marți, 9 iunie 2026

𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚

 


𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚


În perioada 12 – 13 iunie 2026, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, sub egida Consiliului Județean Constanța, se alătură manifestării internaționale 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢, eveniment dedicat promovării patrimoniului arheologic și popularizării activității muzeelor și a cercetătorilor în rândul publicului. Printr-o serie de programe desfășurate la obiectivele muzeale din Constanța – Edificiul Roman cu Mozaic și sediul MINAC, Cernavodă – Centrul Hamangia și Atelierul Gânditorului și Hârșova – Cetatea Carsium, publicul de toate vârstele va avea ocazia să descopere patrimoniul arheologic al Dobrogei prin ateliere creative, demonstrații practice, expoziții și întâlniri cu specialiști ai muzeului. 


Programul celor două zile de manifestări:
• Sediul MINAC, str. Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța;
Vineri, 12 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 12:00


𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 „𝐃𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫❞
Activitatea se adresează copiilor de vârstă școlară și propune o incursiune în universul civilizațiilor antice prin intermediul unor ateliere creative inspirate de patrimoniul arheologic dobrogean, reunite sub titulatura „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐢. 𝐃𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫❞.
Elevii Școlii Gimnaziale „Viceamiral Ioan Murgescu” Valu lui Traian, din clasele a II-a A și a IV-a B, îndrumați de învățătoarele Sandina Dragomir și Veronica Micloș, vor realiza colaje și puzzle-uri inspirate de artefacte istorice, în cadrul atelierului de colaj creativ coordonat de Andreea Andrei și Florentina Bozîntan. De asemenea, aceștia vor modela în lut și ipsos reprezentări ale unor piese și monumente emblematice pentru istoria Constanței, sub îndrumarea specialiștilor Luiza Ionescu și Laura Vasilache.
Totodată, participanții (copii, cadre didactice și părinți) vor avea ocazia să vizioneze filmul de reconstituire istorică dedicat Cetății Capidava, producție care valorifică tehnologii vizuale moderne și reconstituiri istorice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, facilitând redescoperirea lumii romane prin prisma descoperirilor arheologice.
• Edificiul Roman cu Mozaic, Piața Ovidiu nr. 12, Constanța;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 13:00


𝐖𝐨𝐫𝐤𝐬𝐡𝐨𝐩 𝐬̗𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞𝐢 „𝐕𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢❞
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, organizează workshop-ul „𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐜𝐮 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚❞, care îi va introduce pe elevi în activitatea cercetării arheologice și în procesul prin care vestigiile trecutului devin surse de cunoaștere istorică.
Pornind de la o prezentare susținută de cercetătorul dr. Constantin Băjenaru și continuând cu activități coordonate de specialiștii muzeului, Cătălin Nopcea, Bianca Profiran și Laura Gheorghiu, tinerii vor descoperi etapele activității unui arheolog, de la pregătirea unei cercetări arheologice până la interpretarea materialelor scoase la lumină în urma săpăturilor. Discuțiile vor viza provocările, responsabilitățile și satisfacțiile profesiei de arheolog. Pornind de la informațiile dobândite, elevii vor realiza desene inspirate de artefactele cercetate.
Evenimentul va fi completat de vernisajul expoziției „𝐕𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢❞, care reunește lucrări realizate de elevii secțiilor de volumetrie din cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria”. Elevii expozanți sunt coordonați de profesorii Crinela Popescu, Marcel Grigore, Claudia Cernagor și Aurelian Busuioc. Proiectul expozițional va fi expus în cadrul bolților de la Edificiul Roman cu Mozaic.
• Muzeul „Axiopolis” Cernavodă - Atelierul Gânditorului, str. Mihai Eminescu nr. 7;
Vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00


𝐕𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞𝐢 „𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Primăria Cernavodă, invită publicul la vernisajul expoziției „𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞. Evenimentul va avea loc vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00, în Atelierul Gânditorului – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, situat pe strada Mihai Eminescu nr. 7.
Echipa curatorială a proiectului expozițional este formată din Valentina Voinea și Adrian Irimia, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și Raluca Kogălniceanu și Cristian Eduard Ștefan, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Expoziția foto-documentară reunește fotografii, documente și imagini de arhivă provenite din colecțiile celor două instituții partenere. Evenimentul va fi urmat de vizitarea Centrului Hamangia – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, din strada Ovidiu nr. 19.
•Muzeul „Axiopolis” Cernavodă - Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 9:00 – 18:00 (pauză 13:00 – 13:30)


𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐥𝐚 𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐇𝐚𝐦𝐚𝐧𝐠𝐢𝐚
Inspirate de universul fascinant al culturii Hamangia și de cuplul statuar „𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠̗𝑖 𝐹𝑒𝑚𝑒𝑖𝑎 𝑠̗𝑒𝑧𝑎̂𝑛𝑑”, activitățile organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Primăria Cernavodă și Universitatea „Ovidius” Constanța în cele două locații menționate mai sus îi așteaptă pe copii și tineri să descopere patrimoniul arheologic prin joc, lectură, creație artistică și experiențe interactive.
Participanții vor avea ocazia să exploreze lumea preistoriei prin ateliere practice, povești și provocări creative, adaptate diferitelor categorii de vârstă, după cum urmează:
• „𝐵𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑡𝑒𝑐𝑎 𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖” - cărți despre copilărie;
• „𝑉𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑛𝑔𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑 𝑣𝑖𝑎𝑡̗𝑎̆” - desene colorate;
• „𝑃𝑎̂𝑛𝑧𝑎 𝑓𝑒𝑟𝑚𝑒𝑐𝑎𝑡𝑎̆”- pictură pe pânză;
• „𝐶𝑢𝑚 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔” - groapa cu nisip;
• „𝑃𝑜𝑣𝑒𝑠̗𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑡”- modelaj în lut;
• „𝐶𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖”- tur ghidat;
• „𝑅𝑒𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑚𝑒 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒” (premii surpriză).
Echipa coordonatoare din partea muzeului este formată din specialiștii Valentina Voinea, Adrian Irimia, Ioana Brătulescu, Olivia Rotaru, Laura Dumitrescu și Manuela Maxim (Măiță).
• Hârșova - Cetatea Carsium, str. Gheorghe Doja;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, intervalul orar 10:00 – 12:00


𝐈̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐬𝐢𝐮𝐦
Printre zidurile încărcate de istorie ale Cetății Carsium, publicul este invitat la o întâlnire cu mărturiile trecutului scoase la lumină de cercetarea arheologică. Cercetătorul dr. Constantin Nicolae va prezenta rezultatele celor mai recente săpături desfășurate în necropola romană a cetății, dezvăluind fragmente din povestea comunităților care au trăit aici în urmă cu aproape două milenii.
Participarea la eveniment și vizitarea sitului arheologic sunt gratuite în cursul zilei de sâmbătă, 13 iunie 2026.
Activitățile organizate în cadrul ediției din acest an a Zilelor Europene ale Arheologiei sunt menite să evidențieze adevărata complexitate și frumusețe a profesiei de arheolog, cea care aduce la lumină vestigiile trecutului și transformă urmele timpului în pagini vii de istorie. 


https://minac.ro/zilele-europene-ale-arheologiei-la.../

 
#MINAC #ZEA #ZileleEuropenealeArheologiei #Axiopolis #Cernavoda #Arheologie #Edificiu #Mozaic #Carsium #Harsova #muzeu #istorie #AtelierulGanditorului #CentrulHamangia

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

𝐀.𝐑𝐄𝐒𝐓 𝟏𝟗𝟖𝟗 – 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚 𝐯𝐢𝐝𝐞𝐨 𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢, o nouă expoziție tematică la Muzeul Național de Istorie a României

 

𝐀.𝐑𝐄𝐒𝐓 𝟏𝟗𝟖𝟗 – 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚 𝐯𝐢𝐝𝐞𝐨 𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢, o nouă expoziție tematică la Muzeul Național de Istorie a României 


Muzeul Național de Istorie a României și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS anunță vernisarea expoziției A.REST 1989 – Arhiva video a Securității, 𝐦𝐚𝐫𝐭̦𝐢, 𝟏𝟔 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, la sediul MNIR (Calea Victoriei, nr. 12). 


Expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule.


De asemenea, vor fi expuse, pentru prima oară în România, artefacte originale din Arestul Securității și corpuri delicte. Unul dintre ele este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții.


Cu prilejul vernisajului va fi lansat și un website (www.arestulsecuritatii.ro) gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității.


Natura represiunii Securității (poliția politică a Partidului Comunist Român) va fi, astfel, mai bine cunoscută prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației.


A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. 


Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu. 


Singura putere legitimă rămâne cea a adevărului, cultivat într-o societate democratică.


Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15).


***
Parteneri instituționali: Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Serviciul de Telecomunicații Speciale
Parteneri media: AGERPRES; TVR; DIGI24; Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România București fm, Radio România International; RFI France Médias Monde; Rock fm; Scena9; Igloo; PressOne; Spotmedia.ro; Media Quality; Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Prima History, Cinemaraton


Echipa proiectului:
CNSAS:
Oana Demetriade (curator)
Mihai Demetriade (curator)


Echipa MNIR:
Cornel Constantin Ilie (curator)
Oana Ilie
Cristina Păiușan
Marius Neculae
Adela Stan
Cristina Moisescu
Pompilia Dozsa
Ionel Ene
Specialist comunicare: Simona Gabriela Noapteș (Igloo Media)
Concept, design: Igloo Associated Architects: arh. Bruno Andreșoiu, arh. Oana Radu
Design grafic: Arh. Doriana Mărășoiu
Multimedia: Ștefan Schultz
Producție: Atelier Mob SRL: arh. Ovidiu Niculică
Realizare website: Valentin Ungureanu

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Meteoritul Abee

 



Meteoritul Abee


Pe 9 iunie 1952, meteoritul Abee a trecut ca un bolid luminos prin atmosferă și a atins suprafața Pământului în statul Alberta, Canada, la ora 23:05. Meteoritul cântărea aproape 107 kg și a fost recuperat dintr-un crater adânc de 2 metri aflat într-un câmp de grâu. Meteoritul are formă ovală, cu o lungime de aproximativ 50 cm și este acoperit de o crustă subțire neagră, sticloasă, cu inserții asemănătoare amprentelor, datorate topirii suprafeței la trecerea prin atmosferă.


Meteoritul Abee este un meteorit condritic enstatit, o formă rară de meteorit, bogată în enstatit, un mineral cu o concentrație mare de magneziu. Meteoriții condritici sunt neferoși, compuși din diverse tipuri de praf și granule mici formate la începutul sistemului solar. Analizele amănunțite chimice, petrografice și metamorfice au stabilit vârsta expunerii la raze cosmice și au sugerat că anumite tipuri de condrite provin dintr-un singur corp de meteorit, deci o origine comună. Oamenii de știință speculează că Abee și alți meteoriți din același grup (condrite enstatite) s-au format relativ aproape de Soare, unde corpurile sursă, originale, conțineau puțină apă sau deloc și par a fi concentrate în centura interioară de asteroizi. Cea mai mare parte a meteoritului este administrată și întreținută de Muzeul Canadian al Naturii, iar un alt fragment este expus la Muzeul American de Istorie Naturală din New York. 


În 2012, a fost lansată o serie de monede „Cosmic Fireball”, cu un design deosebit, aplicații de culori superbe și bucăți reale de meteorit în capsula interioară din interiorul monedei. Aceasta este una dintre puținele monede de argint din lume care conține piese mobile și un tiraj limitat de doar 999 de exemplare la nivel mondial. Această monedă celebrează un eveniment cosmic rar, reunind misterele spațiului cosmic cu frumusețea artei numismatice.


Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu


Surse de informare:
https://www.lpi.usra.edu/meteor/metbull.php?code=6
https://www.amnh.org/.../solar-system/from-hot-to-cold/abee
https://en.wikipedia.org/wiki/Abee_%28meteorite%29

 

Sursa informațiilor Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacău.

𝗠𝗢𝗗𝗔 𝗟𝗔 𝗣𝗢𝗥Ț𝗜𝗟𝗘 𝗟𝗘𝗩𝗔𝗡𝗧𝗨𝗟𝗨𝗜 | 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗜𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗦𝘂𝗰𝗲𝗮𝘃𝗮

 

𝗠𝗢𝗗𝗔 𝗟𝗔 𝗣𝗢𝗥Ț𝗜𝗟𝗘 𝗟𝗘𝗩𝗔𝗡𝗧𝗨𝗟𝗨𝗜 | 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗜𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗦𝘂𝗰𝗲𝗮𝘃𝗮


Vernisaj: miercuri, 8 iulie 2026, ora 13.00
Adresă: Strada Ștefan cel Mare nr. 33, Suceava
Organizatori: Muzeul Național al Bucovinei & Muzeul Municipiului București


Zona geografică, istorică şi culturală a Levantului, respectiv aria situată pe malurile Mediteranei Orientale şi ale Mării Negre, în Orientul Apropiat, Caucaz şi Balcani, este locul de origine a marilor civilizaţii – asiriană, babiloniană, egipteană, bizantină, greacă şi otomană – locul de origine a celor mai multe inovaţii culturale, a științelor și a artelor.


Ca urmare a deschiderii relațiilor dintre Franța și Înalta Poartă, în prima jumătate a veacului al XVI-lea, mai ales ca urmare a bătăliei de la Mohács (29 august 1526), care va asigura libertatea religioasă a creștinilor din Levant și a facilităților comerciale avută în zonă de occidentali, va fi consacrat și conceptul de „țări ale Levantului”.


Țările Române, aflate la frontiera dintre Orient și Occident, sau, cum s-a spus, „la porțile Levantului”, au fost un punct de contact permanent între cele două mari arii culturale. Felul în care au fost asimilate în spațiul românesc elementele istorice, culturale, modul de viață, religia, este redat, în primul rând vizual, cu ajutorul artei.


Între artele vizuale, cel care la prima vedere transmite epoca, modul de viață, treapta socială, nivelul cultural, gustul pentru frumos, starea civilă, apartenența religioasă, ș.a., este costumul.
Raportându-ne la spațiul românesc, costumul povestește istoria Țărilor Române, modul în care s-au raportat deopotrivă la lumea orientală și la cea occidentală.


Cele mai multe informații le avem de la artefactele păstrate în muzee și studiate de specialiști, dar și de la cei care au călătorit în această lume românească, fascinați de sincretismul artelor orientale și occidentale la țărmul vestic al Mării Negre. Mărturiile scrise în jurnale sau în schițe de călătorie de memorialiştii străini ce au vizitat ţinutul în secolele XVIII și XIX, precum Jean Étienne Liotard, Louis Dupré, Luigi Mayer, Sir Robert Ker Porter, August von Henikstein, sau de plasticieni occidentali precum Auguste Raffet, Charles Doussault, Michel Bouquet, Dieudonné Auguste Lancelot, Anton Chladek, reliefează, în primul rând, frumusețea și complexitatea costumului.


Muzeul Municipiului Bucureşti este cunoscut pentru ampla şi variata sa colecţie de costume ce acoperă o perioadă de câteva sute de ani, începând cu veșminte fanariote şi terminând cu toalete complete din secolele XIX şi XX, cu bijuterii şi accesorii vestimentare.
Deși mult timp blamată de istorici, epoca domniilor fanariote a intrat în conştiinţa naţională prin beneficiile cultural-artistice pe care le-au adus foştii dragomani greci ai Sublimei Porţi deveniţi vremelnici bey în Ţările Române.


În veacul fanariot, veșmintele – prin opulenţă, cromatică şi monumentalitate – erau remarcate și admirate în saloanele elitelor moldo-valahe. Gustul desăvârşit al costumelor, cromatica, fineţea texturilor impresionau pe cei mai exigenţi critici ai schimbătoarelor mode occidentale. Aceşti principi creştini ortodocşi se considerau moştenitorii basileilor şi, după puterea, averea şi gradul de educaţie ale fiecărei familii, continuau tradiţiile fastului aulic deprins la curtea Paleologilor şi Comnenilor. Bogăţia şi luxul exorbitant, epatant, îi ajutau să se impună în faţa curţilor domnitoare din ţările învecinate şi a oaspeţilor străini cu sânge albastru.


Expoziția temporară este binevenită pentru publicul cunoscător sau nu al vieții și modelor de odinioară. Poate fi, în același timp, o sursă de inspirație pentru designerul care se află în fiecare dintre noi. Pot fi admirate în ansamblu şi prin detalii bine alese, rochii confecţionate din catifea sau brocart, decorate abundent cu broderii de fir, pentru jupânese şi jupâniţe, anterie de cutnie, pipiri (haină cu sau fără mâneci, cu poale lungi şi mult încreţite la spate) ciupage din borangic cusute cu fir metalic, fermenele şi cepchene (fermenele cu mâneci lungi și despicate) al căror piept şi spate era minuţios decorat cu măiestre cusături cu model fitomorf, ilice, şalvari sau poturi de arnăuţi şi surugii, fesuri cu lungi canafi, şaluri de caşmir, foarte prețioase, ce se transmiteau din generație în generație. Încălţările fine din catifea, în nuanţe rafinate: imineii din piele decoraţi cu broderii de fir, meşii boierești, de asemenea cu nişte fine ornamente de fir, papucii din catifea decoraţi cu perluţe şi broderii de fir sau greoii nalâni, narghilelele și pernele pe care stăteau tolăniți boierii, bijuteriile, vin să susțină ideea de culoare, strălucire, fast.


Toate aceste autentice și inestimabile piese de costum și accesorii pot reînvia o lume apusă prin intermediul scenografiei muzeistice. Stampele cu tipuri sociale, portrete de principi și de jupânițe, arta plastică, obiectele de uz casnic din aceste vremuri trecute, arta decorativă, armele, scenele de gen, toate completează tabloul Bucureștiului fanariot și al celui de tranziție spre Occident, al elitelor și al mahalagiilor care au trăit în acest spațiu urban levantin.


Piesele autentice din colecțiile Muzeului Municipiului București – Textile și accesorii vestimentare, Artă Plastică-Pictură, Artă Decorativă-Metal, Diverse, Știință-Tehnică, Tipărituri și Imprimate – redau eleganța și frumusețea stilurilor artistice orientale care au fost asimilate în arta românească.


Ulysse de Marsillac îşi amintea, pe la mijlocul secolului al XIX-lea de fastuosul costum al doamnelor din epoca fanariotă, deplângând decăderea portului oriental şi moda contemporană lui. Într-o descriere a veşmintelor levantine acesta spune: „Peste părul plin de cosiţe acestea pun, cu mândrie, un mic işlic, acea bonetă de blană pe care o împodobesc cu râuri de diamante prinse cu o agrafă de smaragde”.


Curator: Dr. Maria-Camelia Ene, Coordonator Compartiment Istorie Modernă și Contemporană, Secție Arheologie Sistematică și Istorie
Expoziția va fi deschisă în perioada 8 iulie - 4 octombrie 2026 la Muzeul de Istorie Suceava. Program: marți - duminică: 10:00 – 18:00 (ultima intrare 17:30).

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Modelele spectaculoase de pe aripile fluturilor

 





„Unele aripi spun «privește-mă!». Altele spun «sper să nu mă vezi».”


Modelele spectaculoase de pe aripile fluturilor nu sunt doar decorative. Pentru multe specii, ele reprezintă instrumente de supraviețuire, perfecționate de milioane de ani de evoluție.


„Ochii” care sperie prădătorii
Caligo memnon, cunoscut drept fluturele bufniță, are pe partea inferioară a aripilor pete circulare mari care seamănă izbitor cu ochii unei bufnițe. Atunci când este deranjat, deschiderea bruscă a aripilor poate surprinde un prădător suficient cât să îi ofere timp să fugă.


Fluturele care se transformă într-o frunză uscată
Kallima inachus este unul dintre cele mai spectaculoase exemple de camuflaj. Cu aripile închise, nervurile, petele și forma acestora imită atât de bine o frunză uscată încât devine extrem de greu de observat.


Aripi care intimidează prin surpriză
Aglais io stă adesea cu aripile închise, ascunzând petele mari colorate. Când apare un pericol, își deschide brusc aripile, expunând „ochii” falși care pot speria păsările mici.


Modele care creează confuzie
Araschnia levana are desene complexe și contraste puternice care ajută la fragmentarea conturului corpului, făcând mai dificil pentru prădători să distingă forma exactă a insectei.


Fluturele cu aripi aproape invizibile
Greta oto are zone lipsite de pigmenți și acoperite cu structuri microscopice speciale care reduc reflexia luminii. Rezultatul? Aripi aproape transparente, greu de observat în zbor.
Așa că data viitoare când privești un fluture, întreabă-te: vezi doar un model frumos… sau o strategie de supraviețuire?


În natură, uneori cea mai bună strategie este să nu fii observat deloc.


Shutterstock


#MuzeulAntipa #Fluturi #Strategiidesupravietuire

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Chimirul, accesoriu tradițional al mocanilor săceleni

 

Chimirul, accesoriu tradițional al mocanilor săceleni 


Chimirul (brâul) este o piesă de costum popular românesc (bărbătesc), de formă dreptunghiulară, încheiat cu ajutorul a trei cureluşe şi trei catarame metalice. Pe întreaga faţă exterioară este decorat cu motive aplicate prin ştanţare. Prin structura şi forma sa este adecvat vieţii de toate zilele, dar şi ţinutei ceremoniale. În zona Transilvaniei chimirul (sau şerparul) se realiza în sat la meşteri curelari şi se confecţiona din piele de bovină tăbăcită vegetal, vopsită, croită şi cusută. Brâul lat este prevăzut cu buzunare, în care bărbații își țineau banii și diferite obiecte mărunte, cum ar fi tutunul sau amnarul.


Chimirul este descris și în opere literare: ”Cel dintîi (chimir) era cu taleri, altul numai cu florinți, Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurești cu zimți! Ce chimir!... De piele neagră, și bagă bine de seamă, avea-n juru-i agățate zece năsturași de-alamă” (Hașdeu).
Sau: "Raza armelor să le-arătați”. Eminescu scrie: La chimir bani sa băgați. Când din casă vom ieși /Și pe drum vom întâlni". 


În zona Săcele chimirul se păstrează ca un tradițional accesoriu vestimentar al mocanilor dar și al ceangăilor, la ei fiind cunoscut sub denumirea de „dészű”.


Pentru mai multe detalii depre mocanii săceleni, vă așteptăm să vizitați expoziția temporară „Ecologia lânii – de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane” deschisă la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Program vizitare: miercuri-duminică, între orele 10:00-18:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

RĂDAȘCA (Lucanus cervus)

 






Deschiși permanent pentru cunoaștere!


Exponatul lunii iunie 2026 la Muzeul de Științele Naturii Bacău - RĂDAȘCA (Lucanus cervus)


Rădașca este considerată unul dintre cei mai mari gândaci din Europa, iar dimensiunea impresionantă a masculilor este dată în principal de mandibulele dezvoltate. Deși par puternice și intimidante, acestea sunt folosite mai ales în confruntările dintre masculi pentru teritoriu, nu pentru hrănire. Această specie face parte din ordinul coleopterelor și este protejată în multe țări europene deoarece numărul exemplarelor a scăzut în ultimele decenii.


Trăiește în păduri de foioase, mai ales în cele de stejar, fag și castan, dar poate fi întâlnită și în parcuri mari sau livezi vechi, dacă există arbori bătrâni. În România, rădașca este prezentă mai ales în regiunile deluroase și de câmpie împădurite.


Femela depune ouăle în lemnul putrezit. Din ouă ies larve albe, care se hrănesc cu lemn aflat în descompunere. Stadiul de larvă poate dura între 3 și 6 ani, în funcție de condițiile de mediu. După această perioadă, larva se transformă în pupă, iar apoi apare adultul.


Prezența rădaștei indică existența unor ecosisteme forestiere sănătoase și mature, deoarece specia depinde de lemnul aflat în descompunere și de arborii bătrâni. Din acest motiv, conservarea pădurilor naturale și păstrarea lemnului mort au un rol important în menținerea populațiilor acestei specii.


În trecut era considerată o insectă misterioasă – în unele regiuni europene existau legende care spuneau că aduce noroc sau că are puteri speciale datorită aspectului său impresionant. 


Material realizat de muzeograf dr. biol. Zaharia Lăcrămioara Gabriela

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

O nouă monedă comemorativă din Slovacia - 09.06.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On June 15, Slovakia will put into circulation a new commemorative 2 euro coin dedicated to the 50th anniversary of Czechoslovakia's victory in the 1976 European Championship, one of those sporting feats that have stood the test of time to become a legend. 


The coin commemorates a triumph that belongs to the shared history of Czechoslovakia, but which Slovakia now reclaims from within the euro with an issue that is especially attractive to collectors, football fans and lovers of coins with a strong symbolic charge.

The final of that European Championship was played on June 20, 1976, in Belgrade. Czechoslovakia faced the powerful West Germany, the reigning European and world champions. The match ended in a 2-2 draw and was decided in a penalty shootout. It was there that one of football's most memorable moments was born: Antonín Panenka 's soft, chipped penalty down the middle, which gave Czechoslovakia the title and forever christened a particular style of penalty kick.

Half a century later, Slovakia commemorates that victory with a 2-euro coin that doesn't depict Panenka literally, but rather the spirit of that triumph: a right-profile footballer dribbling the ball, flanked by two laurel branches, a classic symbol of victory. Next to the figure is the inscription “MAJSTRI EURÓPY 1976”, which can be translated as “European Champions 1976”.


At the bottom is the name of the issuing country, SLOVENSKO, along with the year 2026. Also appearing are the initials MH, corresponding to the designer Matěj Hanuš, and the mint mark of the historic Kremnica Mint, one of the oldest numismatic institutions in Europe.

The issue will have a large mintage of 995,000 coins for circulation, plus an additional 5,000 proof coins, presumably intended for the collectors' market. This makes it an accessible coin, but with added appeal for those seeking more beautifully presented or higher-quality versions.

Beyond its technical specifications, this piece has a special appeal: it unites two worlds that often ignite similar passions: football and numismatics. It doesn't simply commemorate a sporting anniversary; it recaptures a moment that changed the language of football. Since 1976, saying "to take a Panenka penalty" immediately evokes a blend of composure, technique, and daring.

For collectors of commemorative €2 coins, the 2026 Slovakian coin has another point of interest: it joins the long list of European issues dedicated to major historical, cultural, and sporting events, but it does so with a theme of enormous popular recognition. You don't need to be a Central European football expert to understand the significance of that penalty kick. The "Panenka" is part of the sport's collective memory.

Slovakia has chosen a simple, direct, and highly legible design. The footballer, the ball, and the laurel wreaths encapsulate the message without cluttering the design. The coin doesn't aim to reproduce a specific scene from the final, but rather to summarize in a single image the pride of a victory that remains alive even today.

On June 15, when this new €2 coin begins its journey, it won't just be another piece added to collectors' albums. It will also be a reminder of a night in Belgrade when Czechoslovakia challenged a world champion and won with one of the most audacious gestures ever seen in a final.



Slovakia commemorative 2 euro coins

Commemorative 2 euro coins 2026

 

Sursa informațiilor aici.

luni, 8 iunie 2026

𝐈𝐏𝐎𝐒𝐓𝐀𝐙𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐌𝐎𝐓𝐈𝐕𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐕𝐈𝐌𝐎𝐑𝐅 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐈𝐋. 𝐒𝐈𝐌𝐁𝐎𝐋𝐈𝐒𝐓𝐈𝐂𝐀̆, 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐑𝐄𝐙𝐔𝐋𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐂𝐄𝐑𝐂𝐄𝐓𝐀̆𝐑𝐈𝐈 𝐏𝐄 𝐓𝐄𝐑𝐄𝐍

 





𝐈𝐏𝐎𝐒𝐓𝐀𝐙𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐌𝐎𝐓𝐈𝐕𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐕𝐈𝐌𝐎𝐑𝐅 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐈𝐋. 𝐒𝐈𝐌𝐁𝐎𝐋𝐈𝐒𝐓𝐈𝐂𝐀̆, 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐑𝐄𝐙𝐔𝐋𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐂𝐄𝐑𝐂𝐄𝐓𝐀̆𝐑𝐈𝐈 𝐏𝐄 𝐓𝐄𝐑𝐄𝐍 


𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞


𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎) în textilele tradiționale românești reprezintă o sinteză între spiritualitatea arhaică și viața omului de zi cu zi.


De la pasărea-suflet și simbolul renașterii (𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙) până la măiestria zoomorfă (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒), aceste reprezentări decodifică o filozofie a legăturii dintre teluric și divin.


𝐈̂𝐧 𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐠𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐭𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐩𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐞𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯, 𝐜𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐨 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐜𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐜𝐨-𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐚̆: 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐚̆𝐢𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆/ 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐜𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐩𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚.


𝐈̂𝐧 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞, păsările stilizate (𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑒, 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆) reprezentau spiritul strămoșilor sau legătura sacră dintre Cer și Pământ.


𝐏𝐨𝐫𝐮𝐦𝐛𝐞𝐥𝐮𝐥 („𝑃𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝐷𝑢ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖“) este simbolul Duhului Sfânt (𝑖̂𝑛 𝑖𝑐𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑎̆) și mesager al păcii.


Pasărea bicefală, prezentă pe covoarele oltenești și moldovenești, preia atribute solare și de putere, făcând trimitere la dualitate (𝑠𝑎𝑐𝑟𝑢 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑎𝑛, 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟).


𝐂𝐨𝐜𝐨𝐬̦𝐮𝐥, 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐠𝐢𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢.


𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 a impus o geometrizare riguroasă, adaptată la specificul fiecărui tip de țesătură. 𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑎𝑙𝑒𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖” (𝑝𝑒 𝑖𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖) este cel mai des întâlnită în covoarele din Oltenia și Moldova. Liniile curbe ale păsărilor devin forme unghiulare, stilizate prin trepte sau romburi pentru a facilita țesutul cu fire colorate (𝑙𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐).


𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐝𝐞𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐟𝐢𝐫 (𝑝𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐), întâlnită frecvent în decorarea capetelor de ștergarelor. Aici, siluetele avimorfe (𝑝𝑜𝑡𝑎̂𝑟𝑛𝑖𝑐ℎ𝑖, 𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑖) sunt redate cu o mai mare finețe și fluiditate prin cusături precum cea „𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑢𝑐𝑖𝑢𝑙𝑖𝑡̦𝑒” sau „𝑝𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑒”.


𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑛𝑎̆𝑣𝑎̆𝑑𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖”, joaca dintre urzeală și bătătură permite crearea de alternanțe care sugerează zborul sau aripile stilizate în motive schematice.


Cercetările etnografice efectuate de-a lungul timpului scot în evidență o serie de concluzii relevante.


Transmisia transgenerațională privind studiile pe teren din zonele etnofolclorice confirmă că simbolul „𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑖-𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡” s-a menținut cel mai bine în memoria femeilor vârstnice și a meșterilor populari care păstrează vechile tipare.


În Oltenia, cromatica devine mult mai bogată pe covoare, iar contururile avimorfe interacționează puternic cu motivul „𝐏𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢”.


La nivelul comunităților rurale, se remarcă tendința de a adapta formele avimorfe tradiționale în funcție de noile materiale și preferințe cromatice, fără a pierde însă „𝑠𝑐ℎ𝑒𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙” simbolic arhaic.


𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝑑𝑟. 𝐿𝑖𝑣𝑖𝑢 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑎𝑛𝑢, Roxana Mihaela Cernat, muzeografi Muzeul Olteniei, Secția Etnografie.


𝐅𝐨𝐭𝐨: Cercetare și documentare teren, 31.05.2026, comuna Gogoșu, Județul Dolj.


𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚: Petrescu, Paul, Motive decorative celebre, București, Editura Meridiane, 1971.
Antonescu, Romulus, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, București, 2009.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.