miercuri, 18 februarie 2026

Costumul de sărbătoare din Săcădate, Țara Oltului

 





Costumul de sărbătoare din Săcădate, Țara Oltului, relevă accesorii care au o semnificație simbolică, printre care remarcăm, purtarea brâului împletit, decorativ, la fetele de măritat. 

Fetele, după 15 ani, pe lângă ia înflorată, catrința neagră numită ,,perpetă", șorțul alb de pânză cu dantelă, purtau la spate, sub ,,catrința în vărgi" așezată de-a latul, brâul împletit de culoare neagră sau albastru închis, terminat cu ciucuri.

Vă invităm să admirați acest costum la Muzeul de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică, în intervalul 09:00-17:00.
 
 
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Altăraș zoomorf

 




𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐅𝐄𝐁𝐑𝐔𝐀𝐑𝐈𝐄 𝟐𝟎𝟐𝟔
𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝟏𝟔-𝟐𝟕 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔


În a doua jumătate a lunii februarie 2026, Muzeul Județean Olt aduce în atenția publicului un vas de tip altăraș cu protome zoomorfe. Artefactul a fost descoperit în situl „Ogașul lui Ioniță Țiganul” de la Brebeni (jud. Olt), obiectiv arheologic de tip tell, cercetat în între 1964 și 1967 de către Mihail Butoi. Piesa se încadrează în perioada eneolitică, respectiv în cultura Sălcuța, și se păstrează în expoziția de arheologie din cadrul instituției.
𝐓𝐢𝐩: altăraș zoomorf
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐢𝐩: altăraș cu două protome zoomorfe
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐞: Altărașul a fost confecționat prin asamblarea a trei categorii de piese distincte: picioarele, vasul ceramic și protomele zoomorfe. Cele patru picioare sunt masive, au secțiunea aproximativ circulară și talpa ușor mai lată. Elementele plastice menționate au fost dispuse pe colțurile vasului ceramic și îl susțin. Vasul ceramic este oval la bază, în timp ce în partea superioară prezintă o formă cvasi-rotundă. Pe exteriorul buzei vasului, diametral opuse, observăm prezența a două protome zoomorfe. Modalitatea de redare a protomelor ar putea indica legătura acestora cu iconografia bovideelor. Aspectul general al altărașului ceramic este asemănător cu cel al vaselor de tip zoomorf.
Piesa a fost realizată manual din lut, în compoziția pastei fiind observate pietricele, cuarț mărunțit și urme de materiale organice. Arderea oxidantă a imprimat o culoare brun-cărămizie la interiorul și exteriorul altărașului ceramic. Artefactul, din pastă semifină și aspru la atingere, păstrează doar parțial urmele de lustruire, fiind întregit prin restaurare (restaurator: Ion Marinică).
𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚: Astfel de altărașe din lut ars au fost probabil utilizate în practici magico-religioase pentru fertilitate, viață și protecție, pentru libații ori în interiorul locuințelor, eventual asemenea unor opaițe. Această din urmă utilizare nu poate fi exclusă pentru altărașul ceramic, în interiorul vasului, pe fund, fiind vizibilă o pată neagră-cenușie, semn al unei arderi secundare.
Dimensiuni: L: 160 mm; l: 118,35 mm; H: 87,35 mm.


𝐎𝐁𝐉𝐄𝐂𝐓 𝐎𝐅 𝐓𝐇𝐄 𝐌𝐎𝐍𝐓𝐇 𝐅𝐄𝐁𝐑𝐔𝐀𝐑𝐘
𝐅𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐲 𝟏𝟔𝐭𝐡-𝟐𝟕𝐭𝐡, 𝟐𝟎𝟐𝟔
In the second half of February 2026, the Olt County Museum brings to the publicʼs attention a small altar-type vessel with zoomorphic protomes. The artefact was discovered at the ‟Ogașul lui Ioniță Țiganul” site in Brebeni (Olt County), a tell-type archaeological site excavated between 1964 and 1967 by Mihail Butoi. The piece dates back to the Eneolithic period, specifically to the Sălcuța culture, and is preserved in the archaeology exhibition of the institution.
𝐓𝐲𝐩𝐞: zoomorphic small altar
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐲𝐩𝐞: small altar with two zoomorphic protomes
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭𝐢𝐨𝐧: The small altar was crafted by assembling three distinct categories of parts: the legs, the ceramic vessel, and the zoomorphic protomes. The four legs are massive, with an approximately circular cross-section and a slightly wider base. These plastic elements were placed at the corners of the ceramic vessel and support it. The ceramic vessel is oval at the base, while in the upper part it exhibits an almost round shape. On the exterior of the vesselʼs rim, diametrically opposed, we observe the presence of two zoomorphic protomes. The rendering style of the protomes might indicate their connection to bovine iconography. The general appearance of the small ceramic altar is similar to that of zoomorphic vessels.
The piece was handmade from clay, with the paste composition containing small pebbles, crushed quartz, and traces of organic materials. The oxidising firing imparted a brownish-brick colour to the interior and exterior of the small ceramic altar. The artefact, made of semi-fine paste and rough to the touch, only partially preserves traces of burnishing and has been completed through restoration (restorer: Ion Marinică).
𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐲: Such small altars of baked clay were probably used in magical-religious practices for fertility, life, and protection, for libations, or inside dwellings, possibly as oil lamps. This latter use cannot be excluded for the small ceramic altar, as a blackish-grey stain, evidence of secondary burning, is visible on the inside bottom of the vessel.
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐬: L: 160 mm; W: 118.35 mm; H: 87.35 mm.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Olt.

marți, 17 februarie 2026

Din culise: Povestea restauratorului

 









Din culise: Povestea restauratorului
 
După cum am promis, noua rubrică din culise vine și cu noi perspective asupra pieselor din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Această parte a rubricii o numim „Povestea Restauratorului”.

V-ați întrebat vreodată cine aduce piesele în starea la care le vedem noi în expozițiile din muzeu

Ei bine, asta fac restauratorii, aduc piesele aproape de starea inițială care ulterior devine exponat al muzeului.
Povestea restauratorului de astăzi este despre Restaurarea Ceramicii, care va cuprinde etapele prin care trece fiecare exponat.

Etapele principale:
1. Documentare și fotografiere (înainte de intervențiile restauratorului).
2. Piesele sunt examinate și descrise detaliat de către arheologi.
3. Intervine restauratorul prin curățirea preliminară, apoi dezmembrarea în totalitate a vasului (dacă e cazul).
 
Dacă este un vas ce necesită dezmembrare, parcurgem etapele de îndepărtare a adezivului prin tamponare cu acetonă, clătire cu apă curgătoare pentru neutralizare, apoi uscarea la temperatura camerei 3–4 zile.
 
Ulterior, materialele originale sunt lipite, se pregătesc materialele pentru reconstituirea formei, iar la final, prin plombare, rectificare, retușare se ajunge la consolidarea cromatică a vasului.

Regula de aur a Restauratorului:
„Restaurarea se oprește atunci când începe imaginația.” deoarece piesa trebuie adusă la o formă cât mai apropiată de cea originală, fără picturi adiacente.

Urmează să vedeți și un clip ce demonstrează cele explicate mai sus, pentru că munca din culise e la fel de fascinantă ca și expoziția!
 
 
 
 

ARS SACRA. PRIMIUL MILENIU AL EREI CREŞTINE ÎN DOBROGEA

 






Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, sub egida Consiliului Județean Vaslui au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „ARS SACRA. PRIMIUL MILENIU AL EREI CREŞTINE ÎN DOBROGEA”, manifestare care va avea loc în data de 21 februarie 2026, ora 11.00, la sediul muzeului gazdă din strada Vasile Pârvan nr. 1, mun. Bârlad, etajul I.
„Ars sacra” aduce în fața publicului o selecție de artefacte care ilustrează „pătrunderea și consolidarea noii religii în spațiul estic al Imperiului Roman, mai exact în zona Dobrogei, un teritoriu esențial în formarea identității creștine timpurii pe teritoriul actual al României”. Printre acestea se numără piese arheologice din secolele III-X.
Expoziția este rodul colaborării echipei științifice de la Constanța, formată din cercetător dr. Radu Petcu și arheolog dr. Ingrid Petcu-Levei (responsabili științifici), muzeograf dr. Aurel Mototolea.
Intrarea la vernisaj este liberă.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 21 februarie 2026, ora 11.00, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1.
Expoziția „Ars sacra. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea” va putea fi admirată de publicul bârlădean în perioada 21 februarie – 10 mai 2026.

Organizator dr. Mircea Oancă
 
 

Știați că, pentru unele plante, focul nu este un dușman, ci un semnal de „start”?

 

Foto: Tamara Kulikova via Shutterstock


 Foto: Tamara Kulikova via Shutterstock


 Foto: Tamara Kulikova via Shutterstock


 Foto: Alicia97 via Shutterstock


 Foto: Helge Zabka via Shutterstock




Știați că, pentru unele plante, focul nu este un dușman, ci un semnal de „start”?


În timp ce noi ne ferim de flăcări, anumite specii de plante le așteaptă cu nerăbdare pentru a se trezi la viață, a înflori sau a-și elibera semințele. Cum e posibil ca incendiile să dea naștere unor peisaje pline de culoare? Descoperiți poveștile nebănuite ale plantelor pirofite!


Poate cea mai uimitoare adaptare la foc a plantelor este aceea că unele specii au nevoie de incendiu pentru ca semințele lor să germineze. Astfel, plante precum Pinus contorta, specii ale genurilor Eucalyptus și Banksia, au conuri sau fructe serotine, complet sigilate cu rășină. 


Acestea se pot deschide pentru a elibera semințele doar după ce căldura focului a topit fizic rășina. Alte specii, inclusiv numeroși arbuști și plante anuale, necesită semnalele chimice provenite din fum și din materia vegetală arsă pentru a întrerupe perioada de repaus a semințelor. Unele dintre aceste plante vor germina numai în prezența acestor substanțe chimice și pot rămâne îngropate în sol, în banca de semințe, timp de decenii, până când un incendiu le „trezește”.


Unele plante reușesc să supraviețuiască incendiilor datorită unui strat ingenios de izolație termică, oferit de scoarță, frunzele moarte sau țesuturile umede.
Deși incendiile de vegetație ucid și rănesc inevitabil multe organisme aflate în calea lor, numeroase plante s-au adaptat pentru a reîncolți după ce au fost afectate de flăcări. Unele dintre aceste plante, printre care mai multe specii de Eucalyptus, au muguri specializați protejați sub scoarța trunchiului. Când arborele este ars, acești muguri apar și produc frunze și ramuri noi.
Alte plante se bazează pe structuri subterane pentru regenerare, ceea ce le permite să „revină” chiar și atunci când partea de deasupra solului a fost distrusă.
Pentru a profita de solul îmbogățit cu cenușă, unele specii de plante sunt capabile să înflorească abundent după un incendiu. Așadar, stimulate de foc unele plante înfloresc simultan la câteva săptămâni după ce au fost arse, creând peisaje luxuriante, pline de flori colorate. 


Mai multe specii din genul Crinul de foc (Cyrtanthus) înfloresc doar după incendii și prezintă un răspuns extrem de rapid la incendiile naturale de vegetație.


#muzeulantipa

 
Foto: Shutterstock

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Diplocynodon (Pomel, 1847)

 



Diplocynodon (Pomel, 1847)

Diplocynodon era un crocodil de dimensiuni mici, cu o lungime totală a corpului estimată până la 1,8 m. Diplocynodon kochi (Venczel & Codrea, 2022) reprezintă primul exemplu de crocodilian diplocinodontid descoperit în mediul sedimentar marin. Craniul de crocodil, inițial încastrat în calcar, a fost colectat acum 130 de ani din vechea carieră de calcar din Cluj-Mănăștur. În urma unor lucrări de detașare din roca-gazdă, s-a constatat că fragmentele fosile reprezintă un craniu incomplet conservat, care poate să fi aparținut unui individ matur.
Vârsta: 35-33,9 milioane ani (Eocen).
Ocurențe: Cluj-Napoca (Mănăștur); jud. Cluj (Leghia).
Dimensiunea eșantionului: 23 cm lungime.

A Diplocynodon egy kis méretű fosszilis krokodil, amely legfeljebb 1,8 m hosszú lehetett. A Diplocynodon kochi (Venczel és Codrea, 2022) a legkorábbi ismert diplocynodontida, amelyet tengeri üledékes összletekből tártak fel. A képen látható koponyát 130 évvel ezelőtt fedezték fel a mai Kolozsmonostori lakónegyed területén lévő mészkőbánya rétegeiben. A lelet preparálása után kiderült, hogy a fosszilis töredékek egy nem teljes épségben megőrzött koponyát képviselnek, amely valószínűleg egy felnőtt egyedhez tartozhatott.
Kor: 35–33,9 millió év (eocén).
Előfordulási helyek: Kolozsvár (Kolozsmonostor); Kolozs megye (Jegenye).
Példány mérete: 23 cm hosszú.

Diplocynodon was a small crocodile with an estimated total body length of up to 1.8 m. Diplocynodon kochi (Venczel & Codrea, 2022) is the first example of a Diplocynodon crocodilian discovered in a marine sedimentary environment. The crocodile skull, initially embedded in limestone, was collected 130 years ago from the old limestone quarry in Cluj-Mănăștur. Following detachment from the host rock, it was found that the fossil fragments represent an incompletely preserved skull, which may have belonged to a mature individual.
Age: 35–33.9 million years (Eocene).
Occurrences: Cluj-Napoca (Mănăștur); Cluj County (Leghia).
Sample size: 23 cm long.
 
 
 
 

Apariție editorială: Jetoane ale vechilor fabrici de zahăr din România, de Dorel Bălăiță - CUPRINS

 



Apariție editorială: Jetoane ale vechilor fabrici de zahăr din România, de Dorel Bălăiță - CUPRINS

Un nou volum dedicat jetoanelor românești. 160 de pagini de arheologie industrială, sute de note de subsol și imagini de epocă. Pentru prima oară, o bibliografie generală privind jetoanele românești. Format B5, imagini color, tiraj de colecție, 70 de exemplare. 

Volumul poate fi achiziționat de la autor: Dorel Bălăiță.

 

Sursa informațiilor Dorel Bălăiță.