Vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”
Centrul Legacy, etajul 1
7–15 iulie | 
10:00–18:00
Intrare liberă
Școala de vară de inițiere în astronomie –
„Astronom de la mic la mare"
ediția a IV -a 2026
Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, organizează în perioada 15.07.2026 - 17.07.2026, Școala de vară de inițiere în astronomie cu tema „Astronom de la mic la mare” proiect ajuns în acest an la ediția a IV-a.
Este un produs cultural dedicat copiilor cu vârste între 7 și 13 ani. În cadrul celor 3 zile, aceștia vor participa la activități practice, jocuri, ghidaje în expoziții, observații solare, observații nocturne și vizionări de spectacole în sala de planetariu.
Numărul maxim de participanți este de 25.
Școala de vară - ,,Astronom de la mic la mare” ediția a IV-a, 2026 se va desfășura după următorul program:
ZIUA 1 – 15.07.2026
Ora: 11:00 – 15:00
– deschiderea Școlii de vară de astronomie și prezentarea programului;
– partea teoretică ce cuprinde ghidaj în expoziția permanentă „Sistemului Solar”;
– aprofundarea informațiilor despre elementele Sistemului nostru Solar în sala de planetariu „Matei Alexescu”;
– vizionarea spectacolului de planetariu „Dr Nyan Miau: Minunata Auroră”.
ZIUA 2 – 16.07.2026
Ora: 12:30 – 16:00
– realizarea structurii Sistemului Solar cu ajutorul machetei, jocuri de cuvinte;
– ghidaj în expoziția „Astronautica”;
– vizionarea show-ului „Campcom Go” în sala de planetariu;
– prezentarea modului de utilizare a principalelor instrumente optice folosite în astronomie (binoclu, lunetă, telescop); observații asupra Soarelui – de pe terasa Observatorului Astronomic.
ZIUA 3 – 17.07.2026
Ora: 20:30 – 22:30
– Festivitatea de înmânare a diplomelor cursanților și observații astronomice – pe terasa Observatorului Astronomic unde vom identifica constelațiile circumpolare pe bolta cerească și ulterior în cupolă pentru observații astronomice.
Pentru a participa, părinții interesați își pot înscrie copilul/copii la numărul de telefon 0740067099, persoană de contact: muzeograf Bogdan Mihăilă.
Participantul este considerat înscris doar după ce i se confirmă acest lucru de către organizatori.
Taxa este de 21,38 lei/zi de participant.
Toate activitățile se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani, iar observațiile solare și cele astronomice se vor face doar dacă cerul va fi senin!
Vă așteptăm cu drag!
Cu deosebită considerație,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Sursa informațiilor Observatorul Astronomic "Victor Anestin" Bacău.
Din cadrul expoziției temporare „Cămăși de tezaur” deschisă la Muzeul de Etnografie Brașov, ne oprim privirea astăzi asupra acestei ii din Moieciu de Jos, zona Bran, cu „obinzică întoarsă” și mâneca „înfrântă”.
Cămașa datează din primul sfert al veacului XX și este confecționată din pânză albă de bumbac, țesută în 2 ițe, desfăcută în față; la gât „obinzică” cusută „în muște”. Pe piept se evidențiază două șiruri verticale, cusute în registre compacte, cunoscute sub denumirea de „ghinare” sau „șabace”, cu motivul „cârligul ciobanului”, cusut în tehnicile „jumătăți de cruci” și lănțișor cu fir metalic. Gura cămășii e marcată de șiruri cu motive florale cusute „în cruci” și lănțișor cu fir metalic. La umeri, altiță în „tăblițe”, iar de-a lungul mânecii este un șir compact cu motive geometrice, numit „șebac în râuri” cusut în „jumătăți de cruci” și lănțisor cu fir metalic. Mâneca întoarsă este terminată cu „obinzică” cu motivul „spirală”, cusut „în cruci” și lănțișor cu fir metalic.
O puteți admira în cadrul expoziției temporare „Cămăși de tezaur”, deschisă la sediul Muzeului de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Vineri, 10 iulie, la Centrul Cultural Cugir, vă invit la o prezentare dedicată unuia dintre cele mai grave fenomene care au afectat patrimoniul arheologic al României: 𝐛𝐫𝐚𝐜𝐨𝐧𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜.
Pornind de la concluziile desprinse din studiul a mii de pagini din arhivele judiciare, vom discuta despre modul în care săpăturile ilegale și traficul de bunuri culturale au diminuat considerabil șansele de a cunoaște mai bine civilizația dacică. Dincolo de valoarea obiectelor sustrase, adevărata pierdere este cea a informațiilor istorice și științifice, distruse odată cu scoaterea artefactelor din contextul lor arheologic.
Vom aborda împreună impactul acestui fenomen asupra cercetării, consecințele juridice ale traficului ilicit de bunuri culturale și, mai ales, responsabilitatea pe care o avem în domeniul protejării patrimoniului. Pentru că patrimoniul cultural nu înseamnă doar obiecte vechi, ci moștenirea unei civilizații pe care avem datoria să o înțelegem și să o transmitem generațiilor viitoare.
Vă aștept cu drag la dialog!
Sursa informațiilor Claudiu Purdea.
Lansarea catalogului „Cetatea Neamț în imagini”
Sâmbătă, 11 iulie 2026
Ora 12:00 Sala de Sfat și Judecată – Muzeul Cetatea Neamț
POV: rutina ta de skincare are aproape 2.000 de ani.
În Antichitate, ziua de beauty începea la therme. Aburi, băi calde și reci, masaj, apoi uleiuri parfumate, creme și pudre. Influencerițele de astăzi i-ar spune self-care. Romanii îi spuneau simplu: rutină.
În fotografii vezi chiar obiectele folosite atunci: flacoane din sticlă (unguentaria) pentru parfumuri și uleiuri, recipient din marmură (pyxis) pentru cosmetic, aplicatoare din sticlă, ace de păr și o oglindă de bronz, descoperite în necropolele Tomisului și datate între secolele II și IV d.Hr.
Parfumurile aveau la bază ulei de măsline, alte uleiuri vegetale sau grăsimi animale și erau păstrate în vase închise cu plută ori rășină. Familiile înstărite aveau chiar cosmeticiană, coafeză și parfumier personal. Iar da, și atunci exista obsesia pentru ten luminos și păr perfect. Ovidiu povestește că unele doamne au rămas fără podoaba capilară după ce au exagerat cu vopseaua de păr.
Unele trenduri chiar nu se schimbă.
Te invităm să descoperi și ritualurile de frumusețe ale femeilor din Antichitate în expoziția „Oglinda frumuseții. De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia.
_____________________
Proiectul este realizat de Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.
𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗜𝗔 ș𝗶 𝘁𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗲 ț𝗲𝘀𝘂𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶!
𝗖𝗼𝘃𝗼𝗿/𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺, 𝗱𝗮𝘁𝗮𝗿𝗲: ½ 𝘀𝗲𝗰. 𝗫𝗜𝗫, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲", 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶 - Muzeul Olteniei, 𝗽𝗶𝗲𝘀ă 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝘁ă 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝘁𝗲𝗴𝗼𝗿𝗶𝗮 #Tezaur (𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝗿𝗲: 𝟮𝟮𝟯𝟭/𝟮𝟬𝟬𝟵)!
Vă invităm astăzi, virtual, la 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 - Muzeul Olteniei, să descoperiți o adevărată bijuterie a patrimoniului cultural național, o piesă de o valoare excepțională ce poartă în firele ei poveștile de la jumătatea secolului al XIX-lea - un #chilim impresionant ce reprezintă o pagină de istorie locală, strâns legată de realitățile demografice și comerciale ale Craiovei de altădată.
Piesă compusă dintr-o singură foaie, cu margine dublată, țesută în război vertical și aleasă, realizată într-o tehnică minuțioasă lucrată cu băteală din lână într-un fir, urzeală „pitulată”, din lână, culori vegetale.𝗖𝗿𝗼𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰ă: #culori vegetale - vișiniu, alb, bleumarin, verde.Chilimul surprinde printr-un #decor geometrizat, armonios structurat: câmp central vișiniu, împărțit în trei segmente longitudinale (separate prin vergi bleumarin) și încadrat de două chenare bleumarin și albe (separate prin vergi roșii).𝗠𝗼𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗼𝗿𝗻𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹𝗲: Motive geometrice în formă de „#S”, motive #avimorfe (păsări), motive #fitomorfe (frunze) și motive compuse care au la bază simbolul #ceainicului, specific chilimurilor orientale.
Cum a ajuns această influență în Oltenia? Istoria ne oferă răspunsul: în Craiova anului 1832, dintr-un total de 3350 de familii, exista o colonie importantă de 70 de familii de bulgari și sârbi, în special negustori și meșteșugari. Această realitate multiculturală a permis circulația modelelor și cunoașterea directă a chilimului sud-dunărean, adus în Bănie de negustorii vremii.
𝗥𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝘂𝗹 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰 𝗮𝗹 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗲𝗶 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲": 𝗗𝗶𝗮𝗻𝗮 𝗖ă𝗹𝗶𝗻, muzeograf Secția de Etnografie Muzeul Olteniei!
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Marin Trușcă - Tezaur de scoarțe și covoare oltenești, Craiova 2011;
𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei
11-12 iulie: Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa. Vizite și activități interactive în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud și cu sprijinul Primăriei Orașului Beclean, invită publicul la o serie de activități cultural-educative, în intervalul orar 10.00-18.00, care includ vizite la sit, posibilitatea de a participa la experimente arheologice privind exploatarea sării cu unelte și instalații preistorice și vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” de la Centrul Legacy, un proiect expozițional inedit, ce reunește exponate rare la nivel național, dar și european, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada preistorică în bazinul intracarpatic.
Expoziția își propune să ilustreze o activitate esențială pentru istoria umanității prin intermediul instalațiilor și uneltelor inedite, reconstituirilor, filmelor interactive, imaginilor și textelor explicative. Publicul vizitator va fi ghidat într-o lume fascinantă, dar prea puțin cunoscută, a tehnologiilor și uneltelor de extracție a sării, care au fost scoase la lumină în ultimii ani în țara noastră mai ales grație eforturilor specialiștilor de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.
Situl de la Băile Figa oferă date deosebit de importante pentru reconstituirea tehnicilor de exploatare a sării din mil. IV î. Hr., până în zilele noastre, aproape neîntrerupt. Totodată, datorită bogăției în lemn preistoric al acestui sit, se deschid perspective nebănuite pentru reconstituirea mediului din trecut și a elaborării schemei dendrocronologice specifice Transilvaniei.
Acesta este singurul sit de acest gen cercetat sistematic în Bazinul Carpatic și unul dintre cele mai importante din Europa. Valoarea științifică a sitului constă, înainte de toate, în gradul excepțional de conservare a structurilor, instalațiilor și uneltelor de lemn folosite la exploatarea sării și permite reconstituirea metodelor de exploatare a sării din preistorie, până la perioada modernă. Totodată, descoperirile de aici, pentru prima dată în arheologia românească, au permis abordarea cu succes a unor teme prea puțin cercetate, cum ar fi oscilațiile climatice anuale pe parcursul ultimelor cinci milenii, managementul resurselor forestiere din preistorie până în prezent sau diverse aspecte de prelucrare și utilizare a lemnului.
Dintre instalațiile și uneltele care datează din preistorie, și care vor putea fi văzute în expoziția de la Băile Figa, se remarcă cele din lemn (troace, jgheaburi, cepuri, baroase, lopeți etc.), fibre organice (funii, împletituri) și piatră (topoare-ciocan). Acestea au fost descoperite în cadrul unor amenajări complexe care conturează existența unei intense activități de extracție a sării cu tehnologii ingenioase, ce urmăreau obținerea unei producții care depășea cu mult nevoile locale.
Din perioada dacilor timpurii va fi expus un obiect unicat la nivel național, o scară de lemn lungă de peste cinci metri, care a fost utilizată pentru exploatarea sării prin minerit la adâncime. Aceasta a fost descoperită împreună cu fragmente de vase ceramice dacice, la gura unei mine de formă rectangulară.
Expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” va putea fi vizitată în perioada menționată, dar și ulterior, pe bază de programare. Expoziția se află în Centrul Spa Legacy, etajul 1. Vă așteptăm alături de noi pe 11 și 12 iulie, în intervalul 10.00-18.00!
Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Carul cu zestre, lada cu zestre - Piese expuse la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, Expoziția permanentă, Ritmurile Vieții – Sala Nunții
Foi de zestre din Colecția „Documente Medievale” din patrimoniul Secției de Istorie a Muzeului Olteniei Craiova, gestionar colecție conservator Camelia Slabu
𝐙𝐞𝐬𝐭𝐫𝐞𝐚 – 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐢 î𝐧 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐬𝐜 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥
În ritualul tradițional al nunții există o #secvență ritualică maxim încărcată de simboluri, anume 𝗽𝗹𝗶𝗺𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗺𝗶𝗿𝗲𝘀𝗲𝗶 𝗰𝘂 𝗮𝗹𝗮𝗶𝘂𝗹 𝗻𝘂𝗽𝘁̦𝗶𝗮𝗹 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘀𝗮𝘁, 𝗰𝘂 𝗰𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆𝗿𝗰𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘇𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲, acesta fiind punctul culminant dintr-o înlănțuire de secvențe care compun scenariul nunții, moment de maximă recunoaștere și apreciere a fetei proaspăt căsătorite, prin prisma calităților sale, hărnicia și creativitatea.
Astfel, în ziua nunții, mireasa părăsește locuița plimbându-se prin întregul sat cu 𝘇𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲𝗮, care consta în #țesături, #scoarțe și #covoare, #ștergare, #piese de port lucrate la șezătoare sau în intimitatea odăilor casei, de către fata care își transpunea în creația sa tot simțul creativ, estetic, întreaga măiestrie a artei de a țese și a broda. În schimb, exista și partea din zestre pe care fata o primea sub forma unor bunuri, de regulă #mobile, care alături de lucrurile care atestau priceperea fetei într-ale țesutului, constituiau zestrea stipulată în acte juridice, precum foile de zestre, care deveneau astfel repere de încadrare socială a fetelor de măritat.
În toate înscrisurile care legiferau dreptul femeii la moştenire sau la zestre se pune accent pe averea şi nu pe valoarea sa individuală, femeia fiind substituită la un moment dat cu foaia de zestre.
În Evul Mediu, ea nu exista fără zestre, dar divorţul atrăgea după sine înapoierea zestrei soţiei în bunăstare. Bărbatul, ca entitate juridică, devenea gestionarul averii soţiei, iar fără o descendenţă valoroasă şi fără o alianţă profitabilă, era sortit unei existenţe nedefinite.
𝗣𝗿𝗮𝘃𝗶𝗹𝗻𝗶𝗰𝗲𝗮𝘀𝗰𝗮 𝗖𝗼𝗻𝗱𝗶𝗰ă 𝗹𝗲𝗴𝗶𝗳𝗲𝗿𝗮 𝗹𝗮 𝟭𝟳𝟴𝟬 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗳𝗲𝗺𝗲𝗶𝗶 care, prin căsătorie, nu asigura doar un transfer de bunuri, ci şi de onoare, cinste, statut pentru întreg neamul din care descinde: 
„𝘶𝘯𝘪𝘪 𝘧𝘳𝘢𝘵̧𝘪 (...) 𝘴𝘢̆ 𝘢𝘪𝘣𝘢̆ 𝘯𝘦𝘵𝘢̆𝘨𝘢̆𝘥𝘶𝘪𝘵𝘢̆ 𝘥𝘢𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘷𝘰𝘳 𝘮𝘢̆𝘳𝘪𝘵𝘢 𝘱𝘦 𝘴𝘶𝘳𝘰𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘭𝘰𝘳, 𝘴𝘢̆ 𝘭𝘦 𝘮𝘢̆𝘳𝘪𝘵𝘦 𝘤𝘶 𝘴̧𝘵𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘳𝘶𝘥𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘭𝘰𝘳 𝘤𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘮𝘢𝘪 𝘥𝘦 𝘤𝘪𝘯𝘴𝘵𝘦 𝘴̧𝘪 𝘤𝘶 𝘴̧𝘵𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘢𝘳𝘩𝘪𝘦𝘳𝘦𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘭𝘰𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘴𝘦 𝘪̂𝘯𝘵𝘢̂𝘮𝘱𝘭𝘦 𝘤𝘢 𝘶𝘯𝘪𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘴𝘤𝘶𝘮𝘱𝘦𝘵𝘦 𝘴̧𝘪 𝘢𝘭𝘵̧𝘪𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘯𝘦𝘢𝘷𝘦𝘳𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘥𝘦𝘢 𝘱𝘦 𝘴𝘶𝘳𝘰𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘭𝘰𝘳 𝘱𝘦 𝘭𝘢 𝘣𝘢̆𝘳𝘣𝘢𝘵̧𝘪 𝘥𝘦 𝘯𝘦𝘤𝘪𝘯𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘢𝘶 𝘥𝘦 𝘯𝘦𝘢𝘮 𝘱𝘳𝘰𝘴𝘵”. Pravilele Evului Mediu precizau totodată că, în absenţa copiilor, bărbatul moştenea, în urma unui eventual divorţ, „aşternutul patului şi calul de ginere”.
În dreptul cutumiar românesc un loc însemnat era ocupat de zestrea sau dota fetelor de măritat, iar clasa feudală practica în mod curent sistemul înzestrării fetelor. Etapele căsătoriei, dar mai ales logodna au avut şi o importanţă economică. După dreptul canonic ortodox şi după pravile, logodna nu avea numai valenţe religioase, dar căpătase şi valoare juridică, dacă respecta etapele: arvuna, schimbul de inele sau legături cruciş, sărutarea tinerilor.
Logodna devenea legătură de nedesfăcut prin înfăptuirea ceremoniei religioase şi era totodată prilej de negociere a foii de zestre.
După acceptarea zestrei şi a actului dotal se stabilea data logodnei. În documentele vremii sunt amintite darurile primite de fată de la logodnic.
Este diferenţă între darurile de logodnă care se numesc „daruri de dinaintea nunţii” şi cele de la nuntă.
Dacă se rupea logodna, simbolul acestei rupturi era restituirea foii de zestre. În cazurile de desfacere a logodnei, vinovatul era obligat, conform pravilei şi cutumei, să restituie darurile de logodnă şi darurile şi bunurile oferite până la nuntă, precum şi inelul de logodnă. Darurile erau prevăzute în foaia de zestre, fie că era vorba de zestrea unei fete de boier, de negustor sau de ţăran.
În foaia de zestre erau trecute nu doar zestrea primită de mireasă de la părinţi, ci şi darurile pe care aceasta le făcea socrilor, cumnaţilor, naşilor în timpul desfăşurării nunţii la casa părinţilor mirelui. Deşi aceste daruri se împărţeau conform unui ritual, după căsătorie ele căpătau semnificaţie juridică, deoarece se împărţeau conform pravilei „după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului şi jumătate ale soţiei”.
La căsătorie, femeia era proprietara absolută a zestrei primite, urmând să rămână proprietara acesteia şi dacă cei doi soţi se despărţeau. În timpul căsniciei, bărbatul se ocupa de gestionarea bunurilor primite ca zestre de către soţie, administrându-le şi punându-le în valoare.
În sec. al XVII-lea, textele amintite apar în Pravila mică de la Govora (1640). Nici un alt motiv de divorţ nu implica pierderea zestrei de către femeie, ci aceasta rămânea în posesia bunurilor primite la nuntă şi a zestrei, indiferent dacă se recăsătorea sau se întorcea în casa părintească.
Îndreptarea legii, 𝗴𝗹𝗮𝘃𝗮 𝟮𝟲𝟱, obliga bărbatul să-şi asume restituirea zestrei, indiferent care îi era situaţia materială: „Bărbatul de va hi şi sărac, zestrea care au luat o plăteşte”. Importanța zestrei din perspectiva socială și economică a generat percepții adânci în viața satului tradițional, valențele ritualice estompându-se cu trecerea timpului.
Raportat la începutul secolului XX până după al Doilea Război Mondial, zestrea a constituit principalul mecanism de legitimare socială a femeii și de transmitere a patrimoniului familial în satul tradițional românesc.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐃𝐞𝐜𝐚, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 - 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞, Muzeul Olteniei.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆:
Constanţa Ghiţulescu, În şalvari şi cu işlic, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004;Mihaela Grancea, Relațiile călătorilor străini despre statutul femeii în familia tradițională românească din secolul al XVIII-lea, în Caiete de antropologie istorică, Familie și moralitate – studii de gen în Europa Central Sud-Estică, anul II, nr. 1(3), 2003;Ștefania Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc – antologie de texte 1838-1929,Editura Polirom, București, 2002
𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei
𝗖𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗰𝘂 𝘇𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲, 𝗹𝗮𝗱𝗮 𝗰𝘂 𝘇𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲 - Piese expuse la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, Expoziția permanentă, Ritmurile Vieții – Sala Nunții;
𝗙𝗼𝗶 𝗱𝗲 𝘇𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 „𝗗𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗠𝗲𝗱𝗶𝗲𝘃𝗮𝗹𝗲” din patrimoniul Secției de Istorie a Muzeului Olteniei Craiova,𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗖𝗮𝗺𝗲𝗹𝗶𝗮 𝗦𝗹𝗮𝗯𝘂.
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.
