joi, 22 septembrie 2022

Tezaurul de la Gelu (comuna Variaș, județul Timiș).

 

Tezaurul de la Gelu (comuna Variaș, județul Timiș).
Datare: 1479-1597 (evul mediu târziu - epocă modernă timpurie).
Tehnică: Atelier balcanic.
Tezaurul descoperit la Gelu este compus din: un cercel, o pafta/pandantiv, o pereche de copci, o copcă mică, o pereche de capete de centură, şapte nasturi şi 900 de monede de argint – groşi, jumătăţi de groşi, dinari şi helleri - , emise între 1479-1492 şi 1597.


Bilete online: https://mnir.booktes.com/#2020-12-07
#MNIR

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Pyxis este o cutiuță realizată din ceramică, cu capac și două toarte laterale

 

Pyxis este o cutiuță realizată din ceramică, cu capac și două toarte laterale, pentru păstrarea cosmeticelor, bijuteriilor sau a micilor posesiuni prețioase. Cea din colecția Maria și dr. George Severeanu provine din Corint din perioada anilor 600 -575 a.Chr.
Decorul este realizat cu firnis brun, decolorat în mare parte, pe fondul alb-gălbui al vasului, iar detaliile au fost realizate prin linii incizate. Micul vas cilindric păstrează la interior urmele unor cercuri și benzi concentrice. Între toarte se observă o serie de zigzaguri verticale, iar dedesubt o altă serie de puncte. Pe corpul vasului, decorul central este o friză cu doi sfincși poziționați față în față și despărțiți de o floare de lotus dublă; în spatele sfincșilor stă câte un leu și un cerb orientat spre dreapta, urmat de un alt leu și o sirenă orientați spre stânga. Elementele ornamentale de umplere sunt rozetele punctate. Deasupra și dedesubtul frizei două rânduri de puncte alternative ce formează un model asemănător cu “tablă de şah”, mărginite de câte două linii.
Capacul are pe buton o serie de motive geometrice geometrice. La baza butonului este un decor radial urmat de o friză asemănătoare cu cea de pe vas între două benzi alcătuite din linii şi serii de trei rânduri alternative de puncte asemănătoare modelului “tablă de şah”. În compoziţia centrală apar din nou cei doi sfincși și lei afrontați, floarea de lotus dublă și două sirene afrontate între care se află un motiv geometric alcătuit din triunghiuri și puncte. Ființele mitologice au pe cap un “polos” – o coroană cilindrică, înaltă purtată de zei.

 

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”

 


Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui organizează pe 29 septembrie 2022, în Sala „ARTA” a instituției de cultură, începând cu ora 11:00, deschiderea celei de-a XLV-a ediții a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”.
La eveniment şi-au anunţat participarea peste 100 de specialiști din România și din străinătate: istorici, cercetători, cadre didactice, manageri și alți profesionişti, cum ar fi pedagogii muzeali, invitați să își prezinte lucrările în cadrul unei secții noi, organizată în premieră în 2022, cea de Pedagogie muzeală.
Deschiderea oficială a lucrărilor va fi făcută de către prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Vor urma scurte alocuţiuni din partea oficialităților locale.
De asemenea, în cadrul festivității de deschidere vor fi susținute două comunicări în plen de către prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, respectiv col. (rz.) Mihai Hodorogea din București.
Programul sesiunii cuprinde, și în acest an, lansări și prezentări de cărți. Astfel, vor fi puse în circulație Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis”, nr. XLII (2021) și revista instituției, „File culturale vasluiene”, nr. 3 și 4. Volumele care vor fi prezentate de invitați sunt: „Mareșalul Prezan – Artizan și apărător al Marii Uniri”, semnat de Grigore Stamate și Mihai Hodorogea, și „Pecetea României Mari: Încoronarea de la Alba Iulia. Centenar 1922-2022”, autori Constantin Pațilea și Viorel Nicolau.
Expoziții interesante
Cu ocazia acestui eveniment, vor fi vernisate două expoziții. Prima, care se numește „Regina Maria la Bran - gusturi și atmosferă regală”, realizată în colaborare cu Muzeul Național Bran, nu a fost aleasă întâmplător. Anul acesta se sărbătorește Centenarul Încoronării de la Alba Iulia a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României. O parte dintre obiectele care au aparținut celei mai iubite suverane a țării noastre și care au decorat în perioada interbelică interioarele Castelului Bran va putea fi admirată în sala Arta de către toți cei care vor trece pragul muzeului. În completarea acestei expoziții, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, va fi expus Ordinul Ferdinand I, alcătuit din Colanul și Marea Cruce aparținând Reginei Maria.
A doua expoziție tematică se numește „De-a lungul timpului - chipuri și războaie” și va fi realizată în sala „Multimedia”. Aceasta cuprinde lucrări de artă plastică din patrimoniul Muzeului Județean Vaslui. Lucrările redau portretele personalităților vremii, dar și numeroase compoziții ce reflectă efortul armatei române în conflagrațiile europene.
Comunicările științifice
Comunicările științifice vor fi susținute joi, 29 septembrie 2022, între orele 15:00 - 19:30 și vineri, 30 septembrie 2022, în intervalul orar 9:00 – 12:00.
Lucrările Sesiunii se vor desfășura pe următoarele secțiuni: Istorie Veche şi Arheologie (Expoziția de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui – Sala Arheologie), Artă și Civilizaţie Medievală (Sala de ședințe a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Numismatică (Sala TinArt a Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul”), Istorie Modernă și Contemporană (Sala ,,Multimedia” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Etnografie - Artă Populară, Artă Modernă și Contemporană și Pedagogie Muzeală (Sala de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Conservare – Restaurare (Sala Personalități a Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui). La acestea, se adaugă secțiunea de dezbatere Management muzeal, la care vor fi prezenţi manageri ai muzeelor din ţară.

Vă aşteptăm să ne fiţi alături la acest moment important al activității noastre muzeale!

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean “Ştefan cel Mare” din Vaslui.

Ștergar dobrogean cu cocoși

 

Exponatul săptămânii - Ștergar dobrogean cu cocoși
Ștergarul prezentat astăzi a fost achizitionat în anul 1974 din satul Viile, comuna Ion Corvin, județul Constanța. Fișa analitică de evidență a patrimoniului consemnează numele țesătoarei – Bâcă Sanda, născută în aceeași localitate la 1885.
Ștergarul este țesut la războiul din gospodărie, în 2 ițe, din bumbac și borangic, este ales peste fire și prezintă dantelă croșetată, având lungimea de aproximativ 3 metri și lățimea de 65 cm.
Câmpul central este ”învrâstat” cu vărgi din fire de bumbac tors mai gros, dispuse la distanțe egale.
La capete, ștergarul prezintă o compoziție decorativă având drept motiv central doi cocoși într-o reprezentare realistă, realizați cu alb, roșu și negru.
Respectând principiile artei decorative populare – simetria, alternanța și repetiția – cei doi cocoși afrontați sunt asociați cu reprezentările stilizate ale unor păsări de baltă. Pe registrele laterale se înșiruie ritmic motive puternic stilizate ce le îndepărtează de un model real avimorf sau zoomorf.
În simbolistica motivelor decorative populare, cocoșul este un simbol solar, pentru că prin cântecul său anunță rasaritul soarelui. Totodată este văzut ca simbol al curajului, bogăției și protector al gospodăriei împotriva duhurilor necurate.
Prin Ordinul din 2014, nr. 2154, poziția 4, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată la categoria TEZAUR.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Prelucrarea lânii

 

Gospodărie din Săcele cu femei țesând - începutul secolului XX, Fondul documentar al Muzeului de Etnografie Brașov


 Piua cu ciocane, instalație pentru finisat țesăturile din lână, amenajată în curtea Muzeului Etnografic Săcele
 

Mocanii săceleni, prin creșterea unui număr mare de oi, obțineau cantități însemnate de lână pe care o prelucrau atât pentru nevoile proprii, dar mai ales pentru vânzare. Astfel, în zona celor Șaptesate, s-a dezvoltat de-a lungul timpului o industrie casnică textilă puternică.
În fiecare casă exista cel puțin un război de țesut, iar mocancele, de la cele tinere până la cele mai în vârstă, realizau țesături pentru îmbrăcămintea de iarnă, dimie albă și seină pentru cioareci, zăbune și ghebe bărbătești. Saricile, straiele precum și țesătura pentru dimie și pănura pentru zeghe se îngroșau și se îndesau la vâltorile și pivele cu ciocane aflate pe valea Timișului și Tărlungului.
Pentru împodobirea locuințelor, mocancele țeseau țoluri groase în vărgi colorate, straie și covoare. Aceste produse erau vândute pe piața Brașovului, dar ajungeau și la locuitorii din zona Trei Scaune sau Mureș, iar o parte la târgurile din Țara Românească. Astfel, mocanii realizau venituri însemnate, care se adăugau la veniturile realizate din comercializarea produselor obținute în urma prelucrării laptelui.
Vizitând Muzeul Etnografic Săcele puteți admira aceste obiecte, dar și instalațiile tehnice folosite pentru prelucrarea lânii.


#prelucrarealânii #MuzeulEtnograficSăcele #războidețesut #viațamocanilorsăceleni #vâltoare #piuacuciocane #Transilvania #Șaptesate #haișitulamuzeu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

2022 Anul internațional al mineralogiei

𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮, î𝗻 𝗰𝗼𝗹𝗮𝗯𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲 𝗰𝘂 𝗜𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝘂𝗹 𝗚𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰 𝗮𝗹 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗲𝗶 ș𝗶, î𝗻 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗻𝗲𝗿𝗶𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹 𝗝𝘂𝗱𝗲ț𝗲𝗮𝗻 𝗗𝗼𝗹𝗷, 𝗣𝗿𝗶𝗺ă𝗿𝗶𝗮 𝗠𝘂𝗻𝗶𝗰𝗶𝗽𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹 𝗟𝗼𝗰𝗮𝗹, 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗲𝗮𝘇ă î𝗻 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗼𝗮𝗱𝗮 𝟮𝟯 - 𝟮𝟱 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲, 𝗽𝗲 𝗘𝘀𝗽𝗹𝗮𝗻𝗮𝗱𝗮 𝗧𝗲𝗮𝘁𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗡𝗮ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 „𝗠𝗮𝗿𝗶𝗻 𝗦𝗼𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂”, 𝗣𝗶𝗮ț𝗮 „𝗪𝗶𝗹𝗹𝗶𝗮𝗺 𝗦𝗵𝗮𝗸𝗲𝘀𝗽𝗲𝗮𝗿𝗲”, 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮, – 𝗲𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶ț𝗶𝗲 î𝗻 𝗮𝗲𝗿 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿, 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗺𝗮𝗿𝗰𝗮 𝗔𝗻𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗠𝗶𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲𝗶.
La manifestare, vor participa colaboratori ai Muzeului Național de Geologie (secție a Institutului Geologic al României), membri ai Asociației Mineralogilor, Paleontologilor și Gemologilor din România, acțiunea având și un puternic caracter educativ, de informare a publicului vizitator.
Expoziția va reuni aproximativ 30 de colecţionari şi comercianţi de minerale, fosile şi geme din ţară (Baia Mare, Arad, Galați, Tulcea, Bucureşti ş.a.).
Reprezentând un târg expozițional deschis în aer liber, cu vânzare, craiovenii sunt așteptați să admire și să achiziționeze diverse minerale, colecții de cristale, obiecte ornamentale, bijuterii cu pietre prețioase, precum rubine, safire și smaralde, semiprețioase cunoscute sau mai rare, cristale naturale montate în argint, confecționate manual, coliere cu o cromatică încântătoare brățări, broșe, cercei cu piatra lunii, aventurin, safir, chihlimbar ori jad.
Pe parcursul celor trei zile ale acțiunii: vineri, 23 septembrie – interval orar 09.00 -19.00, sâmbătă, 24 septembrie – interval orar 09.00 -19.00 și duminică, 25 septembrie, interval orar 09.00 – 19.00, organizatorii vor asigura cele mai bune condiții pentru ca publicul interesat de minerale și geme să aibă posibilitatea să se documenteze și să cunoască poveștile obiectelor expuse, specialiștii prezenți urmând a prezenta date despre pietrele expuse, istoricul descoperirii lor, cât și despre utilizarea acestora nu numai ca obiecte de podoabă, ci și ca obiecte cu semnificații aparte.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a VIII-a - PROGRAM

 

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a VIII-a, Oltenița, 29-30 septembrie 2022


Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, organizează, în perioada 29-30 septembrie 2022, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VIII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Direcția de Cultură Oltenița, str. Argeșului nr. 6A, mun. Oltenița, jud. Călărași. Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.


PROGRAM*


Direcția de Cultură Oltenița (Muzeul Civilizației Gumelnița)
Joi, 29.09.2022
13.00-14.00: Înscrierea participanților (Foaier)
14.00-14.30: Deschiderea Simpozionului (Sala de spectacole)
Theodor Zavalaș, Manager, Direcția de Cultură Oltenița
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române


Comunicări Secţiunea Arheologie
Joi, 29.09.2022
Sala de spectacole
14.40-16.20: Moderator Vasile Opriș
Monica Mărgărit, Adina Boroneanț, Adrian Bălășescu, Industria materiilor dure animale în așezarea Vinča de la Rast (jud. Dolj).
Radu-Alexandru Dragoman, Vasile Opriș, O reconsiderare a vaselor neolitice de la Vădastra: aspecte funcționale și tehnologice.
Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Adelina Darie, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Mădălina Dimache, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cristian Roth, Marian Voicu, Ana García-Vásquez, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Valentin Parnic, Tiberiu Sava, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Mihaela Iacob, Adrian Șerbănescu, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Gumelnița 2022. Rezultate preliminare.
Andreea Toma, Bogdan Manea, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Johannes Mueller, Petra Coman, Cristina Covătaru, Cătălin Lazăr, Mormintele din Sectorul off-tell de la Sultana-Malu Roșu.
Cătălin Lazăr, Johannes Mueller, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Adelina Darie, Cornelis Stal, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, Vlad Bîndea, Marian Voicu, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Carol Căpită, Vasile Opriș, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, David Baciu, Petra Coman, Mihaela Iacob, Sebastian Dumitrescu, George Gănescu, Tell-ul de la Chiselet: Rezultatele investigațiilor multidisciplinare din vara anului 2022.
16.40-18.40: Moderator Theodor Ignat
Ana Ilie, Note despre o construcție inedită din așezarea culturii Gumelnița de la Geangoești-Hulă, jud. Dâmbovița.
Vlad Bîndea, Analiza tehno-tipologică a materialului litic cioplit provenit din vechile săpături de la Vidra, Măgura Jilavei și Chitila-Fermă.
Senica Țurcanu, Zornăitoare în Europa preistorică. Studiu de caz: universul Cucuteni-Tripolye.
Adela Kovács, Carsten Mischka, Informații noi în situri vechi. Cercetări geofizice asupra așezărilor Culturii Cucuteni, desfășurate pe teritoriul județului Botoșani.
Anca-Diana Popescu, Rodica Oanţă-Marghitu, Gheorghe Niculescu, Inele de buclă bimetalice din mileniul al III-lea a.Chr. Studiu de caz: Glăvăneştii Vechi.
Dragoș-Alexandru Mirea, Sorin Ailincăi, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Studiul razelor X caracteristice asupra unui lot de brățări funerare din situl Vânători, Galați.


Vineri, 30.09.2022
10.00-11.40: Moderator Eugen Nicolae
Despina Măgureanu, Cătălin Cristescu, Date noi privind peisajul funerar din sud - vestul Transilvaniei în a doua epocă a fierului.
Sorin Cleșiu, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Snagov-Tâncăbești desfășurate în anul 2021.
Ioana Manea, Diana Sonu, Vlad Bîndea, Theodor Ignat, Toma Bucuroiu, Principalele rezultate ale săpăturii din situl Lacul Tei-Debarcader (Tuzla 50) în anul 2021.
Camelia-Mirela Vintilă, Despina Măgureanu, Theodor Ignat, Radu Nicolae, București-Străulești Măicănești. Descoperiri din sec. al III-lea p.Chr.
Eugen Nicolae, Un disc divinatoriu oriental descoperit în Basarabia (sec. XIII-XIV).
14.00-15.20: Moderator Mădălina Dimache
Andrei Măgureanu, Mădălina Dimache, Cosmin Moise, Radu Văcălie, Gabriel Vasile, David Baciu, Meda Toderaș, Habitatul medieval pe malul lacului Pasărea (jud.Călărași).
Radu Nicolae, Toma Bucuroiu, Noi descoperiri arheologice în situl București-Dealul Piscului. Campania 2020.
Adelina Darie, Diana Sonu, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive derulate în curtea Palatului Nifon (2022).
Raluca Moței, Teritoriul Curții Vechi în secolul al XIX-lea. Casele de pe Strada Franceză.


Comunicări Secţiunea Numismatică
Joi, 29.09.2022
Biblioteca municipală Oltenița
14.40-17.20: Moderator Aurel Vîlcu
Aurel Vîlcu, Dan Pîrvulescu, Monede de aur cipriote și siciliene din secolele V-III a. Chr. aflate în colecția Maria și dr. George Severeanu.
Steluța Marin, Despre monedele contramarcate de la Histria din prima jumătate a sec. III a.Chr.
Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Tezaurul de monede celtice descoperit la Spătaru, jud. Buzău.
Mihai Dima, Dan Elefterescu, Monede romane descoperite recent la Durostorum.
Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula. Campania 2021.
Mihaela Iacob, Vestigii antice pe Valea Slavei: 1. Teritoriul comunei Slava Cercheză.
Aurel Vîlcu, Repertoriul descoperirilor monetare din zona de curbură a Carpaților (secolele XIV-XVII).


Vineri, 30.09.2022
10.00-12.00: Moderator Emanuel Petac
Irina Cîrstina, Un tezaur de groși moldovenești descoperit la Târgoviște.
Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Valentin Parnic, Considerații preliminare asupra tezaurului medieval descoperit la Piua Petrii, jud. Ialomița.
Marius Blasko, Campania otomană din 1595 în Țara Românească în lumina descoperirilor monetare.
Raoul M. Septilici, Dorel Micle, Un tezaur monetar medieval descoperit pe șantierul arheologic de la Ciacova (jud. Timiș).
Emanuel Petac, Nicoleta Demian, Colecții și colecționari. Date noi despre sursele unor donații numismatice ale lui D.A. Sturdza.
Adriana Roșca, Medalii din colecția Maria și dr. George Severeanu.


*Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.
Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Theodor ZAVALAȘ, Manager, (Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa), Aurel VÎLCU, Secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, și Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti).

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Deschiderea expoziției internaționale „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond”, la New York

 









Deschiderea expoziției internaționale „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond”, la New York
Muzeul Național de Istorie a României este onorat să anunțe vernisajul expoziției internaționale Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond, un eveniment cultural desfășurat la New York, în cadrul Institute for the Study of the Ancient World (Institutul pentru Studierea Lumii Antice) al New York University. Această expoziție este parte a proiectului expozițional internațional The First Kings of Europe. Expoziția Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond va fi deschisă în perioada 21 septembrie 2022 – 19 februarie 2023.
Proiectul cultural internațional The First Kings of Europe, care este organizat în trei orașe importante – din SUA (New York, Chicago) și Canada (Gatineau) – , reprezintă un demers cu totul aparte, de anvergură extraordinară, inițiat de Field Museum (Chicago, SUA) în colaborare cu alte peste 20 de muzee din zona Europei de Sud-Est și Centrale. Această expoziție internațională, prezentată în premieră în muzee nord-americane, reunește peste 750 de bunuri culturale de primă importanță din colecțiile unor instituții muzeale din Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Ungaria.
Pentru România, coordonatorul proiectului expozițional este Muzeul Național de Istorie a României, care colaborează în acest sens cu alte cinci instituții muzeale, anume: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj), Complexul Muzeal Național Neamț (Piatra Neamț), Muzeul Civilizației Gumelnița (Oltenița), Muzeul Olteniei (Craiova) și Muzeul Județean Buzău. În cadrul expoziției Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond este prezentată, împreună cu alte exponate de excepție din alte colecții muzeale din țările amintite, o selecție de 60 de artefacte pre- și protoistorice – datând din perioada neoliticului, a epocii bronzului și până în a doua epocă a fierului – provenite din colecțiile muzeelor românești amintite mai sus.
Beneficiind de împrumuturi temporare ale unor bunuri culturale din patrimoniul unor state europene, expoziția Ritual and Memory oferă o oportunitate deosebită pentru specialiștii și publicul nord-american de a descoperi artefacte arheologice pre- și protoistorice din regiunea cuprinsă între Munții Carpați și Munții Balcani. Deși multe muzee americane dețin în colecțiile lor obiecte de patrimoniu aparținând civilizațiilor anticilor greci, romani, egipteni și ale celor din Orientul Apropiat sau cel Îndepărtat, precum și din alte culturi de pe alte continente, artefactele pre- și protoistorice din sud-estul Europei sunt aproape necunoscute și rareori expuse în acest mediu cultural. Artefactele prezentate în expoziție sunt mărturii excepționale ale unora din primele comunități agricole stabilite în Europa și mai apoi ale diverselor populații din perioada epocii metalelor care au trăit în arealul geografic amintit, dezvăluind importante realizări artistice și tehnologice ale acestora, precum și credințe spirituale și practici rituale ale acestor civilizații din timpuri îndepărate. Institute for the Study of the Ancient World (Institutul pentru Studierea Lumii Antice) invită vizitatorii acestei expoziții să descopere credințele, practicile rituale și organizarea comunității în aceste civilizații ale Europei de Sud-Est de dinaintea apariției primelor izvoare scrise și să exploreze o viziune mult mai amplă asupra contactelor semnificative și legăturilor civilizațiilor pre- și protoistorice ale acestui spațiu dinamic. Tematica expoziției subliniază tocmai o cunoaștere mai nuanțată și profundă, prin noi interpretări asupra acestor civilizații, dincolo de ceea ce poate fi înțeles despre acestea numai din ecourile narațiunilor convenționale ale antichității asupra acestor realități și integrând rezultatele recente ale cercetărilor arheologice și ale studiilor pluridisciplinare asociate acestora.
Expoziția Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond și proiectul internațional The First Kings of Europe din care aceasta face parte marchează un moment aparte de cooperare culturală între Statele Unite ale Americii, Canada și Europa de Sud-Est, într-un timp contemporan al unor oportunități fără precedent de a explora noi perspective asupra începuturilor istoriei în această parte a lumii.
Organizarea expoziției este posibilă datorită unui grant major acordat de National Endowment for the Humanities: Democracy demands wisdom. De asemenea, această expoziție prezentată la Institute for the Study of the Ancient World (Institutul pentru Studierea Lumii Antice) este posibilă datorită sprijinului generos oferit de Nellie și Robert Gipson, Fundația Leon Levy, precum și grație finanțării suplimentare asigurată de Fundația Gilbert și Ildiko Butler și James H. Ottaway Jr.
În perioada imediat următoare vom reveni cu alte detalii despre această participare semnificativă a unor muzee din România în cadrul acestei importante expoziții internaționale cu tematică arheologică.
__________________________________________
Pentru alte detalii, vă invităm să accesați:
https://www.fieldmuseum.org/traveling.../first-kings-europe (informații generale despre proiectul expozițional internațional The First Kings of Europe pe website-ul Field Museum)
https://isaw.nyu.edu/exhibitions/future-list (informații generale despre expoziția Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond, parte a proiectului internațional The First Kings of Europe, pe website-ul Institute for the Study of the Ancient World al New York University)
***
Fotografiile de la vernisaj ne-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de domnul Daniel Costache, manager al Muzeului Județean Buzău.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Medalia românească: VORONEȚ

 

VORONEȚ – CAPODOPERĂ A ARTEI UNIVERSALE
„Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, Fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească această casă în mănăstirea de la Voroneţ, întru numele Sfântului şi Slăvitului şi Marelui Mucenic, purtător de biruinţă, Gheorghe, în anul 6996 (1488), luna 26, în lunea după coborârea Sfântului Duh; şi s-a sfârşit în acelaşi an, luna septembrie 14.” - Pisania păstrată din anul înălțării mănăstirii (1488)
„Capela Sixtină a Estului”
Mănăstirea Voroneț, un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare.
Legenda originii Mănăstirii Voroneț unește două mari personalități ale nației române: ctitorul mănăstirii, Ștefan cel Mare și Sfânt, și Sf. Daniil Sihastrul, primul stareț al mănăstirii, sihastru și duhovnic vestit. O candelă aprinsă veghează mormântul Sf. Daniil Sihastrul, de unde obștea mănăstirii ia lumina și binecuvântarea pentru slujbele de dimineață, după-amiază și de la miezul nopții.
Expresie artistică a rafinamentului și gustului pentru frumos a poporului nostru, Sfânta Mănăstire Voroneț îndeamnă la pietate și încântă inima și mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colțurile lumii.
Mănăstirea Voroneţ, prin arhitectură şi pictura exterioară, este o raritate în arta universală. Valoarea sa artistică atinge înălțimea supremă. Albastrul de Voroneț consfințește o enigmă splendidă, o dogmă. Contemplând bogăţia culorilor, avem senzația că albastrul este cea mai sensibilă culoare şi, sub acţiunea luminii, se decolorează cel dintâi. Sfântul Gheorghe, pe fundalul albastru, zdrobește balaurul, iar temele de canon din Scriptură se întregesc cu sfinţii de la faţa locului.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Moldovița, Sucevița, Humor, Arbore, Pătrăuți, Probota și „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava), pe lista patrimoniului cultural mondial.
Monetăria Statului dedică Capelei Sixtine a Estului produsul medalistic „VORONEȚ”, inclus în secțiunea Bisericile pictate din nordul Moldovei - Programul Medalistic 2022.
Setul medalistic de colecție - format din medalie însoțită de broșură și cutie de lemn - poate fi procurat de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.299 lei/set, pentru medalia din argint și de 342 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.


Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material:​Argint 999‰
- Diametru:​60 mm
- Greutate:​173 grame
- Calitate:​patinată
* Tiraj fix:​60 bucăți
# Material:​Aliaj de cupru
- Diametru:​60 mm
- Calitate:​patinată
* Tiraj fix:​40 bucăți

 

Sursa informațiilor Monetăria Statului.

O nouă monedă comemorativă din Franța - 22.09.2022

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

As planned, today, September 22, the French commemorative 2-euro coin dedicated to the Paris 2024 Games has been issued. This coin is part of a series of four pieces that began in 2021 and will end in 2024, being issued one per year.

On the occasion of the 2024 Summer Games in Paris, Monnaie de Paris pays homage to this renowned international competition through a collection that highlights sport, its values, the athletes, but also the heritage of the host country. Olympism and Paralympism are celebrated with these coins.


The national side of the coin represents the Winged Genius, a national figure and icon of French numismatics. He is depicted practicing the discus throw in an "ancient" way, referring to the Ancient Olympics. Its silhouette blends with that of the Arc de Triomphe, a key element of Parisian heritage. It forms a common axis with this iconic victory monument. In the background, an athletics track is depicted on which the Paris 2024 emblem is inserted on the right side. The indication of the "RF" issuing state is on the left. At the bottom is the year of issue "2022" and to the left and right, respectively, the mint mark and the engraver's mark, Joaquin Jimenez.

This coin, like last year's, will not go into circulation and it will only be possible to acquire it in one of the 250,000 presented in five different coincards, and 10,000 in Proof quality (BE for the French).

It should be noted that last year the number issued was practically double, 510,000, compared to the 260,000 this year, which means that it may be a little more difficult to achieve.



As you can see on the back of the coincard, the circulation of each one appears, 50,000. As there are five colors, we get the exact figure of 250,000 in this presentation.


 
Above you see the five versions of the coincard, in which only the color changes.

As I said before, the other 10,000 that complete the broadcast are broadcast in Proof quality.


 

Sursa informațiilor aici.