Ştiinţă pentru toţi

vineri, 6 februarie 2026

𝐑𝐢𝐧𝐨𝐜𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐚̂𝐧𝐨𝐬 - 𝐆𝐲𝐚𝐩𝐣𝐚𝐬 𝐨𝐫𝐫𝐬𝐳𝐚𝐫𝐯𝐮́

Numele de Coelodonta antiquitatis se traduce : „dintele-scobit al antichității”.

A Coelodonta antiquitatis név „az ókor üreges foga”-ként fordítható le.

este o specie dispărută de rinocer de talie mare, originară din stepele Eurasiei. Rinocerul lânos a fost comun în faunele europene și ale Asiei de Nord pe parcursul Pleistocenului Mediu- Superior, supraviețuind până la sfârșitul ultimei perioade glaciare. A fost contemporan cu omul de Neanderthal (Homo neanderthalensis sau H. sapiens neanderthalensis), dar și cu omul modern (Homo sapiens).

A dispărut la sfârșitul Pleistocenului, acum circa 10.000 -12.000 de ani, în întreaga Europă.

Cât de mare era? Un exemplar adult putea atinge peste 4 m lungime și înălțimea de 2 m. Cele două coarne de pe bot, mult mai dezvoltate la masculi decât la femele, aveau lungimi diferite: cel de pe nas depășea un metru lungime, iar cel posterior era mai mic.

Aspectul colosal era sporit și de o proeminență situată la greabăn, un soi de cocoașă, reprezentând o acumulare de grăsime, o rezervă pentru „zile negre”...

La ce servea blana?
Blana animalului era deasă și lungă, membrele erau scurte, urechile mici, coada scurtă, iar corpul îndesat, remarcabile caracteristici anti-îngheț.

Fosilele etalate în expoziție au fost colectate din Județul Mureș, de la Sânpaul și de la Cristești, dar este prezentat și un schelet compozit care ilustrează un adult într-o postură dinamică (de mers) care provine din Siberia de Vest (Federația Rusă), piesă unicat în România.

A kihalt gyapjas orrszarvú az eurázsiai sztyeppéken honos nagytestű orrszarvúfaj volt, amely a középső–felső pleisztocén idején gyakori volt az európai és észak-ázsiai faunában, és az utolsó jégkorszak végéig fennmaradt. A neandervölgyi ember (Homo neanderthalensis vagy H. sapiens neanderthalensis) és a modern ember (Homo sapiens) kortársa volt.

A pleisztocén végén, körülbelül 10.000–12.000 évvel ezelőtt halt ki Európa-szerte.

Mekkora volt? Egy kifejlett példány elérhette a 4 m hosszúságot és a 2 m magasságot. A hímek ormányán található két szarv sokkal fejlettebb volt, mint a nőstényeké, és hosszúságuk különböző volt: az orron lévő több mint egy méter hosszú volt, a hátsó kisebb.

A megjelenést tovább fokozta a vállán elhelyezkedő dudor, egyfajta púp, amely a zsírfelhalmozást, a „sötét napokra” való tartalékolást szolgálta.

Mire szolgált a bundája?
Az állat bundája vastag és hosszú volt, végtagjai rövidek, fülei kicsik, farka rövid, teste pedig pufók, ezek mind a hideggel szembeni rendkívüli ellenállóképesség jelei.

A kiállításon bemutatott fosszíliák Maros megyéből, Szentpálról és Maroskeresztúrról származnak, de bemutatjuk egy Nyugat-Szibériából (Orosz Föderáció) származó, Romániában egyedülálló, dinamikus testtartásban (járás) ábrázolt felnőtt egyed csontvázát is.

Schelet de rinocer lânos din colecțiile Muzeului Județean Mureș.

Gyapjas orrszarvú csontváza a Maros Megyei Múzeum gyűjteményéből.

#RinocerLânos #MuzeulJudețeanMureș #Pleistocen #GyapjasOrrszarvú #MarosMegyeiMúzeum #Pleisztocén

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Bufnițele, adevărații străjeri ai nopții. - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: Complexul Muzeal Ion Borcea Bacau

Bufnițele, adevărații străjeri ai nopții.

Descoperă în acest film lumea lor tăcută, adaptările uimitoare și poveștile din spatele miturilor. Te invităm să le vezi îndeaproape în expozițiile Muzeului de Științele Naturii din Bacău, unde exponatele dedicate bufnițelor dezvăluie rolul lor esențial în natură.

Material realizat de conservator Roșu Ciprian Sorin

Sursa informațiilor Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacău.

Noi monede comemorative din Vatican - 06.02.206

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

A year late, the two Proof quality euro sets containing the Vatican City's 2025 circulation coins have been issued. Both include the eight regular coins—from 1 cent to 2 euros—and a commemorative piece dedicated to the 2025 Jubilee, one in silver worth 20 euros and the other in gold worth 50 euros. These editions stand out for their meticulous execution and the rich symbolism of their designs.

Vatican Euroset 2025 Proof with €20 silver coin

Feature Detail

Total face value €23.88 (including the €20 coin)
Coin metal 925‰ Silver
Weight of the currency 26 grams
Coin diameter 33 mm
Quality Proof
Print run 4,000 units
Date of issue February 4, 2026
Issue price €249.90

20 € silver coin — Design

Obverse:

The scene is dominated by Mary, Stella Maris, Mother of Hope, depicted veiled with open arms in a welcoming gesture. A radiant star appears on her breast, while below, a boat sails beneath a sky adorned with celestial elements, a clear allusion to the spiritual journey and the hope associated with the Jubilee. The legend “CITTÀ DEL VATICANO” encircles the upper portion, while the value “20 EURO” and the inscription “IVBILAEVM 2025” complete the design.

Reverse:

It features the papal coat of arms with the tiara and crossed keys, accompanied by heraldic and ornamental elements. At the bottom is the motto “MISERANDO ATQUE ELIGENDO” (Miserando atque eligendo). The design conveys authority and tradition, reinforcing the official nature of the issue.

Vatican Euroset 2025 Proof with €50 gold coin

Feature Detail

Total face value €53.88 (including the €50 coin)
Coin metal 917‰ Gold (22 carats)
Weight of the currency 15 grams
Coin diameter 28 mm
Quality Proof
Print run 700 units
Date of issue February 4, 2026
Issue price €2,150

50 euro gold coin — Design

Obverse:

In the scene depicted on the coin, Saint Francis appears in fervent prayer, his hands outstretched toward Christ and his face turned upward, as if in an intimate and moving dialogue. In the background is the Holy Door, an element closely linked to Jubilee Years. The inscription “CITTÀ DEL VATICANO” (Vatican City), the value “50 EURO,” and the date alongside “IVBILAEVM 2025” frame the scene, underscoring its spiritual significance.

Reverse:

It displays the pontifical coat of arms with the mitre, the crossed keys, and the central IHS emblem radiating light. The motto “MISERANDO ATQUE ELIGENDO” is present again, surrounded by the inscription “FRANCISCVS PP. – ANNVS IVBILAEI – MMXXV”, reinforcing the connection with the Jubilee and the current pontificate.

Both euro sets combine numismatic value, religious symbolism and meticulous production, making them especially attractive pieces for both euro collectors and those seeking issues linked to historical events in the Vatican.

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II

1. Povestea atelierului de la Cetatea Neamț în care în urmă cu 400 de ani se falsificau monede poloneze și suedeze

2. Despre atelierul de falsificat monede de la Cetatea Neamț am spus câteva idei pentru AGERPRES.

Articolul poate fi citit aici.

Mulțumesc d-lui Gabriel Apetrii pentru interesul față de subiect.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Statueta zoomorfă

𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐅𝐄𝐁𝐑𝐔𝐀𝐑𝐈𝐄
Săptămâna 02-08.02.2026

În prima săptămână a lunii februarie, 02-08.2026, Muzeul Județean Olt aduce în atenția publicului o figurină zoomorfă care a fost descoperită întâmplător în orașul Slatina, zona Crișan II, jud. Olt. Piesa se încadrează în perioada neolitică, respectiv în cultura Vădastra. Artefactul se păstrează în expoziția de arheologie din cadrul instituției muzeale.

𝐓𝐢𝐩: 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐢𝐩: 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆ 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆
Descriere: Statueta zoomorfă este realizată din lut și reprezintă un bovideu (taur) cu patru picioare. Coarnele și picioarele din spate au fost rupte din vechime, fiind ulterior completate prin restaurare (restaurator: Ion Marinică). Piesa este lucrată manual, iar compoziția lutului include nisip fin și cuarț măcinat. Arderea figurinei este parțial oxidantă, iar pe suprafața acesteia se observă urme lăsate de la flecurile de foc. Cromatica exterioară este cărămizie, în timp ce în spărtură este cenușie, cu o textură aspră la atingere. Corpul statuetei are o formă cilindrică și este modelat dintr-o singură bucată de lut.
Acest tip de piese zoomorfe au fost utilizate în practicile magico-religioase pentru înmulțirea animalelor, succes la vânătoare, fertilitate, forță și abundență, reflectând totodată relațiile om-animal.
Dimensiuni: L= 64,23 mm; l (max. 27,71 mm; H (păstrat înainte de restaurare)= 42,60 mm.
Masă = 55 g.

𝐎𝐁𝐉𝐄𝐂𝐓 𝐎𝐅 𝐓𝐇𝐄 𝐌𝐎𝐍𝐓𝐇 𝐅𝐄𝐁𝐑𝐔𝐀𝐑𝐘
February 2nd – 8th, 2026
This week, the Olt County Museum highlights a zoomorphic figurine discovered incidentally in the Crișan II area of Slatina, Olt County. The artefact dates to the Neolithic period, specifically the Vădastra culture, and is displayed in the museumʼs archaeology exhibition.
𝐓𝐲𝐩𝐞: 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐭𝐞
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐲𝐩𝐞: 𝐙𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐩𝐡𝐢𝐜 𝐟𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐞
Description: This clay statuette depicts a four-legged bovine (bull). Its horns and hind legs, missing since prehistory, were later restored (Restorer: Ion Marinică). The piece is handmade from a single lump of clay, with a paste containing fine sand and ground quartz. Firing was partially oxidising, leaving visible fire flecks on the surface. The exterior colour is brick-red, while the core is grey; the texture is rough to the touch. The body has a cylindrical form.
Such zoomorphic figurines were likely used in magico-religious practices related to animal husbandry, hunting success, fertility, strength, and abundance. They reflect the profound symbolic relationship between humans and animals in Neolithic societies.
Dimensions: Length: 64.23 mm; Max. Width: 27.71 mm; Preserved Height (pre-restoration): 42.60 mm.
Mass: 55 g.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Olt.

4. CATARAMĂ BIZANTINĂ

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE 2026
CATARAMĂ BIZANTINĂ

Cataramă descoperită prin cercetările arheologice din anul 1990, în localitatea Ștefan cel Mare, județul Bacău, în locuința 17. Obiectul se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău cu nr. de inventar 34.707, este datat în secolul al VI-lea și are următoarele dimensiuni: Lungimea = 4,5 cm; lățimea = 3 cm.

Este o cataramă care face parte din seria pieselor de tip ,,Sucidava" și este realizată din bronz prin turnare în tipar bivalv și prezintă o buclă fixă. Placa scutului este de formă dreptunghiulară și rotunjită la capete, iar sub cruce se regăsește un ornament semilunar. Pe partea interioară are trei urechiușe de prindere, turnate odată cu piesa. Două urechiușe mai mari, perforate, sunt situate lângă lăcașul de prindere a spinului, iar a treia, mai mică, este situată înspre capătul alungit și respectiv rotunjit al scutului. Pe partea exterioară, catarama a fost ornamentată cu două linii în relief. După turnare, piesa a fost finisată prin pilire și șlefuire.

Fie prin cruciulițe incizate pe vase de lut, sculptate din os sau metale prețioase, fie prin reprezentarea peștelui, amplu atestat în iconografia paleocreștină, fie prin vase de cult, lingurițe pentru euharistie cu reprezentări umane cu nimb, fie prin tipare sau fibule, toate aceste obiecte de factură sau influență creștină amintesc, în special odată cu secolul al VI-lea, o consolidare a creștinismului și o existență a unor comunități creștine care își afirmă identitatea.
Descoperirea obiectelor paleocreștine, în teritoriile la est de Carpați, denotă o puternică influență și legătură între acest spațiu și civilizația bizantină. În lipsa unor dovezi scrise, pentru secolele V-VII mărturiile arheologice surprind importanța răspândirii creștinismului în zonele de la est de Carpați, care cel mai probabil a avut loc prin activitatea unor preoți, prin comercianți creștini și obiectele comercializate sau prin mișcările de populații de credință creștină. Prezența acestora și dezvoltarea comunităților creștine în aceste zone va contribui în mod decisiv la consolidarea romanității în aceste teritorii și la o diferențiere clară dintre aceștia și populațiile migratoare.

Bibliografie:
Dan Gh. Teodor, Creștinismul la Est de Carpați. De la origini până în secolul al XIV-lea, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1991.
Ioan Mitrea, Secolul al VI-lea în istoria creștinismului la est de Carpați. Date arheologice și concluzii istorice, Carpica XXIX, Editura Magic Print, Onești, 2000.
Ioan Mitrea, Din arheologia și istoria Moldovei în primul mileniu creștin, Editura Babel, Bacău, 2012.

Dr. Popovici Elena-Brîndușa

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

5. 𝐓𝐨𝐫𝐪𝐮𝐞𝐬 𝐝𝐚𝐜𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

𝐓𝐨𝐫𝐪𝐮𝐞𝐬 𝐝𝐚𝐜𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭
𝑨 𝒅𝒐𝒖𝒂 𝒆𝒑𝒐𝒄𝒂̆ 𝒂 𝒇𝒊𝒆𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 (𝒔𝒆𝒄. 𝑰 𝒑. 𝑪𝒉𝒓.)

Piesa ilustrată, descoperită la 𝗠𝗼𝘁̦𝗮̆𝘁̦𝗲𝗶, 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̦𝘂𝗹 𝗗𝗼𝗹𝗷, face parte din 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 – 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚. Încadrarea cronologică se bazează pe analogii cu piese similare descoperite în 𝑎𝑟𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑒𝑎𝑛, datate în secolul I p. Chr., ceea ce permite includerea obiectului în repertoriul podoabelor caracteristice 𝑐𝑒𝑙𝑒𝑖 𝑑𝑒-𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖 𝑎 𝑓𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖.

Torques-ul este realizat din bară de argint răsucită, subțiată progresiv spre capete. Corpul piesei este marcat de patru nervuri în relief, între care se află șiruri de elemente rotunjite, conferind un ritm decorativ echilibrat. Capetele sunt plate și ornamentate prin trei registre: registrul central continuă șirul de elemente reliefate de pe corp, iar cele laterale sunt gravate cu linii în zigzag, un motiv frecvent întâlnit la podoabele dacice din această perioadă.

Cu un 𝐝𝐢𝐚𝐦𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞 𝟏𝟔,𝟑 𝐜𝐦 și o 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝟕𝟓 𝐠, torques-ul era cu siguranță un obiect de prestigiu, purtat probabil de membri importanți ai comunității. Forma și ornamentele sugerează că funcția sa nu era doar estetică, ci și simbolică, indicând 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙, 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑛𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑙𝑎 𝑔𝑟𝑢𝑝 𝑠̦𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖.
Prin calitatea execuției și atenția la detalii, piesa ilustrează nivelul avansat al meșteșugului metalurgic dacic și contribuie la înțelegerea gusturilor estetice și a simbolismului social din a doua epocă a fierului.

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Dorel Bondoc, 𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎. 𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 / 𝑇ℎ𝑒 𝑇𝑟𝑒𝑎𝑠𝑢𝑟𝑒 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑀𝑢𝑠𝑒𝑢𝑚 𝑜𝑓 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎, 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎. 𝑇ℎ𝑒 𝐴𝑛𝑡𝑖𝑞𝑢𝑖𝑡𝑦, Craiova, 2007, p. 35.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

6. Cultura Cucuteni va intra în patrimoniul UNESCO. - VIDEO

Noi digitalizăm un pic din patrimoniul arheologic al acestei faimoase civilizații neolitice. Obținerea unor modele 3D, cu ajutorul echipei Vatrion, este un demers necesar, dar care va fi util atât pentru public, cât și pentru specialiști.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. 𝗙𝗶𝗴𝘂𝗿𝗶𝗻ă 𝘇𝗼𝗼𝗺𝗼𝗿𝗳ă 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠â𝗻𝗱𝗿𝗲ș𝘁𝗶, 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗮 𝗩𝗮𝗹𝗲𝗮 𝗠ă𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶

𝗘𝘅𝗽𝗼𝗻𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲
𝗙𝗶𝗴𝘂𝗿𝗶𝗻ă 𝘇𝗼𝗼𝗺𝗼𝗿𝗳ă 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠â𝗻𝗱𝗿𝗲ș𝘁𝗶, 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗮 𝗩𝗮𝗹𝗲𝗮 𝗠ă𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶

Comuna Valea Mărului, formată din localitatea omonimă și satul Mândrești, este situată aproximativ în zona mediană a județului Galați, la o distanță de 71 km nord-vest de municipiul reședință. Din punct de vedere administrativ, se învecinează la nord și nord-vest cu UAT Corod, la est cu UAT Smulți și Corni, la sud cu UAT Cudalbi, iar la vest cu UAT Matca.
Poziția geografică a satelor Mândrești și Valea Mărului este deosebit de importantă. Zona reprezintă, practic, o platformă care face trecerea dintre Dealurile Fălciului și Dealurile Tutovei și Câmpia Covurluiului, fiind mărginită la sud de lunca inundabilă a Siretului inferior.

Regiunea a fost foarte prielnică locuirii, fapt dovedit de descoperirile arheologice variate, aparținând mai multor perioade istorice. Cea mai mare parte a artefactelor arheologice descoperite pe teritoriul comunei Valea Mărului se află în colecția găzduită de Școala Generală din Mândrești. Aceasta păstrează materiale care se datează din epoca pietrei până în perioada modernă, dintre care se evidențiază câteva lame din silex, două topoare din piatră șlefuită, fragmente ceramice, dar, mai ales, o figurină zoomorfă din lut.

În anul 2020, această figurină, împreună cu alte piese de fier, a intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie „Teodor Cincu”.
Figurina are o lungime de 10,7 cm și o lățime de 7,8 cm și este lucrată din pastă de culoare roșie, degresată cu nisip și arsă complet, oxidant. La exterior este acoperită cu slip de culoare roșie, în care au fost trasate incizii fine ce reproduc blana. Poziția figurinei este interesantă, ursul fiind reprezentat în picioare, cu capul întors spre stânga. Se mai păstrează piciorul dreapta-față și urechea stângă, celelalte picioare și urechea dreaptă fiind rupte. De asemenea, pe partea din spate a figurinei sunt evidente spărturi ușoare. Trăsăturile anatomice sunt redate realist, figurina fiind o reprezentare veridică a unui urs. Realismul reprezentării constituie cea mai importantă caracteristică a piesei.

Conform cercetătorului și arheologului Costin Croitoru (actualmente manager al Muzeului „Brăilei”), cel care a identificat piesa în colecția școlară și apoi a studiat-o și publicat-o, atribuirea culturală și cronologică a acestei figurine reprezintă un demers dificil, din cauza lipsei informațiilor referitoare la contextul descoperirii.
În ciuda lipsei surselor directe, figurina zoomorfă, ce reprezintă un urs, este considerată a aparține culturii Cucuteni. Argumentele care au condus la această încadrare cronologică sunt prezentate în continuare.

Pasta din care a fost modelată figurina este caracteristică ceramicii cucuteniene, fiind omogenă, fină și amestecată cu nisip. Suprafața este acoperită cu slip, care este utilizat și ca suport pentru decor. Arderea este completă și oxidantă. Culoarea roșiatică îi conferă acestei figurine aspectul specific ceramicii cucuteniene. Toate elementele descrise mai sus sunt considerate caracteristice pentru ceramica cucuteniană, iar modelarea figurinelor din pastă fină, similară pastei vaselor pictate, este o realitate.

Prezența figurinelor zoomorfe constituie o caracteristică a epocii eneolitice. Însă reprezentările de urs se întâlnesc aproape exclusiv în mediul cultural Cucuteni B – Tripolie C I–II. Mai există și vase zoomorfe care reprezintă urși, însă acestea sunt foarte rare, iar din punct de vedere stilistic sunt diferite de figurine.
Cea mai mare parte a figurinelor de urs a fost descoperită la mare distanță de Mândrești, în așezări de pe cursul superior al Prutului, ori de pe cursul superior al Nistrului și în marile așezări tripoliene din interfluviul Bug–Nipru.

Din punct de vedere tehnic, figurina de la Mândrești se apropie de figurinele de urs identificate la Tomashivka și Sushkivka, iar din punct de vedere stilistic, cele mai apropiate analogii se regăsesc în figurinele de la Ripiceni. Cu toate acestea, piesa de la Mândrești se individualizează prin dimensiuni și, mai ales, prin calitățile artistice.

Datele prezentate mai sus arată că prezența figurinei de urs la Mândrești se leagă de existența, în sudul Moldovei, în mileniul IV î.Hr., a unei zone împădurite, adică a unui mediu natural propice pentru existența ursului.
Toate indiciile prezentate conduc spre încadrarea acestei figurine în cultura Cucuteni (faza Cucuteni B).

Muzeograf Dr. Paul CIOBOTARU

#muzeulteodorcincu #arheologie #tecuci

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.

8. Un medievist ardelean citește „ceramică slavonă”. Cam nedrept.

Primele două fragmente sunt „moșteniri” de la soții Bătrâna. Nu știau ei mai bine decât mine scrierea de cult a Țărilor Române extracarpatice? Eu „m-am necăjit/nevoit” în zona mea de formare, cu paleografia latină și cea maghiaro-germană. Încerc „să rezolv”, cât pot de bine ce-am scos din pământul Moldovei. Cu alfabet chirilic dat de Mănăstirea Putna, cu lecturi și traduceri ale părintelui arhimandrit dr. Luca Diaconu, starețul Mănăstirii Bistrița. Citirea anterioară a inscripțiilor de pe vase medievale a fost sporadică. Răposata Victorița Batariuc a dat ceea ce se mai putea, de la Putna (excavată tot de către alți arheologi; mai preocupați de alte detalii decât de scrisul din epocă?). Este ultima etapă a analizelor dedicate veselei ceramice de la Bistrița. Reper: a veselei!

Cea mai interesantă inscripție este pe vasul nr. 1 (descoperit de Bătrâni). El ne spune că Simion și Iosif au făcut o ceașcă. Dintr-o dată, avem termenul care era utilizat în epocă și faptul că lucrătorii colaborau (fiecare făcea câteceva). Măcar unul știa foarte bine să scrie slavonește. Datorită decorației, ceașca a făcut parte din cele mai valoroase piese cu profil similar.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. 𝐎𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐞

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞
𝐎𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐞

În cadrul expoziției permanente „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, în sala 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡̦𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑎𝑠𝑒. 𝐴𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖, sunt prezentate 𝐨𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐞, descoperite la 𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐚. Aceste obiecte de uz cotidian, folosite pentru iluminat în spații domestice, funerare sau liturgice, devin martori ai pătrunderii creștinismului în Dacia romană (secolele III–IV p. Chr.).

Simbolurile gravate – 𝑐𝑟𝑢𝑐𝑒𝑎, 𝑟𝑜𝑧𝑒𝑡𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑝𝑜𝑡𝑟𝑜𝑝𝑎𝑖𝑐𝑎̆ – nu sunt doar decorative: ele afirmă credința și protejează spațiul și pe cei care îl locuiau. Sobrietatea decorului reflectă contextul unei credințe care se manifesta cu prudență, coexistând cu tradițiile păgâne.

Aceste opaițe ne oferă o perspectivă unică asupra modului în care creștinismul era trăit în viața de zi cu zi, transformând gesturile cotidiene în expresii ale spiritualității și integrând credința în practicile comunităților locale.

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

𝐵𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎̆: Bondoc, Dorel. 𝑇ℎ𝑒 𝐵𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑎𝑙 𝐹𝑙𝑎𝑡 𝑁𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑁𝑜𝑟𝑡ℎ 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝐶𝑖𝑡𝑦 𝑜𝑓 𝑅𝑜𝑚𝑢𝑙𝑎, Ed. Antheo, Craiova, 2020.

𝐋𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞: Muzeul Olteniei – Secția Istorie Arheologie, Str. Madona Dudu, nr. 14, Craiova

#RedescoperăIstoria #MuzeulOlteniei #Arheologie #DaciaRomană #CreștinismTimpuriu #OpaițeRomula #SimboluriCreștine #PatrimoniuCultural #IstorieVie #ExpozițiePermanentă

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

10. Turnul de epocă romană de la Ideciu de Jos - Dealul Cetăţii, comuna Ideciu de Jos, jud. Mureș - Cod RAN: 117792.01; Situl se află pe Dealul Cetăţuie, pe vârful unui pisc ce derivă dintr-o terminaţie a unui lanţ de coline vulcanice aparţinând Munţilor Gurghiului, la sud-vest de satul Ideciu de Jos.

Ruinele aparţin unei construcţii patrulatere cu dimensiuni interioare de 4,50 x 3,50 şi ziduri ce au grosimea de 1,6 m. Construcţia este realizată din bolovani de râu şi rocă prelucrată nefiind însă fasonate. Partea inferioară a temeliilor nu este legată cu mortar, în jurul urmelor de construcţie se conturează cu claritate urmele unei circumvalaţiuni de mari dimensiuni, care nu a fost verificată. S-a emis de la început ipoteza că resturile de zid au aparţinut unui turn roman de observaţie, întrucât poziţia îi oferă o bună vizibilitate spre N (Brâncoveneşti) şi NV.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

11. Turnul de epocă romană de la Cliţ - Faţa Chicerii, comuna Băbeni, jud. Sălaj - Cod RAN: 140119.02; Cod LMI: SJ-I-s-B-04875.

Urmele turnului roman de observaţie se află la aproximativ 500 m est de localitatea Criţ, pe un promontoriu înalt cu vedere spre valea Someşului de la est, asupra căreia avea o perspectivă de aproape 180°. În Studiul de fundamentare privind evoluţia istorico-urbanistică a localităţilor comunei Băbeni realizat pentru PUG în anul 2011, turnul roman este localizat la sud-est de sat, la sud de drumul 109E, pe teritoriul Rezervaţiei Peisagistice Stâna Cliţului. Cercetările mai recente, desfăşurate în contextul nominalizării la UNESCO a Limesului dacic, au plasat turnul roman de la Faţa Chicerii într-o zonă diferită, la est de localitate.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

12. Vă invit să vedeți ce am reușit să facem în cadrul proiectului de digitalizare a patrimoniului arheologic al Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

Proiectul nu era posibil dacă echipa profesionistă de la Vatrion nu se implica trup și suflet.

In link-ul de mai jos puteți vedea un demo, cu doar câteva piese, atribuite culturii Cucuteni. În următoarea perioadă vor fi încărcate pe platformă și restul bunurilor de patrimoniu.

Le puteți arăta și copiilor aceste imagini și sunt convins că vor fi încântați să le descopere într-o realitate virtuală.

Voi ce părere aveți?

https://sketchfab.com/.../muzeul-de-istorie-si-etnografie...

#archaeology #Cucuteni #Neamț #3D #heritage #virtual #technology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. La Muzeul Național de Istorie a României se pregătește cea mai mare expoziție temporară a anului - VIDEO

#jurnalcultural

Tema este legată de sistemul de fortificații care marca, în Antichitate, frontiera Imperiului Roman pe linia Dunării. Exponatele fac parte din dosarul României pentru includerea unor cetăți romane în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Mihaela Iamandei a intrat în culisele acestei expoziții și ne arată cum prinde contur unul dintre cele mai importante proiecte muzeale ale anului.

Sursa informațiilor TVR Cultural.

225. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 6 februarie 2026

𝐑𝐢𝐧𝐨𝐜𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐚̂𝐧𝐨𝐬 - 𝐆𝐲𝐚𝐩𝐣𝐚𝐬 𝐨𝐫𝐫𝐬𝐳𝐚𝐫𝐯𝐮́

Bufnițele, adevărații străjeri ai nopții. - VIDEO

Noi monede comemorative din Vatican - 06.02.206

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete