Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 23 septembrie 2026

Poți identifica o fosilă după câteva indicii?

Poți identifica o fosilă după câteva indicii?

Acceptă provocarea și devino unul dintre Detectivii trecutului!

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie vă invită să explorați fascinanta lume a fosilelor în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni 2026.

În expoziția interactivă „Detectivii trecutului”, vei observa și analiza fosile autentice, vei descoperi povestea unor organisme care au trăit cu milioane de ani în urmă și îți vei pune la încercare spiritul de observație și atenția la detalii.

Analizează probele
Identifică fosilele
Descoperă istoria vieții pe Pământ
Vineri- 25 septembrie 2026, între orele 13.00-20.00
Sala Sporturilor „Horia Demian”, Cluj-Napoca

Te așteptăm să descoperim împreună poveștile ascunse în urmele trecutului!

#NoapteaCercetatorilorEuropeni #NCE2026 #DetectiviiTrecutului #MuzeulDePaleontologie #UBB #ClujNapoca #Fosile #Paleontologie #Science4FutureIV

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

Te-ai întrebat de ce sunt mineralele atât de colorate sau ce se întâmplă când lumina se întâlnește cu cristalele?

Te-ai intrebat de ce sunt mineralele atât de colorate sau ce se întâmplă când lumina se întâlnește cu cristalele?

Muzeul de Mineralogie UBB te ajută să răspunzi la aceste întrebări, în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni 2026, cu ajutorul a două activități care îți vor dezvălui fascinanta lume colorată a mineralelor:

- expoziția interactivă ”Curcubeul Mineral”
- demonstrațiile practice ”Magia luminii în minerale”

Vineri- 25 septembrie 2026, între orele 13.00-24.00
Sala Sporturilor „Horia Demian”, Cluj-Napoca

Te așteptăm!

#UBB #UniversitateaBabesBolyai #ComunitateaUBB #UBBCultural #DPCU #DirectiaPatrimoniuCulturalUniversitarUBB #PatrimoniuUBB #MuzeeleUBB #MuzeuldeMineralogieUBB #TheBBUMineralogyMuseum #BBUMuseums #BBTEÁsványtaniMúzeum #BBTEMúzeumok
#NoapteaCercetatorilorEuropeni #NCE2026 #Science4FutureIV

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.

𝗢𝗥𝗕𝗘𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗠𝗜𝗖 - 𝗡𝗮𝗻𝗻𝗼𝘀𝗽𝗮𝗹𝗮𝘅 𝗹𝗲𝘂𝗰𝗼𝗱𝗼𝗻 (𝗡𝗼𝗿𝗱𝗺𝗮𝗻𝗻, 𝟭𝟴𝟰𝟬)

𝗢𝗥𝗕𝗘𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗠𝗜𝗖 - 𝗡𝗮𝗻𝗻𝗼𝘀𝗽𝗮𝗹𝗮𝘅 𝗹𝗲𝘂𝗰𝗼𝗱𝗼𝗻 (𝗡𝗼𝗿𝗱𝗺𝗮𝗻𝗻, 𝟭𝟴𝟰𝟬)
(𝗢𝗿𝗱. 𝗥𝗼𝗱𝗲𝗻𝘁𝗶𝗮, 𝗙𝗮𝗺. 𝗦𝗽𝗮𝗹𝗮𝗰𝗶𝗱𝗮𝗲, 𝗚𝗲𝗻. 𝗡𝗮𝗻𝗻𝗼𝘀𝗽𝗮𝗹𝗮𝘅)

𝘔𝘶𝘵, 𝘮𝘰𝘳𝘰𝘤ă𝘯𝘰𝘴, 𝘴𝘰𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳, 𝘤𝘶 𝘰𝘤𝘩𝘪𝘪 𝘢𝘴𝘤𝘶𝘯ș𝘪 𝘴𝘶𝘣 𝘱𝘪𝘦𝘭𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘰 𝘦𝘯𝘪𝘨𝘮ă 𝘢 𝘯𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪, 𝘤ă𝘤𝘪 𝘵𝘦 𝘪̂𝘯𝘵𝘳𝘦𝘣𝘪, 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘳𝘰𝘴𝘵𝘶𝘭 𝘭𝘶𝘪 𝘱𝘦 𝘭𝘶𝘮𝘦….?

Ca și #cârtița, 𝘀𝗽𝗮𝗹𝗮𝗰𝗶𝗱𝗲𝗹𝗲 sunt o familie de rozătoare subterane, prezente în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și chiar până la altitudinea de 2400 m deasupra nivelului mării.

Spre deosebire de aceasta orbetele este hidos, când se târăște seamănă cu un vierme mare, gros, iar când se ridică pe picioarele scurte, seamănă cu un zeppelin în miniatură. Fiind un animal greoi cu simțurile puțin dezvoltate, se orientează mai mult după auz, nu este sociabil și nu i se cunoaște glasul. Mut, morocănos, solitar, cu ochii mai ascunși sub piele decât la cârtiță este una din enigmele naturii, căci te întrebi care este rostul lui pe lume? Ai putea spune că nu are cap, căci nu-i vezi nici ochii, nici urechile și de aici numele de orbete sub care mai este cunoscut.

Culoarea dominantă este #brun – cenușie mai uniform pe partea ventrală și cu nuanțe de #galben-roșcat pe partea superioară a corpului. Trupul este ceva mai subțire înainte, capul este ca o piramidă triunghiulară retezată la vârf cu fruntea turtită, în schimb ghiarele și dinții sunt bine dezvoltați. Cu ghiarele își sapă într-o clipită o galerie atunci când este în primejdie afară din locuința lui.

Animal exclusiv #vegetarian, consumă bulbi, rizomi, rădăcinile plantelor dar și părțile verzi care sunt trase în interiorul galeriei. Niciun alt rozător de la noi nu are dinții tăietori așa de dezvoltați ca orbetele, noroc că trăiește sub pământ, astfel ar fi prăpădul bieților arbuști. Dușmanii naturali sunt cei din familia mustelidelor (dihorul de stepă, nevăstuica), iar la suprafață fiind vânat deseori de păsările răpitoare.

Sunt ființe pe care împrejurările le-au făcut să se adapteze la un mediu puțin prielnic pentru traiul animalelor mari și din această cauză sunt expuse încetul cu încetul pieirii.
Până atunci, trăiesc ca niște curiozități, rătăcite în lumea semenilor lor, care măcar se bucură de lumină și de mișcări vioaie. Orbetele nu se bucură de o descriere mai blândă nici în mitologia populară românească.

Această credință ciudată a dat naștere în anumite locuri din țară la o serie de ritualuri menite să păzească trupul răposaților de amenințarea subpământeană, înspăimântați de lătrăturile acestei vietăți auzite în fundul pământului în crucea nopții. De altfel mitul acestui animal a fost preluat și de Mihai Eminescu, poetul amintind de el în poezia “Strigoii”.

𝗘𝘅𝗲𝗺𝗽𝗹𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗮𝗱𝘂𝘀 î𝗻 𝗮𝘁𝗲𝗻ț𝗶𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶, 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁ă 𝗿𝗶𝘀𝗰 𝘀𝗰ă𝘇𝘂𝘁 (𝗟𝗖) - 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺 𝗜𝗨𝗖𝗡, 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗲𝗻𝘁 𝗶̂𝗻 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗠𝗮𝗺𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 Ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗳ă𝗰â𝗻𝗱 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗳𝗼𝗻𝗱𝘂𝗹 𝘃𝗲𝗰𝗵𝗶 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗺𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲, 𝗳𝗶𝗶𝗻𝗱 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁𝗮𝘁 ș𝗶 𝗻𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 î𝗻 𝗮𝗻𝘂𝗹 𝟭𝟵𝟮𝟱.

Material documentar realizat de 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐂𝐥𝐚𝐮𝐝𝐢𝐚 𝐆𝐨𝐠𝐚, muzeograf, Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII - XIX

Muzeul de Etnografie Brașov deschide joi, 24 septembrie 2026, orele 17.00, la sediul din Bd. Eroilor nr. 21A, expoziția intitulată „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII - XIX”

În decursul secolelor, Transilvania a reprezentat un spațiu fascinant al interferențelor culturale, unde arta olăritului a devenit o punte de legătură între comunități. Fiecare etnie și-a adus propria sensibilitate artistică în modelarea lutului, însă conviețuirea lor a generat un schimb de tehnici, motive și forme, transformând simplul meșteșug într-un patrimoniu de valoare excepțională.

În cadrul expoziției pot fi descoperite informații valoroase despre materiale și tehnici de realizare a ceramicii, despre tipologia vaselor, ornamentica și cromatica acestora, despre centrele importante din centrul și sudul Transilvaniei, care au produs tipuri specifice de ceramică: ceramica de Țara Bârsei, de Drăușeni, de Saschiz, ceramica de Făgăraș, Nou Român și Tohan, ceramica de Satu Nou, Târgu Secuiesc și Corund.

În expoziție sunt prezentate și obiecte din ceramică aparținând industriilor creative contemporane. Sunt reprezentați doi artizani din zona Târnavei Mari, Moise Theodor Drăghici și Marinel Györfi, care au ales să perpetueze meșteșugul olăritului prin obiecte specifice creației artistice contemporane, urmând fiecare propriul său traseu, astfel Marinel Györfi a ales să reînvie prin replici contemporane ceramica de Saschiz, iar Moise Theodor Drăghici a îmbrățișat domeniul artei decorative și designul modern.

Vă așteptăm alături de noi!

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Vestigii cucuteniene din Republica Moldova

Vernisaj la MNIM

Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă invită la deschiderea expoziției temporare „Vestigii cucuteniene din Republica Moldova”.

24 septembrie 2026, ora 15:00

Sala 2, MNIM

Pentru prima dată, publicul va putea admira numeroase artefacte cucuteniene inedite: ceramică pictată, figurine antropomorfe și zoomorfe, unelte din silex, os și corn, piese din aramă și fragmente de locuințe preistorice.

Expoziția va fi deschisă până în septembrie 2027 și face parte din Zilele Europene ale Patrimoniului 2026.

#MNIM #Cucuteni #Patrimoniu #EuropeanHeritageDays

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

𝗟𝗨𝗠𝗘𝗔 𝗦𝗔𝗧𝗨𝗟𝗨𝗜 𝗧𝗥𝗔𝗗𝗜Ț𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟 Î𝗡 𝗣𝗘𝗥𝗦𝗣𝗘𝗖𝗧𝗜𝗩𝗔 𝗔𝗡𝗧𝗥𝗢𝗣𝗢𝗟𝗢𝗚𝗜𝗘𝗜 𝗖𝗨𝗟𝗧𝗨𝗥𝗔𝗟𝗘: 𝗜𝗗𝗘𝗡𝗧𝗜𝗧𝗔𝗧𝗘, 𝗧𝗥𝗔𝗗𝗜Ț𝗜𝗘 Ș𝗜 𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨

Lumea satului tradițional ocupă un loc important în memoria colectivă și în procesul de constituire a identității culturale. Aceasta poate fi înțeleasă ca un spațiu al continuității, în care valorile, practicile și reprezentările transmise de-a lungul generațiilor contribuie la păstrarea unei relații stabile între individ, comunitate și mediul natural. Spre deosebire de percepția modernă asupra timpului, caracterizată prin dinamism și schimbare permanentă, temporalitatea tradițională este organizată în jurul unor cicluri repetitive, determinate de succesiunea anotimpurilor, de activitățile agricole, de sărbători și de ritualurile comunitare.

Din perspectivă antropologică și culturală, 𝘀𝗮𝘁𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗮𝗱𝗶ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 nu reprezintă exclusiv un spațiu geografic, ci constituie un veritabil univers simbolic. În cadrul acestuia se intersectează elemente fundamentale precum natura, comunitatea, credința, memoria și tradiția. Practicile cotidiene și ritualurile comunitare contribuie la transmiterea unui sistem de valori și norme care oferă coerență vieții sociale. În acest context, obiecte și spații aparent obișnuite – casa, ograda, fântâna, prispa, țesăturile, cântecele sau sărbătorile – dobândesc o semnificație culturală mai amplă, devenind repere ale identității comunitare și ale patrimoniului cultural imaterial.

Satul tradițional poate fi interpretat și ca un spațiu al #regenerării simbolice. Repetitivitatea ciclurilor naturale și a ritualurilor comunitare creează o reprezentare a existenței bazată pe continuitate și reînnoire. Succesiunea anotimpurilor, alternanța dintre perioadele de muncă și cele de sărbătoare, precum și desfășurarea activităților agricole sugerează caracterul ciclic al vieții. Astfel, experiența umană este integrată într-un model mai larg, în care sfârșitul unei etape nu reprezintă în mod necesar o ruptură definitivă, ci poate constitui premisa unei noi etape.

Renașterea asociată spațiului rural tradițional poate fi raportată și la memoria comunitară. Prin transmiterea obiceiurilor, a poveștilor, a cântecelor, a ritualurilor și a meșteșugurilor, fiecare generație preia elemente ale experienței precedente și le integrează în propriul context. Memoria nu are, astfel, doar rolul de a conserva trecutul, ci și funcția de a asigura continuitatea identității culturale.

Obiceiurile și practicile comune contribuie la consolidarea sentimentului de continuitate și la transmiterea unor modele de comportament și de interpretare a lumii.

𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲: 𝗱𝗿. 𝗟𝗶𝘃𝗶𝘂 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗮𝗻𝘂, muzeograf la Muzeul Olteniei, 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲.

𝗙𝗼𝘁𝗼: Cercetare și documentare teren, comuna Podeni, județul Mehedinți, 23.06.2023.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

O nouă monedă comemorativă din Ucraina - 23.09.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The National Bank of Ukraine has issued a 10 hryvnia silver coin dedicated to "Chervona Ruta," the song by Volodymyr Ivasiuk that spans more than half a century of Ukrainian cultural history.

Titled Chervona Ruta – The Voice of Generations, the coin entered circulation on September 17, 2026, as part of the “Ukrainian Heritage” series. It is minted in 925 sterling silver, contains 31.1 grams of fine silver, and has a maximum mintage of 10,000 pieces.

The coin's design transforms musical creation into a story that continues from one side to the other: the river that originates in the Carpathian Mountains on the obverse continues on the reverse, transformed into a musical staff.

Front: Volodymyr Ivasiuk during the creative process

Obverse of the coin. Click on the image to enlarge it.

The obverse features a stylized portrait of Volodymyr Ivasiuk seated at the piano, deep in thought. The musical score, pen, and keys allude to the composer's work, while his personal monogram appears above the instrument.

In the background rise the Carpathian Mountains, from which flows a river whose shape resembles a violin. Its course flows through a collection of kolomyikas, traditional songs and dances whose verses inspired the musician. The spirals scattered across the scene represent the composer's dreams and reveries.

On the right is a stylized chervona ruta flower, and above it, the silhouette of a young woman holding a flower. The river leaves this side to continue symbolically on the reverse, thus becoming the element that links the two parts of the narrative.

On this side also appear the small state shield of Ukraine, the name of the country in Ukrainian — УКРАЇНА —, the year of minting, 2026, and the face value of 10 hryvnias.

Revers: a melody capable of breaking the stones of the regime

Reverse side of the coin. Click on the image to enlarge it.

On the reverse, the river from the obverse is transformed into a musical staff formed by stylized sound waves. Within it, the opening notes of "Cherovna Ruta" are recognizable, visually transferring the music to the surface of the coin.

The melody passes through and fragments a group of angular stones, described by the National Bank of Ukraine as the "regime stones" and presented as a visual allusion to Soviet oppression. From among them emerges a large, geometric red flower enhanced with color printing.

The flower symbolizes national spirit, cultural identity, love, and light. The contrast between its red tones and the finish of the rest of the piece focuses attention on the main motif, while the broken shapes of the rocks reinforce the idea of a voice that manages to break through against oppression.

Coin presentation

The coin is presented in its case. Click on the image to enlarge it.

The coin comes in a black velvet case. The logo and name of the National Bank of Ukraine are printed in Ukrainian on the inside of the lid.

Design Oleksandra Kuchynska
Recorded Volodymyr Atamanchuk and Anatolii Demianenko

Coin characteristics

Feature Data

Issuing country Ukraine
Denomination 10 hryvnias
Date of issue September 17, 2026
Series Ukrainian heritage
Metal 925 sterling silver
Fine silver 31.1 g (1 troy ounce)
Diameter 38.6 mm
Quality Special edition, not yet circulated
Singing Smooth
Maximum print run 10,000 units

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2026 - VIDEO - Partea X

1. ,,Aurul alb" și obiectele de bronz.

Există oare o legătură între sursele de sare și descoperirile care conțin piese preistorice din bronz și metale prețioase?

Unii arheologi sunt de părere că poate exista o conexiune între anumite surse bogate de sare și prezența unor artefacte metalice, care aveau o valoare socială crescută. În anumite zone s-a observat că în proximitatea zăcămintelor salifere există depozite consistente de bronzuri sau obiecte speciale, dintre care multe sunt importuri.
La un simpozion internațional recent au fost mai multe prezentări care au abordat acest subiect, chiar și tangențial, iar concluzia este că relaționarea dintre aurul alb și anumite descoperiri mai deosebite trebuie luată în calcul.

La rândul meu am abordat acest subiect și am observat că pentru zona subcarpatică a Moldovei, unde sunt concentrate cele mai importante zăcăminte de sare de la est de Carpați, se cunosc și descoperiri specifice epocii bronzului, care se remarcă prin valoarea lor deosebită.

În imaginea de mai jos am pus câteva exemple ilustrative cu surse de sare și obiecte de bronz speciale, descoperite în județul Neamț.

Voi ce părere aveți?

#archaeology #prehistory #highstatus #salt #saltexploitation #Neamț #heritage #bronze #amazing #discovery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Dacă aceste vase dacice erau vândute de un olar sau comerciant acum 1800 de ani, cât puteau valora? - VIDEO

Deși săpăturile arheologice nu le-au scos la lumină întregi, prin munca și priceperea colegului nostru restaurator Dumitru Bostan, vasele au fost refăcute.

În curând vor putea fi expuse și admirate în Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

#archaeology #pottery #heritage #daci #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. O hartă care ar putea să nu spună mare lucru, dar...

În ultimele două decenii, pentru zona din vecinătatea orașului Târgu Neamț au fost obținute zeci de datări radiocarbon (C14), pentru 14 situri arheologice. Unele dintre acestea au fost realizate la laboratorul din Poznan (Polonia), iar altele au fost realizate la IFIN-HH.

Merită menționat că pentru un spațiu geografic foarte restrâns, din vecinătatea orașului Târgu Neamț, au fost obținute datări absolute pentru situri arheologice datate din neoliticul timpuriu și până în evul mediu.

Sunt încă puține zone de la est de Carpați unde să avem o densitate atât de generoasă de date radiocarbon, raportate la o subunitate geografică.

Probabil că mulți dintre cititori se vor întreba ce sunt aceste date radiocarbon și la ce ne folosesc? Utilitatea acestor date vine din faptul că ne indică cu o precizie de decenii datarea unui anumit context dintr-un sit arheologic. Adică nu mai operăm cu secole, ci doar cu decenii. În acest fel putem stabili mai ușor contemporaneitatea unor comunități umane aflate în zone geografice distincte.

O bună parte din aceste datări au fost deja publicate, iar altele sunt încă inedite.

#archaeology #C14 #radiocarbon #neolithic #eneolithic #bronzage #antiquity #middleages #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Acest schelet este al unui adult care a murit în jurul anului 1400 a. Chr. Oasele erau răvășite în momentul descoperirii și aveau alături resturi scheletice ale unui copil. Cei doi indivizi au fost depuși într-o groapă, dar fără inventar. - VIDEO

Este o descoperire recentă și lucrăm să o facem publică pentru comunitatea științifică.

#archaeology #prehistory #humanbones #bronzeage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Ce făceau locuitorii Histriei cu fragmentele arhitecturale de la clădiri care nu mai erau folosite? - VIDEO

#SusțineArheologiaÎnRomânia #romanian #archaeologist

Sursa informațiilor Laboratorul de Arheologie "Dinu Theodorescu".

6. DESCOPERIREA PORȚII PRINCIPALE A CASTRULUI DE LA APULUM – PORTA PRAETORIA.

După 40 de ani de la identificarea porții de sud, o nouă poartă a fost descoperită pe latura de est, în cadrul cercetării arheologice sistematice de pe bastionul Capistrano. Prin Porta praetoria se ajungea, pe Via praetoria, la clădirea comandamentului (principia) castrului legiunii a XIII-a Gemina. Platforma masivă a fundației unuia dintre turnuri, descoperită la 4 m adâncime, ne oferă informații importante despre dimensiunile și planimetria porții romane. Cunoscând arhitectura Porții principalis dextra (descoperită în1986, restaurată și reconstituită parțial), putem reface imaginea acestei intrări monumentale cu două turnuri rectangulare impunătoare, un zid median și două arcade de acces, construită în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate. Cercetările noastre au confirmat că fundațiile porții romane au fost reutilizate și integrate în structura Porții medievale Sfântul Gheorghe. Această suprapunere este cu atât mai spectaculoasă cu cât originea romană a porții medievale era deja menționată în relatările călătorilor străini din secolul al XVII-lea. Cronicarul Wolfgang Bethlen descria astfel cetatea: „...are două porți gemene, una spre răsărit, îndreptată spre Mureș și Ampoi, numită Poarta Sfântul Gheorghe, întărită cu o barbacană. Deasupra acestei porți se afla imaginea lui Romulus și Remus alăptați de lupoaică, probabil o relicvă romană.” Astăzi, putem verifica în teren legătura dintre poarta romană și cea medievală - două construcții monumentale din epoci diferite, ridicate în același punct strategic. #Porțile_Mileniilor

Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, fiind coordonată de dr. Anca Timofan. Documentarea fotogrammetrică este realizată de Teodor Muntean, iar topografia arheologică de ing. Cosmin Vesa. Echipa de săpătură este alcătuită din: Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Ciprian Florea și Lucrețiu Florea, alături de studenții Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: Alexandru Pîțan, Alexandru Ignea, Iustin Giurgiu, Sergiu Anghel și Alexandru Petrașcu.

Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea S.C. Matias Group S.R.L.

#PortaPraetoria #Apulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

7. Animăluțele câmpului, în activitatea lor de ,,cercetare", scot uneori la suprafață și vestigii arheologice. În acest video puteți vedea urmele a două mici ,,excavații", dar și o mică unealtă lucrată din rocă silicioasă. - VIDEO

#nature #archaeology #stonetool #fieldwork

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. O descoperire arheologică importantă aduce noi informații despre castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Arheologii au identificat Porta Praetoria, intrarea principală a fortificației romane. Descoperirea a fost realizată în timpul săpăturilor sistematice desfășurate pe bastionul Capistrano din Cetatea Alba Carolina, a anunțat Anca Timofan, arheologul care a coordonat cercetarea.

Poarta a fost descoperită pe latura estică a castrului, la 40 de ani după ce, în 1986, a fost identificată poarta de sud, Porta principalis dextra, restaurată și reconstituită parțial.

Unul dintre cele mai importante elemente scoase la lumină este platforma de fundație a unui turn al porții romane. Structura masivă a fost identificată la o adâncime de aproximativ patru metri.

Vestigiile le oferă specialiștilor date importante despre dimensiunile și planimetria Porții praetoria. Folosind și informațiile cunoscute despre poarta de sud a castrului, arheologii pot contura imaginea intrării monumentale dinspre est.

Poarta ar fi fost flancată de două turnuri rectangulare impunătoare și ar fi avut un zid median și două arcade de acces. Construcția era realizată în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar atent fasonate.

De aici pornea Via Praetoria, drumul care conducea direct spre principia, clădirea în care se afla comandamentul castrului Legiunii a XIII-a Gemina.

Sursa informațiilor G4 Media.

9. ✨️ Mormântul Pictat de la Tomis este un monument de o valoare istorică și artistică inestimabilă, cu caracter de unicat atât în spațiul dobrogean, cât și la nivelul întregii țări. - VIDEO

✨️ Picturile murale păstrate aici reprezintă un exemplu rar de artă funerară din epocă romană, cu teme și simboluri care reflectă credințele și cultura antichității târzii.

📌Strada Mircea cel Bătrân 📣Program de vizitare: Luni-Duminică 9:00-19:0

✨ ️Vă invităm să descoperiți unul dintre cele mai importante monumente ale Dobrogei antice!

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

10. Turnul roman de la Poieni - Horhiş (Comuna Poieni, jud. Cluj) - Cod RAN: 59050.06; Cod LMI: CJ-I-m-A-06976.05 - Turnul roman se află la est de localitatea Poieni, la baza de nord-vest a dealului Horniş.

Structura este patrulateră, din piatră de carieră, realizată în tehnica opus incertum. Are dimensiunile de 4,4 × 5,4 m și o grosime de 0,8 m. Elevația avea o înălțime păstrată de 0,4 m. Intervențiile ulterioare au distrus grav interiorul. Dintre descoperirile arheologice sunt menționate țigle, olane, ceramică, cuie de fier, un fragment de opaiț din lut. (Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

11. Descoperire arheologică importantă la Alba Iulia: Poarta principală a fortificației romane de la Apulum, scoasă la lumină după 2.000 de ani, în contextul săpăturilor de pe bastionul Capistrano

314. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2026 - VIDEO - Partea IX

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 23 septembrie 2026

Poți identifica o fosilă după câteva indicii?

Te-ai întrebat de ce sunt mineralele atât de colorate sau ce se întâmplă când lumina se întâlnește cu cristalele?

𝗢𝗥𝗕𝗘𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗠𝗜𝗖 - 𝗡𝗮𝗻𝗻𝗼𝘀𝗽𝗮𝗹𝗮𝘅 𝗹𝗲𝘂𝗰𝗼𝗱𝗼𝗻 (𝗡𝗼𝗿𝗱𝗺𝗮𝗻𝗻, 𝟭𝟴𝟰𝟬)

Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII - XIX

Vestigii cucuteniene din Republica Moldova

O nouă monedă comemorativă din Ucraina - 23.09.2026

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2026 - VIDEO - Partea X

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete