Descoperire științifică remarcabilă în Pădurea Băneasa: Geophilus tenuis, o nouă specie de miriapod, identificată doar aici, până în prezent!

 

Descoperire științifică remarcabilă în Pădurea Băneasa: Geophilus tenuis, o nouă specie de miriapod, identificată doar aici, până în prezent!

 
Aceasta este de talie mică, atingând cel mult 13 milimetri lungime și poate fi deosebită ușor de restul speciilor din genul Geophilus din România, printr-o serie de trăsături anatomice distincte, explică cercetătorul George Popovici, afiliat al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru Buletin de București.

„Geophilus tenuis = Specie de geofilid (miriapod din sol) de talie mică (lungime până în 13 mm) care poate fi ușor deosebită de restul speciilor din genul Geophilus din România prin aranjamentul porilor coxali (organe osmoregulatoare prezente pe ultima pereche de picioare), a morfologiei clipeale (porțiune ventrală din partea anterioară a capului) și prin prezența a două câmpuri de pori glandulari pe segmentele din jumătatea posterioară a corpului. Această specie a fost descrisă din și este cunoscută până în prezent doar din Pădurea Băneasa, Voluntari, Ilfov.”

Totodată, o altă nouă specie de miriapod, Geophilus captiosus, a fost descoperită în Munții Retezat. Cele două specii sunt strâns înrudite, fiind descrise într-o lucrare științifică publicată în revista Zoosystematics and Evolution, de către o echipă de cercetători alcătuită din George Popovici, Oana Paula Popa și Elena Iulia Iorgu, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", American Museum of Natural History și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. 

https://zse.pensoft.net/article/177928/...

 
Foto: Andrei Ștefan, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa"

#muzeulantipa

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Patul în mentalul popular

 

Patul în mentalul popular este încărcat de simboluri. Expresia „pat încheiat“ semnifică o familie închegată, bine așezată. De aceeastă piesă de mobilier se leagă o serie de credințe și superstiții: în Țara Oltului se credea că pe patul unei „lehuze”, timp de șase săptămâni de la nașterea copilului, nu trebuie să se așeze nimeni, pentru că femeia poate pierde laptele; dar asemenea probabilitate este contracarată, dacă mama mănâncă pâine și slănină luată din mâna celui care s-a așezat pe pat.

Pentru cel care se visează dormind într-un pat înseamnă fie boală, fie uneori câștig în ceea ce întreprinde. Dacă se visează pat împodobit cu țesături și perne frumoase înseamnă căsătorie, când se visează multe paturi la un loc este semn de bucurie și de stare odihnitoare. Visul unui pat cu saltea din paie înseamnă speranță într-o îndreptare a situației prezente, dar visarea unui pat în neorânduială și murdar este semn de ceartă, iar pentru cine se visează ridicându-se din pat semnifică boală.

Sursă text: Antonescu, Romulus, Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești, 2009

În fotografie: pat înalt cu textile decorative expus la Muzeul de Etnografie Brașov. Program de vizitare: miercuri-duminică între orele 9:00-17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Simpozionul Național „PETRODAVA”

 

Simpozionul Național „PETRODAVA”

În perioada 21-23 aprilie 2026, Complexul Muzeal Național Neamț organizează a șaptea ediție a manifestării cultural-științifice naționale, cu participare internațională – Simpozionul Național „PETRODAVA”. Evenimentul se va desfășura la Piatra-Neamț, în incinta Muzeului de Artă, Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” și a Muzeului de Istorie și Arheologie. 

Cele peste 130 de lucrări ale simpozionului au o tematică diversă și vor fi susținute în cadrul secțiunilor corespunzătoare domeniilor de activitate ale instituției organizatoare: științe naturale, arheologie, istorie-memorialistică, restaurare-conservare, etnografie și artă. La manifestare vor participa specialiști de la prestigioase instituții muzeale, universitare și academice din România și Republica Moldova.

În prima zi a manifestării, la ora 16.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, va avea loc vernisajul expoziției „Restaurarea materiei: Abordări multidisciplinare în conservarea și restaurarea patrimoniului cultural mobil”, organizate de Complexul Muzeal Național Neamț, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeul Național al Țăranului Român (invitați speciali: conf. univ. dr. Gheorghe Niculescu și dr. Gabriela Dragomir, expert restaurare ceramică (Șef Laboratorul de Restaurare și Investigații Fizico-Chimice și Biologice, Muzeul Național de Istorie a României). La Muzeul „Curtea Domnească” va putea fi vizitată expoziția temporară „Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești”, organizată de Dr. George-Dan Hânceanu și Dr. Constantin Preoteasa.

În deschiderea oficială a evenimentului, care se va desfășura miercuri, 22 aprilie 2026, în Sala Mare a Teatrului Tineretului Piatra-Neamț, începând cu ora 9.00, alocuțiunea managerului Complexului Muzeal Național Neamț, dr. Ciprian-Dorin Nicola și cea a Președintelui Consiliului Județean Neamț, domnul Daniel-Vasilică Harpa, vor fi urmate de prelegerea domnului prof. univ. dr. Ioan Opriș, personalitate marcantă a muzeologiei și cercetării istorice din România, despre Gheorghe Dumitroaia (23 aprilie 1949-6 aprilie 2016), reper al excelenței profesionale, în calitate de arheolog, muzeograf, conducător al instituției muzeale nemțene, la împlinirea a 10 ani de la dispariție sa.

Lucrările pe secțiuni vor debuta în cea de-a doua zi a simpozionului. Vor fi lansate în cadrul secțiunii arheologie, volumele „Memoria Antiquitatis – Arheologie”, nr. XLI / 1 (prezintă: Dr. Vasile Diaconu/șef Serviciu, Complexul Muzeal Național Neamț) și „Biserica de Lemn „Sfinții Voievozi” și „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vânători-Neamț. Cercetări arheologice”, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, L, Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamț, 2025, semnat de Vasile Diaconu (prezintă: Dr. George-Dan Hânceanu/ cercetătorștiințific, Complexul Muzeal Național Neamț). La Muzeul de Istorie și Arheologie, doamna dr. Ana-Maria Cătănuș, cercetător științific II în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului/Academia Română, va prezenta, în deschiderea secțiunii Istorie-memorialistică, volumul „Memoria Antiquitatis. Istorie-Muzeologie”, nr. XLI/2, 2025.

În ultima zi a manifestării se vor încheia lucrările celor șase secțiuni și va fi lansat la Muzeul de Istorie și Arheologie volumul Șefii misiunilor diplomatice ale României (1878-1916) – Dicționar, apărut la Editura ARGONAUT 94 & MEGA, Cluj-Napoca, în 2025, semnat de Adrian-Bogdan Ceobanu. Vor prezenta Dr. Mihaela-Cristina Verzea și conf. univ. dr. Adrian-Bogdan Ceobanu/Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Sanie de treierat („dicanie”)

 

Exponatul săptămânii: Sanie de treierat („dicanie”)

Sania de treierat sau „dicania” prezintă importanță pentru studiul practicării tradiționale a agriculturii în Dobrogea.

Treieratul pe arie cu „dicania” este procedeul prin care boabele de cereale sunt separate de spice. Aceeași operație se realiza și cu piatra de arman trasă de cai.

Piesa prezentată este confecționată din trei „blăni” de lemn de brad fixate cu cuie din lemn pe un cadru din același material. Are o formă trapezoidală, ușor curbată la un capăt și prezintă un cârlig metalic pentru ancorare în momentul tracțiunii.

Pe fața inferioară (talpa saniei) sunt ordonate în șanțuri paralele lame de silex („cremene”) și lamele metalice ascuțite.

„Dicania” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul celui de-al XX-lea și a fost achiziționată din localitatea Băneasa, județul Constanța.

Piesa face parte dintre obiectele prezentate în expoziția temporară „Ocupații și meșteșuguri tradiționale în Dobrogea”, deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța până în luna iunie 2026.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

O nouă monedă comemorativă din Rusia - 20.04.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On March 27, the Bank of Russia announced the issuance of a new commemorative 3 ruble silver coin, part of the "Historical Events" series.

This issue commemorates the 150th anniversary of the Union of Theatres of the Russian Federation, a key institution in the promotion, protection, and development of the performing arts in the country. The issue not only highlights the cultural significance of this organization over more than a century but also underscores its contribution to strengthening Russia's artistic and social fabric.

REVERSE

The reverse of the coin features a relief image of the Union of Theatres of the Russian Federation building with stylized theatre curtains on either side. Within the central composition are the relief inscriptions "STD" (abbreviation for Union of Theatres) and "150"; while the text "СОЮЗ ТЕАТРАЛЬНЫХ ДЕЯТЕЛЕЙ РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ" (Union of Theatres of the Russian Federation) appears on the upper rim.

OBVERSE

The obverse of the coin features the embossed coat of arms of the Russian Federation. At the top is the semicircular inscription "РОССИЙСКАЯ ФЕДЕРАЦИЯ" (Russian Federation), flanked by paired diamond-shaped ornaments. Below the coat of arms, on the left, is the metal's chemical symbol and purity, while on the right are the fine metal content and mint mark. In the lower center, arranged in three lines, are the inscriptions "БАНК РОССИИ" (Bank of Russia), the face value, and the year of issue, "2026".

Technical specifications

Face value 3 rubles
Metal 925 Silver
Quality Proof
Total weight 33.94 g
Fine metal content 31.10 g
Diameter 39 mm
Thickness 3.30 mm
Emission volume 3,000 units

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Franța - 19.04.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On April 14, the Monnaie de Paris issued another part of its special coin collection celebrating the 80th anniversary of the publication in France of The Little Prince, one of the most influential works of world literature.

This commemorative series pays tribute to eight decades of history of the endearing and endearing character created by Antoine de Saint-Exupéry, focusing on travel as a central element of the work. The designs that make up this recent issue are iconic symbols from the book: such as an airplane, planets, compasses, telescopes, and suitcases, evoking the spirit of exploration and discovery that defines the little traveler.

First published in 1943 in New York in English and French editions, The Little Prince arrived in France in 1946, published by Gallimard, where it achieved immediate success. Since then, the book has sold over 15 million copies and has been translated into 627 languages ​​and dialects, establishing itself as one of the most widely read and distributed books in the world.

Beyond its appearance as a children's story, the work is considered a universal tale about friendship, imagination, and the human condition. With this new issue, the Monnaie de Paris not only celebrates the literary legacy of The Little Prince, but also pays direct tribute to Saint-Exupéry, whose life as an aviator profoundly influenced the travel narrative that characterizes this timeless story.

COMMEMORATIVE COINS

10€ coin

Technical specifications

Face value 10 euros
Metal 333‰ Silver
Quality UNC
Weight –
Diameter 31 mm
Limited edition 25,000

50€ coin

Technical specifications

Face value 50 euros
Metal 900‰ Silver
Quality UNC
Weight 48 g
Diameter 41 mm
Limited edition 5,000 (in a lot together with the commemorative €10 coin)

100€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 100 euros
Metal 900‰ Silver
Quality UNC
Weight –
Diameter 47 mm
Limited edition 8,000

COLLECTIBLE COINS

 
SILVER

 
10€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 10 euros
Metal 999‰ Silver
Quality Proof
Weight 22.2 g
Diameter 37 mm
Limited edition 5,000

10€ coin 

 

Technical specifications

 

Face value 10 euros
Metal 999‰ Silver
Quality Proof
Weight 22.2 g
Diameter 37 mm
Limited edition 5,000

10€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 10 euros
Metal 999‰ Silver
Quality Proof
Weight 22.2 g
Diameter 37 mm
Limited edition 5,000

GOLD

5€ coin 

 

Technical specifications

 

Face value 5 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 0.5 g
Diameter 11 mm
Limited edition 2,500

50€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 50 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 7.78 g
Diameter 22 mm
Limited edition 1,500

50€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 50 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 7.78 g
Diameter 22 mm
Limited edition 1,500

50€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 50 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 7.78 g
Diameter 22 mm
Limited edition 1,500

200€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 200 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 31.1 g
Diameter 37 mm
Limited edition 800

500€ coin

 

Technical specifications

 

Face value 500 euros
Metal 999% Gold
Quality Proof
Weight 155.5 g
Diameter 50 mm
Limited edition 80

MINI MEDALS

 

 The issue is completed with these 8 different medals, 34 mm in diameter, minted in Nordic gold.

 

 

 

Sursa informațiilor aici.

Movile funerare - markeri ai peisajului cultural sacru. De la sursele documentare la tehnologia LiDAR

 

 

Movile funerare - markeri ai peisajului cultural sacru. De la sursele documentare la tehnologia LiDAR, CS dr. Casandra Brașoveanu

Vă așteptăm la o nouă ședință de comunicări a Cercului Științific Studențesc de Istorie Veche și Arheologie, care va avea loc joi, 23 aprilie, de la ora 16:00, în sala H1.

 

Sursa informațiilor Cercul Științific Studențesc de Istorie Veche și Arheologie.

𝐃𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̗𝐭𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐚𝐭̗𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬: 𝐯𝐞𝐭𝐞𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐆𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐮𝐬 𝐬̗𝐢 𝐚𝐫𝐦𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐓𝐡𝐞𝐨𝐜𝐫𝐢𝐭𝐨𝐬

 

Ne-am obișnuit să trecem zi de zi pe lângă ruinele presărate de-a lungul orașului vechi și să ignorăm poveștile milenare pe care aceste „pietre” ni le pot împărtăși. Multe dintre ele păstrează frânturi din vechi inscripții grecești și latine, care odată traduse și interpretate, ne pot ajuta să reconstituim crâmpeie din viețile celor care au trăit la Tomis, în urmă cu aproape două milenii. Inscripții de acest fel se găsesc în patrimoniul MINAC, iar unele pot fi admirate chiar și în aer liber, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic. Din studierea lor putem afla detalii extraordinare: bucuriile, necazurile lor, împlinirile profesionale și familiale ale tomitanilor. 

Prima inscripție pe care o prezentăm astăzi este o inscripție funerară în limba latină, care datează din sec.I d.H. Textul tradus de către specialiști ne spune următoarele: „T. Valerius Germanus, fiul lui Titus, din tribul Collina, de fel din Pessinus, port drapel al legiunii VII Claudia Pia Fidelis, dăruit de două ori cu daruri militare, a trăit 57 de ani și este așezat aici. Moștenitorii săi - T Valerius Iulianus, I Valerius Germanus și Valeria Germana, împreună cu Claudia Iulia, prea nobila sa soție, i-au ridicat pe bun merit acest mormânt”.

Deasupra inscripției, defunctul este prezentat în relief, într-un banchet funerar la care ia parte alături de membrii familiei sale. Din cuvintele aparent simple ale inscripției aflăm numeroase informații prețioase. Astfel, știm că Germanus era un purtător de drapel (imaginifer - cel ce purta imaginea împăratului), un subofițer care a servit în legiunea VII Claudia Pia Fidelis, unitate care își avea baza la Viminacium (azi lângă orașul modern Kostolac, Serbia). Viminacium și Tomis făceau parte din aceeași mare provincie, Moesia, care ulterior, în 85-86 d.H., avea să fie împărțită de către împăratul Domițian în Superior (care a cuprins și orașul Viminacium) și Inferior (unde a intrat Scythia Minor și implicit, Tomisul).

La sfârșitul serviciului său militar, de 20-25 de ani (putea servi minim 20 de ani plus încă 5 ca evocatus), Germanus a primit pământ, ca recompensă pentru serviciul său. Fusese un militar destoinic și cu rang important, ieșit la termen (honesta missio) și recompensat de două ori cu „daruri militare”. A ales să se așeze pe un teren aflat în teritoriul orașului Tomis. Avea probabil mult teren agricol pe care îl lucra cu ajutorul forțelor de muncă locale.

Ținând cont de contextul istoric și informațiile din inscripție, specialiștii au concluzionat că piatra funerară a lui Germanus poate fi datată undeva între anii 55-56 și 85-86 d.H.

Inscripția sa funerară ne mai spune că a murit la vârsta de 57 de ani. Putem presupune că se înrolase la 17 ani, așa cum se obișnuia, și că își încheiase serviciul fie la 37 de ani, fie la 42 de ani. Devenit veteran, el se putuse căsători și își întemeiase o familie, alături de soția sa Claudia Iulia. Avuseseră împreună trei copii (doi fii și o fiică) menționați în text, după cum s-a putut vedea. Am mai aflat ceva foarte interesant despre acest militar roman și anume că era "din tribul Collina, de fel din Pessinus". După cum arată istoricul Titus Livius, Collina era unul dintre cele patru triburi urbane ale Romei, nu foarte bogate cum erau cele 31 de triburi rurale și din care se trăgeau proprietarii de pământ și aristocrația.

Membrii familiei lui Germanus erau însă cetățeni romani, lucru ce i-a permis să intre în legiune. Cei ce nu aveau cetățenie romană nu puteau servi decât în unități auxiliare. Distincitiv pentru cetățenii romani era faptul că purtau trei nume, tria nomina.

Chiar dacă familia lui Germanus se trăgea dintr-un vechi trib al Romei, din inscripție știm că ea se stabilise de ceva timp în Asia Mică, în Frigia, la Pessinus/Pessinunt (azi Ballihisar - oraș în provincia Anatolia, Turcia). Pessinunt era în sec.I d.H un oraș important de pe râul Halys (azi Kizilrmak - Rîul Roșu), fie și pentru că fusese în trecut casa unei importante zeițe, Cybele, Marea Mamă a Zeilor, devenită divinitate națională și în panteonul roman.

Am lăsat la final problema numelui, chiar dacă ne-am referit anterior la tria nomina. Germanus era de fapt cognomenul, porecla militarului nostru, așa cum poetul Ovidius (Publius Ovidius Naso) avea porecla de Nasone - Năsosul. Prenumele lui Germanus este Titus, prescurtat mereu în inscripții printr-un simplu T. Numele, de familie cum spunem azi, al ginții, al clanului din care făcea parte era de Valerius, veche familie romană din timpul Republicii.

A doua poveste de astăzi o aflăm dintr-o stelă de marmură aflată, de asemenea, în patrimoniul MINAC. Pe aceasta este reprezentat un bărbat în picioare, între două coloane. Sub inscripție se află o corabie. Stela funerară a fost datată tot în epocă romană imperială, în sec.II d.H. Textul inscripției a fost tradus astfel de către epigrafiști: „Rufina, fiica lui Iason, a ridicat stela pentru fiul său Theocritos, fiul lui Theocritos, armator, zis și Regele, care a trăit 22 de ani și 9 luni. Salutare!”

În sec.II-III d.H, familiile grecești din Tomis se romanizează, mai ales numele lor. Mama defunctului este Rufina, nume roman, dar fiul și tatăl său poartă același nume grecesc, Theocritos. Este însă posibilă și ipoteza ca Rufina să fie efectiv romană iar soțul ei grec.

Corabia de pe monument ne indică foarte clar ocupația tânărului Theocritos. Nu este la fel de clar dacă porecla de Regele îi este atribuită lui, sau părintelui său. Probabil, Theocritos cel bătrân era armator și își luase ca asociat și pe fiul ce ar fi trebuit să îi continue afacerile. Din păcate, Theocritos a pierit de tânăr, la 22 de ani, fără ca motivul și împrejurările morții sale să ne fie dezvăluite.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 - 𝐎 𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆ - 𝐔𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐧𝐨𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 - 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚̆𝐧𝐭̗𝐞𝐧𝐢, 𝐛𝐮𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭̗𝐢-𝐯𝐚̆: 𝐈̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐏𝐢𝐞𝐭̗𝐞𝐢 𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮 𝐥𝐚 𝐧𝐨.𝟕 (𝐟𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐛𝐞𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐁𝐮𝐫𝐬𝐚) 𝐒𝐏𝐄𝐋𝐍𝐃𝐈𝐃𝐀 𝐁𝐄𝐑𝐀̆𝐑𝐈𝐄 𝐋𝐔𝐓𝐇𝐄𝐑 - 𝐋𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫 𝐜𝐮 𝐛𝐞𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐛𝐥𝐨𝐧𝐝𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐧𝐞𝐚𝐠𝐫𝐚̆ - 𝐁𝐮𝐟𝐞𝐭 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭 𝐬̗𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐬𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭 - 𝐙𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜, 𝐩𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐚𝐬𝐩𝐚̆𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞 𝐫𝐞𝐭̗𝐞𝐭𝐞 - 𝐒𝐞𝐚𝐫𝐚, 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 - 𝐄𝐱𝐜𝐞𝐥𝐞𝐧𝐭̗𝐢 𝐂𝐫𝐞𝐧𝐯𝐢𝐬̗𝐭𝐢 𝐜𝐮 𝐡𝐫𝐞𝐚𝐧, 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢𝐧𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐨𝐞𝐮𝐟 𝐚 𝐥𝐚 𝐁𝐨𝐝𝐞𝐠𝐚 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐢 - 𝐓𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐚𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐟𝐢 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐩𝐭𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐞, 𝐚𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞𝐭̗𝐚̆ 𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜𝐭𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞. (𝟏𝟗𝟐𝟗)

Sursa foto: Muzeul Național de Istorie a României

https://minac.ro/19-aprilie-doua-povesti-de-viata-din.../

 

 
#MINAC #19aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta

 #Tomis #antichitate #Germanus #Theocritos #muzeu #istorie

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Plantele medicinale și aromatice din grădina bunicii

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează, în colaborare cu Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Alexandria, manifestarea „Plantele medicinale și aromatice din grădina bunicii”.
Evenimentul se va desfăşura luni, 20 aprilie 2026, ora 9.00, la sediul Școlii Gimnaziale ”Ștefan cel Mare” Alexandria.

La manifestare vor lua parte elevi clasei a IV-a D, îndrumați de P.I.P. Florinela Matei.

Muzeograful Claudiu Olaru le va prezenta copiilor o serie de plante medicinale și aromatice, la va oferi informații despre perioada potrivită pentru recoltarea lor, despre modul de păstrare și uscare precum și beneficiile pe care acestea le aduc în viața oamenilor.
Activitatea se va finaliza printr-o verificare a cunoștințelor dobândite ce va consta în completarea unor fișe de lucru, dezlegarea unui rebus și a unor ghicitori tematice.

Manifestarea se înscrie în cadrul Programului educaţional “Muzeul te vizitează”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐚𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐳𝐞𝐬𝐭𝐫𝐞: 𝐂𝐨𝐣𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐕ă𝐝𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚!

 

Astăzi, vă invităm să admirați o piesă de o eleganță rară, veritabil simbol al măiestriei cojocarilor din județul Olt: Cojocul de Vădastra, datat prima jumătate a secolului XX!

Omul se face arhivă de amintiri și doruri, ține cumva inventarul meșteșugurilor și zâmbetelor lumii și, când se adună, duce cu el lucrurile dragi! Se spune că fiecare cojoc poartă în el nu doar căldura iernilor de altădată ci, mai ales, sufletul celui care l-a creat, vremea "facerii" și priceperea mâinilor care au pregătit cu grijă blana, au croit cu răbdare și au brodat cu migală fiecare motiv, fiecare rozetă, fiecare fir roșu sau floare. 

Piesa a intrat în patrimoniul Casei Băniei - Secția de Etnografie, în anul 1970, prin achiziție de la Gângiu Ioana.

Proveniență: Vădastra, județul Olt, Oltenia

Realizat din piele/blană de oaie, miel și bumbac, decorat cu postav și lânică industrială, melană, fir tip lurex, paiete, mărgele; croit, încheiat manual, brodat pe postav negru cu punct feston, peste fire, aplicat/dublat cu blană prin cusătură la mașină, bordat cu blană! 

𝐂𝐫𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜ă: dominantă de roșu, motive cu roșu, vișiniu, gri, ciclamen, mov, violet, cafeniu, alb, verde, bordaj negru. 

𝐂𝐫𝐨𝐢: tip vestă fără mâneci, deschisă pe mijlocul feței; guler dreptunghiular răsfrânt; rever ascuțit. Pieptarul este bordat cu blăniță de miel pe lângă gât (gulerul), poale și deschiderea de la piept; se închide la gât cu ciucure. 

𝐃𝐞𝐜𝐨𝐫𝐮𝐥 este dispus compact pe toată suprafața în registre care urmăresc liniile de croi; pe spate motivele se ordonează în jurul unui motiv central.
Piesa prezintă motive geometrice: grupaje de linii, "roate"/rozete cu raze, X-uri; vegetal-florale: vrej cu frunze și cârcei (spirale), flori cu 4 și 6 petale, "pom cu roate", "coadă de păun", lalele, ochi, rozete.
Decorul dens, organizat în registre, transformă piesa într-o adevărată operă de artă populară.

Cojocul se află în Colecția de Port Popular - Secția de Etnografie, „Casa Băniei”, fiind o mărturie vie a cojocăritului din zona Olteniei.

Text: Carmen Păun
Sursă info: europeana.ro

 
#Patrimoniu #PortPopular #Oltenia #TradițiiRomânești Muzeul Olteniei

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.