Vulturii s-au întors în România – după o absență de aproape 70 de ani! A keselyű visszatért Romániába – közel 70 év után!
Secția de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș salută inițiativa extraordinară a Fundației Conservation Carpathia și a partenerilor săi de a reintroduce vulturul sur în România. Revenirea acestor păsări magnifice reprezintă un moment istoric pentru conservarea biodiversității din țara noastră și un pas important pentru refacerea echilibrului natural din Carpați.
Primele 25 de exemplare, aduse din Spania, se află acum într-o volieră de aclimatizare în zona Rucăr, urmând ca, după această perioadă de adaptare, să fie eliberate în natură. Proiectul urmărește, pe termen lung, formarea unei populații stabile în Masivul Făgăraș. În expoziția noastră „Păsările altfel”, vizitatorii pot descoperi mai multe informații despre această specie impresionantă și pot vedea îndeaproape un exemplar de vultur sur, una dintre cele mai spectaculoase păsări ale Europei.
Îi invităm pe toți cei curioși să afle mai multe despre aceste păsări fascinante vizitând expoziția noastră.
Vă așteptăm la muzeu! A Maros Megyei Múzeum Természettudományi Osztálya örömmel üdvözli a Conservation Carpathia Alapítvány és partnerei kivételes kezdeményezését, amely a fakó keselyű romániai visszatelepítését tűzte ki célul. E lenyűgöző madarak újbóli megjelenése történelmi jelentőségű hazánk biodiverzitásának megőrzésében, és fontos hozzájárulás a Kárpátok természetes ökológiai egyensúlyának helyreállításához. Az első, Spanyolországból érkezett 25 egyed jelenleg a Rucăr környékén kialakított akklimatizációs röpdében tartózkodik. Az alkalmazkodási időszakot követően a madarakat szabadon engedik, hiszen a projekt hosszú távú célja egy életképes, stabil populáció kialakítása a Fogarasi-havasok térségében. „Madarak, másként” című kiállításunkon a látogatók még többet megtudhatnak erről a különleges fajról, és közelebbről is megismerhetik Európa egyik legimpozánsabb madarát, a fakó keselyűt. Szeretettel várunk minden érdeklődőt, aki szívesen fedezné fel ezeket a lenyűgöző madarakat kiállításunkon. Várjuk Önöket a múzeumban!Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.
𝐒𝐞𝐜𝐭𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞
𝐅𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 𝐬𝐦ă𝐥ț𝐮𝐢𝐭ă 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦ă 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫ă 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐥 𝐭𝐫𝐨𝐧𝐜𝐨𝐧𝐢𝐜, 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞 𝐨𝐥ă𝐫𝐢𝐭 𝐎𝐛𝐨𝐠𝐚 (𝐎𝐥𝐭), 𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐗, 𝐦𝐞ș𝐭𝐞𝐫 𝐨𝐥𝐚𝐫: 𝐁𝐚𝐫𝐛𝐮 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞
Piesa a intrat în patrimoniul Secției de Etnografie-
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥: lut, angobă, humă, smalț plombifer. 
În centrul compoziției întâlnim două motive avimorfe - doi cocoși, față în față, într-o poziție frontală cu ciocurile apropiate. În cultura tradițională românească, cocoșul este o pasăre solară, este un simbol al vitalității asociat cu lumina, considerat și protectorul familiei. Prin cântul lui anunță ivirea zorilor alungând duhurile rele sau forțele întunericului.
𝐷𝑖𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖 𝑠𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑖𝑑𝑒𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑖𝑏𝑟𝑢, 𝑑𝑖𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑙𝑛𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖𝑚𝑎𝑙𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆ 𝑎𝑟𝑚𝑜𝑛𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑠𝑚𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎𝑙𝑎̆. 
Motivul astral, o stea, ce se află deasupra motivului avimorf, face trimitere la ordinea cosmică și la ciclicitatea timpului. Între brațele stelei sunt pictate v-uri alternate de puncte ce pot fi interpretate ca reprezentări stilizate ale păsărilor în zbor, sugerând mișcarea și dinamismul spațiului ceresc. 
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐋𝐨𝐫𝐞𝐝𝐚𝐧𝐚 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐃𝐮𝐫ă𝐮, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 𝐥𝐚 
Bibliografie: Barbu Slătineanu, Stahl Paul, Petrescu Paul /Arta Populară în R.P.R. Ceramica / București/ 1958
În august 2014, într-un mormânt de înhumație vechi de aproximativ 2700 de ani din necropola tumulară de tip 𝐁𝐚𝐬𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐃𝐞𝐬𝐚 – „𝐂𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚𝐯𝐢𝐭̦𝐚”, situată pe malul românesc al Dunării, arheologii de la 
Datat în prima epocă a fierului (mijlocul sec. VIII – mijlocul sec. VII a. Chr.), mormântul făcea parte dintr-un peisaj funerar marcat de 𝑡𝑢𝑚𝑢𝑙𝑖 – 𝑚𝑜𝑣𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡̦𝑖.
Poziția în care a fost găsit vasul nu pare întâmplătoare.
Decorul incizat înainte de ardere pare simplu, aproape grăbit.
𝐂𝐨𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞.
Privită în ansamblu, strachina pare să redea 𝐨 𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐜𝐨𝐬𝐦𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚̆ – 𝐨 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢.
Locul necropolei adaugă însă o dimensiune și mai profundă acestei imagini.
Depus la picioarele defunctului, 𝑣𝑎𝑠𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑟𝑐ℎ𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙𝑖𝑐 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑟𝑖𝑡𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑒𝑟𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑎𝑛𝑎̆, dar și 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑎𝑙𝑡 𝑑𝑟𝑢𝑚 – 𝑐𝑒𝑙 𝑎𝑙 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑒𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei. 
𝑫𝒆𝒔𝒆𝒏: Violeta Margareta Dan, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei.
Restaurator - Viorel Cojocaru-Bichea, Laboratorul de Restaurare-Conservare, Muzeul Olteniei.