Ştiinţă pentru toţi

1. Un cimitir roman descoperit la Cristești - Jelentős régészeti felfedezés Maroskeresztúron

Cercetările arheologice preventive desfășurate în această perioadă la Cristești au adus la lumină aproximativ 30 de morminte datate în secolele II–III p.Chr., aparținând comunității care trăia în apropierea unei unități militare romane staționate în zonă.

În epoca romană, aici era cantonată Ala I Gallorum et Bosporanorum milliaria, o unitate de cavalerie de aproximativ o mie de soldați. În jurul acestor unități militare se dezvoltau așezări civile locuite de meșteșugari, negustori și familiile soldaților.

În unele dintre morminte au fost descoperite vase ceramice, obiecte din sticlă, monede, piese de podoabă și opaițe, elemente care oferă indicii despre viața și practicile funerare ale comunității din această zonă în urmă cu aproape două milenii.

Una dintre descoperirile care atrage atenția este o groapă comună în care au fost identificate aproximativ 20 de schelete de copii, posibil rezultatul unui episod de mortalitate ridicată din perioada de început a așezării.

Descoperirea este deosebit de importantă deoarece poziția cimitirului asociat așezării romane de la Cristești nu era cunoscută până acum, deși situl este bine documentat arheologic și era cunoscut inclusiv ca un important centru de olărit în perioada romană.

Felicitări echipei Secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș, condusă de dr. Nicoleta Man, pentru această descoperire și pentru munca depusă pe teren.

A Maroskeresztúron zajló régészeti feltárások során eddig mintegy 30 római kori sírt találtak. Ezek a sírok a környéken állomásozó római katonai egység közelében élő közösséghez tartoztak.

A római korban itt állomásozott az Ala I Gallorum et Bosporanorum milliaria, egy körülbelül ezer fős lovassági egység. A katonai egységek körül kézművesek, kereskedők és a katonák családjai által lakott polgári települések alakultak ki.

Néhány sírban kerámiaedényeket, érméket, ékszereket és egy mécsest találtak, amelyek értékes információkkal szolgálnak a mintegy kétezer évvel ezelőtt itt élt emberek mindennapjairól.

Különösen figyelemre méltó a tömegsír, ahol körülbelül 20 gyermekcsontvázat azonosítottak. Ez a jelenség valószínűleg a település korai időszakában történt tömeges elhalálozással magyarázható.

A felfedezés jelentősége azért rendkívüli, mivel eddig nem ismerték a maroskeresztúri római település temetőjének pontos helyét, bár a környék régészeti szempontból már ismert volt, és a római korban fontos központnak számított.

#Arheologie #MuzeulJudeteanMures #Régészet #MarosMegyeiMúzeum #Maroskeresztúr #Cristesti

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

2. 𝐀𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐢, 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐚 𝐚𝐬̦𝐞𝐳𝐚𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥. 𝐃𝐞 𝐜𝐞?

Această mică 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭, păstrată astăzi în colecțiile 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚, a fost descoperită în 𝟏𝟗𝟗𝟏, în timpul cercetărilor arheologice de la 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞𝐭̦ – 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐎𝐬𝐭𝐫𝐨𝐯𝐨𝐠𝐚𝐧𝐢𝐚. Ea provine dintr-un mormânt de copil, unde fusese depusă alături de o altă statuetă, de dimensiuni mai mari.
La prima vedere, pare un obiect simplu. Are doar câțiva centimetri și o formă stilizată. Dar dacă o privim mai atent, observăm că întreaga suprafață este acoperită de 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞: 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢𝐜𝐞. Fiecare dintre ele pare să fi fost realizat cu grijă, ca parte a unui 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐢𝐜 pe care comunitățile din 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐚̂𝐫𝐳𝐢𝐮 (𝐜𝐜𝐚. 𝟏𝟒𝟎𝟎–𝟏𝟐𝟎𝟎 𝐢̂. 𝐇𝐫.) îl înțelegeau foarte bine.

𝐃𝐞𝐜𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐞𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞

Pe partea frontală se observă 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒, dispuse într-o compoziție ritmică. În partea inferioară apar 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑜𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑔𝑒𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑐𝑒, care creează impresia unei suprafețe textile bogat decorate.

Pe spatele statuetei decorul continuă, prin 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑖𝑐𝑒, ceea ce indică faptul că obiectul era conceput să fie privit din mai multe unghiuri.
Comunitățile 𝐙̌𝐮𝐭𝐨 𝐁𝐫𝐝𝐨-𝐆𝐚̂𝐫𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 redau corpul uman schematic: capul și membrele sunt abia sugerate. În schimb, 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡. De aceea se consideră că aceste motive nu redau anatomia corpului, ci portul, podoabele sau chiar identitatea socială.
Astăzi, după mai bine de 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐢, micile simboluri incizate în lut continuă să ne provoace imaginația.

𝐕𝐨𝐢 𝐜𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐢𝐢 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢?

Material realizat de: 𝐝𝐫𝐝. 𝐌𝐚𝐫𝐚 𝐁𝐮𝐥𝐢𝐠𝐚̆, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei.

Bibliografie: Șandor-Chicideanu, M. 2003. „𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑍̌𝑢𝑡𝑜 𝐵𝑟𝑑𝑜 - 𝐺𝑎̂𝑟𝑙𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑒. 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡̦𝑖𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̦𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝐷𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑀𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝐼𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑎̆”, vol. I-II, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, p.286 / Pl. 45A

Foto: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

3. Ce se mai întâmplă la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni?

Cercetarea unui lot de obiecte metalice din patrimoniul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, descoperite de-a lungul timpului în situl arheologic Cetatea Zânelor de la Covasna, printre care o fibulă de tip linguriță, un inel, dar și mai multe monede.

Analiza acestora a fost realizată colegul nostru dr. Dan Ștefan, cercetător MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu dr. Paul Pupeză, arheolog, folosind spectometru cu raze X, prin metoda XRF.

Aceste analize scot la inveală detalii referitoare la proveniența obiectelor, materialele din care sunt realizate, informații necesare în cercetarea specialiștilor.

Metoda XRF este o metodă folosită frecvent în analiza generală a aliajelor și a studiilor de identificare a metalelor, fiind o modalitate de analiză instrumental nedistructivă.

Rezultatele acestor analize se vor regăsi în articolele colegilor arheologi și cercetători, ce vor fi publicate în perioada următoare în revistele de specialitate, dar și în viitoarele expoziții MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni!

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

4. În județul Mureș a fost descoperit primul cimitir din perioada ocupației romane. În județul nostru au mai fost descoperite vestigii romane, așezări, castre, ateliere ale meșteșugarilor, dar acum a fost adusă la lumină și această necropolă. - VIDEO

5. 𝐒𝐭𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐥𝐦𝐚𝐭𝐚̆: 𝐮𝐧 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐟𝐚𝐜𝐭 𝐢𝐧𝐞𝐝𝐢𝐭, 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 ❞𝐥𝐚 𝐚𝐧𝐚𝐧𝐠𝐡𝐢𝐞❞

Demonii și spiritele se regăsesc pe multe altare funerare din Scythia Minor și implicit din Tomis (Constanța de astăzi). Una dintre piesele reprezentative în acest sens este 𝐒𝐭𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐥𝐦𝐚𝐭𝐚̆, numită astfel pentru că pe monument sunt sculptate două palme, ca semne ale invocației divine. Piesa căreia îi dedicăm fila de calendar din 𝟏𝟗 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În inscripția în greacă ce împodobește artefactul, un tomitan pe nume Asclepiades le cere “zeilor subpământeni” să îi facă dreptate și să răzbune moartea nedreaptă a celor doi copii ai săi, Flavia Aquilina, de 8 ani, și Iulius Augurinus, de 2 ani, „răpiți”, uciși de un daimon (demon), „cu ochi răi” (sursă - ISM II 173 (9)). Mâinile ridicate spre cer sunt clar semne prin care Asclepiades imploră răzbunarea divină, solicitând zeilor repararea acestei mari nedreptăți făcută atât lui, cât mai ales neprihăniților săi urmași.

Potrivit unor specialiști, Asclepiades o invocă chiar pe 𝐀𝐧𝐚𝐧𝐤𝐞, o zeiță a Destinului - personificare a fatalității și a inevitabilului. De aceasta se temea până și marele Zeus, iar de la numele ei avem astăzi termenul “la ananghie”.

Nu trebuie să ne mire faptul că tomitanul crede că moartea copiilor săi a fost provocată de un demon cu ochii răi. Grecii antici credeau în deochi și în faptul că „ochiul rău” putea provoca decesul unei persoane. Stela palmată nu ne spune însă în mod clar dacă cei doi copii au murit din cauza unui deochi. Să nu uităm însă că mitul lui Ulise ne spune că acesta a fost vrăjit, la propriu, de ochii vrăjitoarei Circe sau că numele zeiței Kora (Persefona), soția lui Hades și fiica Demetrei, își are originea în cuvântul hore - pupila ochiului. Când Kora Persefona a fost răpită de Hades, mama ei, Demetra, a plecat în căutarea acesteia. Cea care a ajutat-o pe Demetra să își găsească fiica a fost nimeni alta decât 𝐇𝐞𝐜𝐚𝐭𝐞, zeița magiei și a vrăjitoriei, protectoare a drumurilor și a răspântiilor.
Hecate avea un cortegiu mare de demoni, iar printre aceștia se numărau și Eriniile. Este posibil ca atât Asclepiades din Stela Palmată, cât și alți tomitani, să se fi gândit la acestea atunci când cereau divinității răzbunarea unor morți nedrepte. Eriniile (Furii la romani) erau trei divinități ale infernului, femei cu părul răvășit și plin de șerpi. Rolul lor era acela de a-i chinui pe cei care săvârșeau un mare păcat și de a îi face să se sinucidă. Eriniile se numeau Tisiphone (Răzbunarea), Megara (Gelozia) și Alecto (Neliniștea).

Stela Palmată este o piesă deosebită, cu o poveste teribilă, dar care ne vorbește, după aproape două milenii despre credințele și spaimele tomitanilor...

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐍𝐮 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐭̗𝐢 𝐍𝐮 𝐛𝐞𝐭̗𝐢 𝐏𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞, 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐮, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐂𝐨𝐠𝐚̆𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 𝐧𝐫.𝟐𝟗, 𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫 𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚. 𝐕𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞 (𝟏𝟗𝟐𝟒)
Sursa foto: MINAC

https://minac.ro/19-martie-stela-palmata-un-artefact.../

#MINAC #Tomis #StelaPalmata #arheologie #antichitate #Ananke #Hecate #muzeu #istorie #Constanța #19martie #calendaristoric

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

6. Comorile descoperite de doi bărbați din Neamț cu ajutorul detectoarelor de metale. „Sunt foarte rare și foarte fragile”

7. Brățări dacice și topoare celtice, găsite în județul Neamț. Bărbații care le-au găsit ar putea primi o recompensă semnificativă

8. Cercetarea arheologică preventivă din Roman, Spitalul Precista (responsabil științific, cercetător dr. George-Dan Hânceanu) a permis strângerea unui material ceramic impresionant din secolele XV-XIX.

Recent am început o colaborare cu elevii voluntari din Asociația „Mușatinii” Roman, prin care, o parte din materialul respectiv este spălat și marcat în spatii special amenajate și sigure de la Muzeul de Istorie Roman. Prin activitatea lor sprijină procesul de cunoaștere a culturii materiale din vechea urbe mușatină. Mulțumim domnului profesor Ovidiu Albert pentru implicare și voluntarilor pentru dăruire!

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

9. Civilizațiile epocii bronzului își dezvăluie treptat tot mai multe secrete și pentru că, pe teritoriul județului Neamț, se desfășoară importante proiecte de infrastructură majoră.

Adevărata istorie și descoperirile importante se datorează doar abordării științifice a vestigiilor arheologice.

Vasul din imagine provine dintr-un context funerar. Analiza atentă a complexului respectiv, documentarea minuțioasă, analiza antropologică, analiza tehnologică a ceramicii, studiile polinice, vor spune o adevărată poveste despre oamenii de acum 3500 de ani.

PS. In interiorul acestui vas mai era încă un recipient mai mic.

#archaeology #prehistory #bronzeage #grave

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Mureș: Cimitir din perioada romană timpurie, cu circa 30 de morminte și o groapă comună, descoperit la Cristești

Mureș: Cimitir din perioada romană timpurie, cu circa 30 de morminte și o groapă comună, descoperit la Cristești (GALERIE FOTO) https://agerpres.ro/.../mures-cimitir-din-perioada-romana...

Sursa informațiilor AGERPRES.

11. Mureș: Cimitir din perioada romană timpurie, cu circa 30 de morminte și o groapă comună, descoperit la Cristești

12. Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din ultima vreme a avut loc chiar lângă Târgu Neamț.

Spuneam zilele trecute că a fost demarată o nouă campanie de cercetări geofizice împreună cu specialiștii Universității Friedrich-Alexander din Erlangen-Nurnberg.

Deși scopul proiectului este acela de a investiga situri preistorice, cu precădere neo-eneolitice, am stabilit de comun acord să verificăm o sursă istorică inedită, din secolul XIX.

Este vorba de o hartă a orașului Târgu Neamț, pe care apare reprezentat grafic un ,,țintirim nemțesc". Pe hărțile generale de sec. XIX și XX nu este consemnată această informație.

În lipsa oricărui reper vizibil în prezent, am decis să facem prospecțiuni într-un anumit perimetru din marginea orașului Târgu Neamț, deși nu aveam nici cea mai mică certitudine că vom găsi ceva.
Zona in care se afla acel cimitir german este în prezent pășune, dar intuiția și experiența echipei a dat rezultate.

Astfel, am identificat, prin intermediul magnetometriei, incinta care delimitează cimitirul, dar au fost observate și urmele mormintelor.
Din punctul nostru de vedere este o descoperire valoroasă, pentru care nu aveam mențiuni istorice clare până în prezent.

#archaeology #germanteam #germancemetry #history #technology #geophysic #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Neamț/Descoperire arheologică de senzație: cimitir 'nemțesc' descoperit la Târgu Neamț de cercetători germani

235. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 23 martie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea V

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete