos sau pentru cei care caută un cadou special.

Piatra-vedetă a acestei ediții este Moldavit – spectaculoasa „piatră stelară”, formată în urma impactului unui meteorit, apreciată pentru culoarea sa verde intens și pentru povestea ei cosmică.
Evenimentul este expoziție cu vânzare, astfel că piesele preferate pot pleca acasă cu dumneavoastră.

Vă așteptăm să explorați universul fascinant al formelor și culorilor create de natură!

Az ásványok, kristályok és természetes kövekből készült ékszerek kedvelőit szeretettel várjuk a MINERALIA újabb marosvásárhelyi kiadására!

2026. március 5–8. között várjuk Önöket a Muzeul de Etnografie și Artă Populară épületében (Rózsák tere 11.).
Nyitvatartás: naponta 9:00–18:00.

A belépés ingyenes.
A látogatók lenyűgöző ásványokat, különleges kristályokat, izgalmas fosszíliákat és egyedi, természetes kövekből készült ékszereket fedezhetnek fel – darabokat gyűjtőknek, a szépség szerelmeseinek vagy azoknak, akik különleges ajándékot keresnek.

A rendezvény sztárköve a Moldavit – a különleges „csillagkő”, amely meteoritbecsapódás nyomán keletkezett, és intenzív zöld színével, kozmikus eredetével hívja fel magára a figyelmet.
A rendezvény vásárral egybekötött kiállítás, így a kedvenc darabok meg is vásárolhatók.

Szeretettel várjuk Önöket, hogy együtt fedezzük fel a természet formáinak és színeinek varázslatos világát!

#Mineralia#Moldavit#Cristale#MJM#Mineralia#Ásványok
Expozitiile Mineralia Romania

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Alesătura printre fire

 

”Alesătura printre fire”

”Alesătura” este o tehnică de decorare a țesăturilor în războiul de țesut, obținută prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de bătătură. Sunt cunoscute două mari categorii de alesături: „printre fire” și ”peste fire”.

Vă prezentăm astăzi alesătura ”printre fire”. Aceasta se realizează astfel: se selectează cu mâna câte un grup de fire de urzeală corespunzătoare modelului și se introduce pe sub acestea ghemul de lână sau bumbac cu fir colorat; procedeul se repetă până la capătul rândului, pentru fiecare grupaj de fire ridicat fiind necesar un alt ghem. Pentru consolidare, după fiecare rând de alesătură, se introduce cu suveica firul de bătătură și se bate cu spata. La fel se procedează pentru fiecare rând din model.

De obicei, motivele decorative astfel realizate, fie ele geometrice, fitomorfe sau florale, sunt poziționate simetric atât în cadrul registrului decorativ, cât și pe suprafața țesăturii. 

Vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea, unde veți putea vedea și admira o mare varietate de piese textile.

Fotografie: ”Chindeu”/ștergar de icoană (detaliu), țesut la război cu motive decorative alese ”printre fire”, colecția Muzeul de Etnografie Brașov

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.