În ziua de vineri, 26 iunie 2026, la ora 17.00, vă invităm la vernisajul expoziției temporare "Societatea de Salvare din București. O misiune pentru viață, 120 de ani de la înființare", care va avea loc la Palatul Suțu, MMB.
Accesul la vernisaj este gratuit.
Curatori - Muzeul Municipiului București:
Dr. Silvia Iordache, șef Secție Antropologie Urbană
Drd. Ionuț Banu, muzeograf, Muzeul Nicolae Minovici
Dr. Mădălina Manolache, muzeograf, Muzeul Nicolae Minovici
Expoziția poate fi vizitată în perioada 26 iunie - 6 septembrie 2026, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) - Muzeul Municipiului București.
Program de vizitare: miercuri–duminică, între orele 10.00–18.00 (ultima intrare la ora 17.30)
Bilete:
30 lei – adulți | 15 lei – elevi, studenți, pensionari (include vizitarea tuturor expozițiilor de la Palatul Suțu)
20 lei – adulți | 10 lei – elevi, studenți, pensionari (nu include vizitarea expoziției „Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”)
DESPRE EXPOZIȚIE
"Niciodată omul să nu fie mulțumit că a făcut prea mult,
ci totdeauna să fie animat de dorința de a face cât mai mult."
Dr. Nicolae Minovici
Viața și opera dr. Nicolae Minovici reprezintă un exemplu remarcabil de dedicare față de știință, profesie și societate. Activitatea sa științifică, instituțională și socială a contribuit la modernizarea medicinei și la dezvoltarea serviciilor medicale moderne.
Astăzi, la 85 de ani de la dispariția sa, contribuțiile sale continuă să fie relevante pentru semeni și societate, demonstrând importanța cercetării interdisciplinare și a implicării sociale în dezvoltarea medicinei moderne.
Savantul rămâne un model de medic, cercetător și reformator, ale cărui realizări au avut un impact durabil asupra medicinei românești și internaționale.
Ca o încununare a personalității sale, acesta a fost caracterizat de contemporanii săi ca fiind un om disciplinat, curajos și dedicat profesiei sale. A fost un cercetător riguros și un medic devotat. Curajul său, demonstrat inclusiv prin experimentele asupra propriei persoane, reflectă dorința sa de a înțelege adevărul științific.
Un om modest, dar extrem de influent, iar moștenirea sa continuă să inspire și astăzi, lăsând moştenire o serie de proiecte sociale.
Parcursul expozițional debutează cu figura fondatorului, dr. Nicolae Minovici (1868-1941), personalitate marcantă a medicinei românești și pionier al organizării intervențiilor medicale de urgență.
Activitatea sa științifică și administrativă, profund ancorată în domeniul medicinei legale și al urgenței prespitalicești, este prezentată în contextul mai larg al modernizării sistemului sanitar românesc de la începutul secolului al XX-lea.
Vă propunem o incursiune coerentă și documentată în istoria uneia dintre cele mai importante instituții de intervenție medicală de urgență din România: Societatea de Salvare din București. Concepută ca un traseu cronologic și tematic, expoziția urmărește evoluția unei inițiative filantropice devenite, în timp, un pilon esențial al serviciilor medicale de urgență, reflectând transformările sociale, tehnologice și instituționale ale secolului trecut.
Un moment definitoriu în constituirea Societății de Salvare îl reprezintă sprijinul filantropic al Theodorei Cazzavillan, care a donat imobilul destinat sediului instituției. Expoziția valorifică documente și imagini de epocă care ilustrează rolul acestui spațiu în organizarea și funcționarea primelor echipe de intervenție, subliniind importanța implicării societății civile în susținerea inițiativelor de utilitate publică.
Astfel, sunt expuse documente provenite din Arhivele Naționale ale României, inclusiv statutele adoptate în 1907, care stabilesc structura, misiunea și principiile de funcționare ale societății. Acestea evidențiază autonomia instituției, organizarea sa bine definită și orientarea către susținerea unor inițiative similare la nivel național, în contextul lipsei unei rețele centralizate de intervenție de urgență.
Un segment distinct al expoziției este dedicat identității vizuale și simbolice a societății, ilustrată prin emblema oficială, insigna purtată de membri și sistemul de decorații instituit pentru recompensarea meritelor.
Un element central al narațiunii expoziționale îl constituie evoluția mijloacelor de intervenție: de la trăsura - ambulanță, simbol al începuturilor modeste, la introducerea automobilului, care a marcat o schimbare radicală în rapiditatea și eficiența intervențiilor. Această tranziție tehnologică este contextualizată prin imagini și mărturii, evidențiind impactul modernizării asupra practicii medicale de urgență.
Discursul expozițional abordează și perioada Primului Război Mondial și consecințele acestuia asupra activității societății, urmate de transformările survenite în perioada interbelică și, ulterior, după cel de-al Doilea Război Mondial. Sunt analizate reorganizările instituționale, integrarea în structuri medicale centralizate și schimbările în gestionarea urgențelor, care au condus treptat la forma actuală a serviciilor de ambulanță.
Prin acest demers, expoziția oferă nu doar o succesiune de evenimente și date, ci o perspectivă integrată asupra unei „misiuni pentru viață”, în care inițiativa individuală, solidaritatea socială și progresul tehnologic converg în slujba salvării de vieți omenești.
Vizitatorul este invitat să parcurgă acest traseu ca pe o istorie vie, în care trecutul instituțional se reflectă direct în practicile contemporane ale medicinei de urgență.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
𝟏𝟎:𝟎𝟎 | 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ „𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐁𝐨𝐜𝐚̆𝐧𝐢𝐭𝐚, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐫𝐮𝐜𝐮, 𝐣𝐮𝐝. 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦”, 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐈𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐄𝐧𝐞.
𝟏𝟐:𝟎𝟎 | 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ & 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐚𝐣𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 „𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞: 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐬𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥”, 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮 𝐬̦𝐢 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮.
Exponatul lunii iunie la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: 
Cele nouă topoare sunt celturi de tip Dičevo-Oinac, din care opt piese sunt întregi și una este fragmentară. Unele prezintă pe una din fețe câte un decor, iar urechiușele de prindere sunt rupte, probabil, datorită turnării defectuoase. Pe unele dintre topoare se pot observa o serie de dificiențe de turnare sub forma unor alveole de mici dimensiuni. 
Dalta din bronz, turnată în tipar bivalv, probabil prin capătul mânerului. Ea prezintă pe ambele părți un decor liniar ce urmează aproximativ conturul piesei.
