𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 – 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐛𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞
𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 (𝟏𝟐, 𝟏𝟑, 𝟏𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞)
„Arheologia – sursă permanentă de cunoaștere asupra trecutului. Despre cercetarea și protejarea peisajelor, siturilor, monumentelor și artefactelor arheologice”
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) celebrează Zilele Europene ale Arheologiei în perioada 12 – 14 iunie 2026. Cu acest prilej, muzeul a pregătit un program specific care include diverse activități (atelier interactiv, micro-expoziție, o serie de conferințe publice și ghidaje curatoriale), menite să ofere publicului o perspectivă deosebită asupra domeniului arheologiei.
Programul evenimentului, desfășurat sub genericul „Arheologia – sursă permanentă de cunoaștere asupra trecutului. Despre cercetarea și protejarea peisajelor, siturilor, monumentelor și artefactelor arheologice”, caută să reflecte – în cele 3 zile – tocmai această diversitate a activităților și abordărilor în domeniul arheologiei. Accesul la activitățile din cadrul evenimentului sunt gratuite, în limita locurilor disponibile!
𝐕𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞
• orele 11.00 – 13.00: Atelier interactiv Gânditorul de la Cernavodă și perechea sa – Dialog peste milenii, susținut de dr. Katia Moldoveanu, dr. Andreea Bîrzu, Georgiana Ducman și Simona Mateescu
Prin intermediul atelierului ne propunem să aducem mai aproape de public unele dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile muzeului. Atelierul îmbină componenta narativă, prezentată în cadrul turului ghidat, cu experiența practică de modelaj în lut, oferind participanților șansa de a descoperi, într-un mod interactiv, una dintre cele mai interesante culturi arheologice neolitice - Hamangia (mileniile VI–V a.Chr.). Întâlnirea va începe cu prezentarea celor două figurine, expuse în Tezaurul Istoric, într-un dialog între specialiști și public. Vom urmări parcursul acestora – de la momentul descoperirii până la transformarea lor în simboluri reprezentative ale patrimoniului preistoric, recunoscute atât la nivel european, cât și în contextul universal. Participanții vor afla detalii despre contextul realizării și descoperirii artefactelor, despre semnificațiile lor simbolice și despre impactul cultural al „Gânditorului” și al perechii sale. În plus, vom încerca să răspundem la întrebarea care a fascinat generații întregi: „La ce reflecta oare Gânditorul?” Apoi, vom trece de la poveste la creație: în cadrul atelierului de modelaj, participanții vor realiza propriile figurine din lut, având ca model celebrele statuete. Activitatea practică le oferă ocazia să experimenteze, într-un mod accesibil, tehnicile folosite de meșterii neolitici, transformând întâlnirea cu patrimoniul într-un dialog viu peste milenii.
Participarea se face în limita locurilor disponibile.
• Ora 14.00: Conferință de presă și vernisaj Exponatul lunii iunie: Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural national al României – 3 brățări preistorice din aur, curator dr. Corina Borș
În ultimele două decenii fenomenul „detectorismului” determină o agresiune constantă și tot mai amplă asupra patrimoniului arheologic al României. Micro-expoziția și conferința de presă aduc în atenția publicului un caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur. Astfel, este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România, după demersuri care au durat peste 5 ani, efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional. Astfel, în anul 2024 acestea au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate în Belgia. Obiectele din acest caz au fost braconate și părăsiseră ilegal teritoriul României. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Clasate în prima parte a anului 2025, în prezent se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei. Dincolo de o serie de date de ordin științific privind bunurile de patrimoniu arheologic mobil care au făcut obiectul acestui caz, micro-expoziția și conferința de presă prezintă și o serie de aspecte administrative ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional, la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu acestea.
𝐒𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝟏𝟑 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞
• orele 11.00 – 13.00: Ghidaj curatorial în expoziția temporară „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră” susținut de dr. Alexandru Rațiu
Ghidajul va urmări rolul Dunării ca axă militară, economică și culturală, dar și modul în care prezența romană a modelat teritoriile de la nordul și sudul fluviului. Vor fi prezentate piese arheologice descoperite în castre, așezări civile, centre urbane și zone funerare, ilustrând viața militarilor, circulația bunurilor, practicile cotidiene și transformările comunităților de la frontiera dunăreană. Publicul va avea ocazia să descopere poveștile unor obiecte reprezentative, de la echipamente militare și piese de podoabă până la ceramică, inscripții și descoperiri cu valoare excepțională, integrate într-o perspectivă mai amplă asupra limesului dunărean și a patrimoniului arheologic al României.
• orele 13.00 – 15.00: Conferință publică si ghidaj curatorial în expoziția Tezaur Istoric: Introducere în arta tracică. Coifurile din metale prețioase, susținute de dr. Maria-Magdalena Ștefan
Pornind chiar de la acele obiecte care au stârnit un interes public atât de mare în ultima vreme – coifurile din metale prețioase, vom încerca să oferim răspunsuri la întrebări precum Câte se cunosc de fapt? Când au fost ele realizate? Ce reprezintă figurile cu care sunt acestea decorate? Vom discuta despre aceste detalii precum și despre cele mai recente cercetări arheologice derulate la locurile de descoperire ale celebrelor obiecte.
• ora 15.00: Conferință publică Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural national al României – 3 brățări preistorice din aur, susținută de dr. Corina Borș
Micro-expoziția și conferința publică aduc în atenția publicului un caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur - este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România. În 2024 acestea au fost repatriate. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. În prezent se află în colecțiile muzeului, fiind prezentate publicului cu acest prilej.
𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 𝟏𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞
• ora 10.00: Conferință publică Cercetarea arheologică de la Schitul Bocănita, comuna Sălătrucu, jud. Argeș, susținută de dr. Irina Ene
Conferința are ca temă rezultatele cercetării arheologice a ansamblului monahal idioritmic, de mici dimensiuni, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acesta a fost investigat recent, în contextul derulării unui amplu program de cercetări arheologice preventive ocazionat de construirea secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești. Schitul era compus dintr-o biserică de zid, de plan treflat, un fragment din zidul de incintă și șase case-chilii. Edificiul de cult, care fusese pictat în tehnica al fresco, se mai păstra în elevație în prima jumătate a secolului XX.
• ora 12.00: Conferință publică Tezaurele monetare antice: La intersecția dintre arheologie, istorie și patrimoniu muzeal, urmată de scurte ghidaje curatoriale tematice în expoziția Tezaur Istoric și expoziția temporară „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră” susținute de dr. Cristiana Tătaru și Anca Dumitru.
Prezentarea își propune să abordeze într-o manieră accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, subiectul tezaurelor monetare din Antichitate. Tema va fi analizată din trei perspective complementare: (1) istorică, prin explorarea conceptului de tezaurizare de urgență și a relației dintre depunerea tezaurelor și evenimentele istorice; (2) arheologică, prin investigarea contextului descoperirii și a contribuției acestuia la reconstituirea poveștilor umane și materiale din spatele tezaurelor; și (3) muzeală, prin urmărirea traseului monedelor, de la ascunderea lor în Antichitate până la descoperirea și integrarea lor în patrimoniul național. Prezentarea va fi însoțită de două micro-ghidaje curatoriale în expozițiile „Dunărea, fluviul care a modelat o lume” și „Tezaur Istoric”, prilej cu care vor fi discutate două tezaure reprezentative: unul de kosoni și unul de silicve.
În paralel cu activitățile desfășurate la sediul muzeului, vor avea loc alte activități desfășurate în țară, realizate de specialiști ai muzeului, astfel:
𝐕𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟎.𝟎𝟎
• Organizarea de șantier Webuild, localitatea Cruceni, jud. Arad; Rezultatele cercetărilor arheologice preventive de amploare ocazionate de modernizarea infrastructurii feroviare Timișoara – Arad (Lot 4), activitate susținută de dr. Mihaela SIMION
Pe parcursul amplelor investigații arheologice preventive desfășurate, din 2023 și până în prezent, pentru infrastructura feroviară de mare viteză între Timișoara și Arad, pe o distanță de aproximativ 66 km, traversând județele Timiș și Arad, au fost efectuate 850 de secțiuni arheologice și identificate 21 de situri arheologice. În colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău au fost cercetate – până în prezent – 18 situri, fiind în curs de cercetare ultimele 3. Această zonă, încadrată cultural în regiunea istorică a Banatului, s-a dovedit a fi una dintre cele mai dense din punct de vedere arheologic din România. Cercetările au relevat o ocupare continuă a teritoriului din eneolitic până în perioada modernă. Printre descoperirile cele mai semnificative se numără Situl 10 de la Vinga, un complex pluristratificat excepțional cu peste 10.000 de structuri arheologice investigate, cuprinzând așezări din epoca bronzului târziu, necropole sarmatice din secolele II-IV p. Chr. și un sat medieval datat în secolele XV-XVI. De asemenea, au fost identificate instalații preindustriale de producție a materialului de construcție din secolul XVIII la siturile 5 și 6, precum și comunități sarmatice cu legături culturale remarcabile în zona Glogovăț-Vladimirescu. Aceste descoperiri ilustrează complexitatea peisajului cultural bănățean și importanța cercetării arheologice preventive în cadrul proiectelor majore de infrastructură.
• Ziua Porților Deschise – Castrul de la Drajna, Școala de la Drajna, jud. Prahova (Programul poate suferi modificări în funcție de condițiile meteorologice!), activitate susținută de dr. Ovidiu Țentea
În cadrul evenimentului va avea loc o lecție deschisă și ghidaje tematice pentru elevii Școlii Drajna de Sus, organizate pe situl arheologic aflat în curs de restaurare. Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului: „Castrul Roman Drajna de Sus – Origine și Perenitate. Crearea Parcului Arheologic, Restaurarea, Conservarea și Promovarea Sitului Arheologic Castru Roman de la Drajna de Sus, zona Pe Grădiște, comuna Drajna, județul Prahova”, finanțat prin PNRR/2023/C11/MIPE/I1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Apel 3. Beneficiar: UAT Comuna Drajna. Evenimentul este organizat în colaborare cu Primăria Comunei Drajna și se desfășoară cu participarea elevilor și cadrelor didactice de la Școala Drajna de Sus. Participanții vor avea ocazia să descopere istoria castrului roman, rezultatele cercetărilor arheologice și lucrările de restaurare aflate în desfășurare, precum și importanța protejării și valorificării patrimoniului cultural.
Zilele Europene ale Arheologiei reprezintă un prilej de sărbătorire și promovare a patrimoniului arheologic. Iar în egală măsură sunt un prilej de a încuraja autoritățile publice și diverse părți interesate (deținători de interese / stakeholders) de domeniul arheologiei să promoveze patrimoniul arheologic. Acestea se bazează pe o platformă digitală, journees-archeologie.fr, care aduce în atenția publicului fațetele multiple și diversitatea patrimoniului și inițiativelor legate de arheologie în Europa. Evenimentul, celebrat la nivel European din 2019, facilitează crearea unei rețele de părți interesate în domeniul arheologiei în toate țările membre ale Consiliului Europei.
Pentru România, coordonatorul național al evenimentului Zilele Europene ale Arheologiei este Institutul Național al Patrimoniului.
Vă așteptăm!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
𝐀𝐫𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫. 𝐂𝐞𝐫𝐚𝐦𝐢𝐜𝐚 𝐡𝐚𝐛𝐚𝐧𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢
𝟏𝟗 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔
Ora 𝟏𝟒:𝟎𝟎
Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei, Alba Iulia
Acces prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică
Expoziția poate fi vizitată în perioada
𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗜𝗔 ș𝗶 𝘁𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗲 ț𝗲𝘀𝘂𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶!
𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲", 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝘁 𝗰𝗮𝘁𝗲𝗴𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗙𝗢𝗡𝗗 (𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝗿𝗲: 𝟮𝟮𝟯𝟭/𝟮𝟬𝟬𝟵), 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶 - 
Povestea acestui chilim începe cândva, în ultimul sfert al secolului al-XIX-lea, în casa unei familii din localitatea 
Având 
În câmpul central, remarcăm o figură umană de mari dimensiuni iar în interiorul acestui motiv apar arborele vieții, motive avimorfe (păsări simple și bicefale) și skeomorfe (pieptenele).
Chilimul este unicat prin geniul creatorilor anonimi de a reinterpreta, din perspectivă proprie, motivele artei orientale și sud-dunărene.
În decembrie 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO a inclus „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Conform UNESCO.
