Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 5 august 2026

Perușul ondulat (Melopsittacus undulatus) - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: Complexul Muzeal Ion Borcea Bacau

Exponatul lunii august 2026 la Vivariul din Bacău este Perușul ondulat (Melopsittacus undulatus)

Înregistrați prima dată în 1805, perușii ondulați sunt animale de companie populare în întreaga lume datorită dimensiunilor mici.
Perușul ondulat este al treilea cel mai popular animal de companie din lume, după câine și pisică.

Material realizat de conservator Corduneanu Emil

Lada şi semnul de vecinătate

Lada şi semnul de vecinătate

Viata comunitară a saşilor a fost strâns legată de organizarea pe vecinătăţi, o formă de organizare între mai multe familii de pe aceeași stradă sau străzi alăturate, din care făceau parte doar bărbaţii.

Vecinătăţile au avut ca scop, pe de o parte, întrajutorarea (construcţia sau repararea caselor şi anexelor, îngrijirea cimitirelor ori desfăşurarea înmormântărilor), iar pe de altă parte, păstrarea şi transmiterea tradiţiilor prin organizarea peste an a unor evenimente legate de viaţa comunităţii.

Conducătorul fiecărei vecinătăţi - ”Tatăl de vecinătate” - cel mai în vârstă membru ales prin rotaţie, avea în păstrare, pe perioada cât ocupa funcţia, ”lada de vecinătate”. În ea erau ţinute semnele de vecinătate şi documente privind obligaţiile membrilor, listele cu încasările și cheltuielile vecinătății, precum și consemnări despre evenimentele importante de peste an.

Când trebuia să fie dusă la îndeplinire o anumită sarcină, ”Tatăl de vecinătate” anunţa comunitatea prin aşa numitul ”semn de vecinătate”. Acesta circula din casă în casă, odată cu el transmiţându-se pe cale orală şi obligaţia de realizat. Semnul de vecinătate, de obicei de forma unei inimi, avea pe o faţă înscrise numele meşterului şi anul confecţionării, iar pe revers, o serie de simboluri specifice colectivităţii căreia îi aparţinea.

Vă invităm să vizitaţi Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea, pentru a descoperi şi alte detalii privind organizarea comunităţilor săseşti din zona Rupea.

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

marți, 4 august 2026

𝟔𝟕 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜. 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔

𝟔𝟕 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜. 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔

Așa cum avea să consemneze mai târziu profesorul și arheologul Adrian Rădulescu, pe 6 august 1959 apăreau primele indicii ale unei monumentale descoperiri arheologice pe faleza de sud-vest a Constanței: 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜.

Presa vremii surprindea entuziasmul momentului, consemnând: „Două lovituri de cazma, date de un muncitor care săpa groapa pentru fundația unui bloc, au atins un zid antic. A treia lovitură n-a mai fost dată, fiindcă pe locul respectiv a și apărut arheologul de serviciu – tânărul profesor Adrian Rădulescu. Cu aceasta începe de fapt filmul descoperirii unui mare edificiu roman și, implicit, a prețiosului mozaic (...)”

Monumentul s-a dezvăluit treptat, de-a lungul mai multor ani, uimind arheologii cu fiecare nouă descoperire: zidul de nord-est, mozaicul, vestibulul, încăperile boltite de pe terasa următoare, depozitele boltite de pe a treia terasă situată în imediata vecinătate a portului antic etc. „Nu-i deci de mirare că, uluit de ce vedea, un arheolog a exclamat: «Colosal! Magnific! Parcă am dezveli Pompeiul!» Pavimentul floral cu care s-a întâlnit aici, printre zidurile Tomisului, îl făcuse să-și amintească subit de mozaicul de la Casa Fontana...”

În anii următori, sub coordonarea directorului Muzeului Regional Constanța, Vasile Canarache, echipa de arheologi din care au făcut parte Adrian Rădulescu, Doina Galbenu, Alexandru Bogdan, Vasile Barbu și Marin Perșinaru a cercetat monumentul, scoțând la lumină impresionantul edificiu, încăperile și depozitele boltite ale vechiului Tomis. Campaniile de cercetare desfășurate între anii 1959-1967 sunt documentate astăzi și prin valoroasele carnete de șantier păstrate de acești arheologi, care oferă informații prețioase despre monument și etapele cercetării sale. Operațiunile de restaurare-conservare au fost asigurate de către Direcția Monumente Istorice (DMI) a Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare (CSCAS). Restaurarea mozaicului a fost realizată în colaborare cu Opificio delle Pietre Dure din Florența (Italia), prin directa implicare a restauratorului Paolo Mazzoni. În anul 1970, complexul monumental, restaurat și conservat într-o clădire modernă de protecție, a fost deschis oficial spre vizitare, ca punct muzeal al instituției constănțene.

Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la descoperirea Edificiului Roman cu Mozaic, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a decis să marcheze această aniversare printr-o serie de activități dedicate monumentului și prin oferirea accesului gratuit vizitatorilor în ziua de 6 august 2026. Totodată, instituția își propune ca această dată să devină un reper în calendarul cultural al muzeului și să fie marcată anual prin evenimente dedicate unuia dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului constănțean.

Publicul va avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic pe parcursul întregii zile, în intervalul orar 09:00-19:00. De asemenea, vor fi realizare ghidaje de specialitate, cu începere de la următoarele ore: 10:00, 12:00, 14:00, 16:00, 17:00 și 18:30.

Totodată, în fața edificiului va fi amenajată o expoziție temporară care reunește lucrările realizate de elevii Palatului Copiilor Constanța și de cei ai Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, în cadrul atelierelor desfășurate de muzeu. Inspirate din motivele decorative ale mozaicului antic, creațiile vor putea fi admirate pe tot parcursul zilei de 6 august.

Vă așteptăm să redescoperiți unul dintre cele mai spectaculoase monumente ale Tomisului antic, într-un loc în care fiecare tessera de mozaic păstrează memoria orașului de odinioară.

https://minac.ro/67-ani-de-la-descoperirea-edificiului.../

#MINAC #EdificiuRoman #Mozaic #expozitie #intraregratuita

#muzeu #istorie #arheologie #patrimoniu #Tomis #antichitate

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

ARHEOLOGIA GUSTULUI ANTIC – O CĂLĂTORIE ÎN BUCĂTĂRIA DACILOR

ARHEOLOGIA GUSTULUI ANTIC – O CĂLĂTORIE ÎN BUCĂTĂRIA DACILOR

Vineri, 7 august, de la ora 11:00, colegul nostru muzeograf dr. Marius Ardeleanu vă așteaptă să porniți împreună într-o călătorie gustoasă în bucătăria dacilor!

Activitatea, organizată în cadrul programului Takeover Day dar deschisă publicului, explorează alimentația din vechea Dacie folosind discipline auxiliare ale arheologiei și istoriei, inclusiv arheologia experimentală.

Domeniul se află la granița dintre arheologie, arheobotanică, zooarheologie și arheologie experimentală și folosește surse de cercetare precum semințe carbonizate, oase de animale, vase ceramice și unelte. Obiectivul principal este reconstituirea ingredientelor, a tehnicilor culinare și a gustului preparatelor dacice.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Cămașa bătrânească cu pumnași din Drăguș

Cămașa bătrânească cu pumnași din Drăguș

Cămașa este confecționată din pânză albă de bumbac, țesută la război în două ițe; încrețită la gât în cute mici prinse de „obinzeală”; descheiată în față. „Ciupagul” din față este compus din două foi, iar spatele dintr-o foaie; mâneca este croită dintr-o foaie; mânecile prinse de la gât sunt terminate cu „pumnași” cusuți „pe dos” cu arnici, cu motive geometrice (romb). De-a lungul mânecii, de la „obinzeală” la „pumnași” este introdusă o dantelă albă industrială, iar „obinzeala” este cusută „pe dos” cu arnici, pe fond negru, cu motive geometrice descrete (romb). „Gura” iei este cusută, de o parte și de alta, cu fir roșu de arnici, cu motive în formă de triunghi, asemănătoare motivelor de pe vechiul pieptar, terminată cu „cheiță”.Pe piept, de o parte și de alta a „guri”se află câte două rânduri de „pui”și motive geometrice și florale stilizate, cusute „pe fifir” și „în cruci”, cu arnici roșu și negru.

O puteți admira în cadrul expoziției temporare „Cămăși de tezaur” la Muzeul de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00-18:00.

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

PIRITĂ – Aurul Nebunilor

„#PIRITĂ – #Aurul #Nebunilor” la Muzeul Geologic Național!

O incursiune în frumusețea unuia dintre cele mai spectaculoase minerale din lume în București, 7–9 august 2026!

Muzeul Geologic Național, invită publicul, în perioada 7–9 august 2026, între orele 10:00–17:00, la evenimentul „PIRITĂ – Aurul Nebunilor”, o expoziție cu vânzare de cristale, bijuterii și pietre semiprețioase, organizată în curtea Muzeului Geologic Național (aripa stângă), cu acces gratuit pentru public.

Vedeta acestei ediții este pirita, mineral cunoscut încă din Antichitate și supranumit „Aurul Nebunilor” pentru luciului său metalic și culoarea galben-aurie, care au dus adesea la confundarea sa cu aurul. Din punct de vedere chimic, pirita este o sulfură de fier (FeS₂), însă valoarea sa nu constă doar în compoziție, ci și în extraordinara frumusețe a cristalelor sale.

Cristalele de pirită impresionează prin forme geometrice aproape perfecte – cuburi, piritoedre sau combinații spectaculoase de fețe cristaline – care par modelate cu o precizie remarcabilă.

Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru publicul de toate vârstele de a descoperi universul fascinant al mineralelor, de a discuta cu expozanți și colecționari, de a afla informații despre originea și proprietățile cristalelor și de a înțelege mai bine legătura dintre geologie, natură și patrimoniul mineral.

Muzeul Geologic Național își continuă astfel misiunea de promovare a geologiei și a patrimoniului geologic al României, oferind publicului experiențe care îmbină educația, cercetarea și frumusețea lumii minerale.

Eveniment: „PIRITĂ – Aurul Nebunilor”
Perioada: 7–9 august 2026
Program: 10:00–17:00 (ultima intrare)
Locație: Muzeul Geologic Național, Șoseaua Kiseleff nr. 2, București – curtea muzeului (aripa stângă)
Acces: Gratuit

Vă așteptăm să descoperiți strălucirea naturală a piritei și frumusețea cristalelor care au fascinat omenirea de-a lungul secolelor.

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

CĂMĂȘOIU FEMEIESC

EXPONATUL LUNII AUGUST
CĂMĂȘOIU FEMEIESC

Cămașa din imagine a fost țesută și aleasă în războiul de țesut de Ioana Tițu din satul Scurta, comuna Orbeni, județul Bacău, în anul 1885.

A fost achiziționată, sub formă de donație, de către preotul Vasile Heisu din Răcăciuni, Bacău, în anul 1968, de la Paraschiva Iordache Luca, fiica autoarei.

„Cămășoiu” este TIP I (CARPATIC), cu altiță din croi și mâneca largă jos.

Confecționată din borangic galben, cămașa este ornamentată pe toată suprafața cu „steluțe” albe, bătute cu fluturi.

Grupurile de steluțe sunt despărțite între ele de grupuri de vrâste bătute cu fluturi și mărgele. Pe stani, în jurul gurii gâtului, se găsesc flori flori albe și roșii din mătase.

Atât la gura gâtului, cât și jos, la mâneci, au fost prinse mărgele albastre.

Pe altiță regăsim două grupuri de păsări afrontate și flori geometrice.

Face parte din costumul femeiesc, cu androc și maramă de borangic galben.

Muzeograf, Viorica Băluță

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

A new summer, a new experimental kiln!

Our team is working on a new experimental kiln for firing ceramics, inspired by the fascinating Cucuteni culture!

This time, the model is based on a kiln unearthed in the village of Ursoaia (Iași County) during archaeological excavations conducted by our team in collaboration with Dr. Diana Măriuca Vornicu from the Institute of Archaeology in Iași, in the summer of 2025.

Dubbed by our colleagues “The Lord of the Kilns”, this structure represents one of the most spectacular discoveries regarding Eneolithic pottery firing technology. It is a two-chambered kiln equipped with four flue channels, with the two chambers separated by movable plates. With a usable surface of over 7 m², the installation had the capacity to fire hundreds of vessels at the same time!

Its impressive size, architecture, and location suggest that it wasn't meant for simple domestic production, but rather for a highly specialized, large-scale operation. A system of this magnitude required careful planning, substantial resources, a dedicated workforce, massive amounts of fuel and clay, as well as rigorous technical control over the firing process.

Ever since we were in the field, we asked ourselves a key question: not just what this kiln looked like, but above all, how it actually worked and was operated. More details about this discovery will soon be available in a scientific paper accepted in the British journal Antiquity!

Until then, we are trying to answer a fascinating question through experimental archaeology: how was a kiln of this scale built and operated in practice around 6,000 years ago?

#Cucuteni #ExperimentalArchaeology #Archaeology #LordOfTheKilns #CucuteniCulture #Prehistory #ArchaeologyLife #AncientTechnology #PotteryKiln #HistoryBuff #Eneolithic #Neolithic #ArchaeologyGram #AncientCrafts #Research

Sursa informațiilor ExarIs - Experimental Archaeology at Iasi.

luni, 3 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea I

1. Există solicitări din partea altor tineri de a participa la o astfel de ,,expediție" arheologică, precum cea încheiată zilele trecute.

Chiar dacă au fost rezultate deosebit de interesante, am fost nevoiți să încheiem. Resursele noastre au acoperit doar câțiva metri cubi și ceva analize interdisciplinare care trebuie făcute.

Dacă am putea să facem un mic efort material și să dăm șansa și altor tineri pasionați de istorie să cunoască munca de pe un șantier arheologic ar fi excelent. În fond i-am ajuta să aibă contact direct cu istoria noastră milenară.

Noi avem dorința de a continua cercetarea. Dacă cineva poate să ofere sprijin, să ne lase un mesaj în privat! Tuturor mulțumiri!

PS> poate dacă distribuim spre mai multă lume, găsim sprijinul necesar!

#archaeology #team #publicarchaeology #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Șantier: cahle și curți (vechi) din Hațeg. Mereu, cele două realități au fost privite separat.

Aproape că nu a interesat cine avea nevoie și putea să-și permită sobe cu cahle. Ca și în cazul arhitecturii ori picturii medievale, cahlele dau relații comune, meșteri folosiți și cronologii foarte bune, de la 1500 înainte.

Dacă „cineva” ar fi atent la această hartă, ar putea vedea „orizonturi de așteptare” pentru noi mărturii de cahle hațegane. Din păcate, chiar nu văd pe nimeni cu asemenea „atenție”.

Suportul nu este o hartă istorică. Districtul hațegan conținea, la nord, măcar Lunca Cernii de Jos/Sus, iar la sud, toată depresiunea Petroșanilor (în vremuri vechi, până la descoperirea și exploatarea cărbunilor, după 1800, zonă de pășunat montan colectiv al hațeganilor).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. A prepara hrana și a încălzi casa (medievală timpurie)....

Casele identificate în așezările din sec. VIII-X investigate arheologic erau construcții de suprafață sau adâncite, prevăzute în majoritatea cazurilor cu o singură instalație pentru foc. (cuptor sau vatră).

Desigur că, prezența mai multor instalații pentru foc (ambele în uz) într-o locuință generează întrebări legate și de utilitatea acestora. După cum se cunoaște, pe vetre se putea coace sau fierbe mâncarea, în cuptoarele cu boltă (săpate în peretele locuinței sau într-un bloc de lut) se putea doar coace (în cazul cuptoarelor prevăzute la exterior, pe boltă, cu platouri/tăvi mari se puteau usca semințe sau fructe) iar în cele cu pereții din pietre se putea doar fierbe.

Prin urmare, asocierea dintre un cuptor (indiferent de caracteristicile sale) și o vatră (indiferent de caracteristicile sale) era extrem de practică, aceasta permițând utilizarea mai multor metode de preparare a hranei, ceea ce a dus la diversificarea meniului. În plus, aceste instalații utilizate/funcționale simultan, nu doar facilitau prepararea hranei ci și încălzeau construcția respectivă, asigurând confortul termic sporit pentru locatari, în perioadele reci. Totodată, spre deosebire de vetre (care erau deschise), cuptoarele (fiind închise) ofereau o mai mare siguranță/protecție împotriva producerii unui incendiu.

Având în vedere raritatea (cel puțin pentru Depresiunea Silvaniei) unor astfel de construcții cu mai multe instalații pentru foc, am putea presupune că, aceste exemple ar putea reprezenta și o posibilă formă de manifestare a stratificării sociale în comunitățile respective.

EXPICAȚII FOTO: planuri/desene ale unor locuințe dotate cu mai multe tipuri de instalații pentru foc (vetre, cuptoare).

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

4. Descoperiri care aduc noi informații despre trecutul județului Argeș au fost făcute în comuna Tigveni. În urma unor cercetări arheologice desfășurate în această vară, specialiștii și studenții au scos la lumină vestigii ce atestă existența unor comunități umane care au locuit aici timp de mai multe epoci istorice. Artefactele descoperite îi vor ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine modul de viață și evoluția comunităților care au populat această zonă de-a lungul timpului. - VIDEO

5. Descoperiți arheologice uimitoare la Iclod(Jud. Cluj) - VIDEO

6. Tezaur spectaculos descoperit în 29 iulie, în Prahova: 37 de monede romane de argint și 5 brățări dacice găsite în pădure, la Apostolache

În pădurile din comuna Apostolache (județul Prahova), un grup de detectoriști autorizați a făcut o descoperire remarcabilă: un tezaur alcătuit din zeci de monede romane de argint și cinci brățări dacice din argint, ascunse în urmă cu aproape două milenii.

Locul în care era îngropată comoara a fost identificat de Ioji Ștefan Cătălin, un explorator cunoscut pe rețelele de socializare sub numele de Vanatorul De Comori. Aflat într-o sesiune de detecție alături de alți pasionați din zonă, acesta a recepționat un semnal metalic puternic la o adâncime de aproximativ o jumătate de metru.

Monedele, denari romani, emise în timpul mai multor împărați romani, și brățările cu secțiune torsionată spun împreună o poveste fascinantă. Trei dintre brățări au capetele sculptate în formă de șarpe, iar două poartă reprezentări de dragon sau lup.

Ele aparțin unei perioade în care lumea dacică și cea romană se aflau într-un contact permanent, prin comerț, conflicte și schimburi culturale.

De ce au fost îngropate? Au reprezentat averea unui războinic, a unui negustor sau poate o rezervă ascunsă în vremuri de nesiguranță? Deocamdată nu există un răspuns cert. Cercetările arheologice și studiul contextului descoperirii vor putea oferi indicii importante.

Un aspect care merită evidențiat este faptul că piesele au fost predate autorităților, așa cum prevede legislația. Astfel, ele vor putea fi cercetate, conservate și valorificate științific, devenind parte din patrimoniul României.

Potrivit cadrului legal din România, după ce comisia de experți va evalua financiar și istoric bunurile arheologice predate statului, descoperitorii sunt eligibili să primească recompensa bănească prevăzută de lege pentru tezaurele aleatorii găsite pe domeniul public sau privat.

Felicitări celor implicați pentru responsabilitatea de care au dat dovadă. Patrimoniul nu aparține unei singure generații, ci tuturor.

Ce credeți că a determinat ascunderea acestui tezaur acum aproape 2.000 de ani?

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Vas de acum aproximativ 3500 de ani, care a fost depus într-un mormânt, alături de un defunct.

Deși cimitirul respectiv aparține perioadei târzii a epocii bronzului, vasul din imagine are forma și decoruri specifice bronzului mijlociu, respectiv culturii Monteoru.

Acest recipient ceramic este important pentru că vine să confirme moștenirea culturală transmisă de la comunitățile bronzului mijlociu către cele ulterioare sau poate chiar o contemporaneitate parțială a acestora, în zona confluenței râurilor Moldova și Siret.

#archaeology #prehistory #grave #BronzeAge #heritage #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Rezultate din mica noastră tabără de arheologie.

Știu că nici acum nu am găsit acea comoară pe care o așteaptă o parte a publicului larg, dar săpătura noastră a scos la lumină o serie de aspecte pe care nu le bănuiam.

Știam extrem de puțin despre situl arheologic ascuns într-o pădure din Neamț, dar după cercetarea recentă am ajuns la concluzia că este un loc foarte interesant, aici fiind documentare urme de locuire din mai multe epoci și culturi: eneolitic (cultura Cucuteni), epoca timpurie și mijlocie a bronzului; prima epocă a fierului; sec. I a.Hr. - I p. Hr.

Mica noastră expediție arheologică a fost o reușită pentru că tinerii participanți au luat contact cu activitatea specifică muncii arheologice, ne-am bucurat de natură și de rezultatele muncii noastre.

Va urma... (să sperăm)!

#archaeology #pottery #prehistory #antiquity #dacians #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Partea 1: Restaurantul antic de la Histria și alte descoperiri interesante prezentate de domnul profesor dr. habil. Valentin Bottez. - VIDEO

10. Meduza Gorgona pe un pandantiv din "Tezaurul Istoric"

În celebra noastră expoziție permanentă, puteți admira și un pandantiv montat cu o camee din onix, pe care se reliefează capul Meduzei Gorgona. Datorită puterii sale de a transforma în piatră pe cei care o priveau, această mică bijuterie poate fi interpretată drept un scut în fața spiritelor malefice care-l puteau amenința pe posesor.

Origini:
Fiică a zeităților Phorcys și Keto, Meduza locuia la granița dintre lumea celor vii și cea a morților, alături de cele două surori ale sale, Stheno și Euryale.

De la victimă la monstru:
Cea mai frumoasă și singura muritoare dintre surorile ei, devine victima lui Poseidon, chiar în templul Atenei. Deși a fost o victimă, din cauza pângăririi spațiului sacru, zeița se răzbună transformând părul Meduzei în șerpi.

Decapitarea Meduzei:
Una dintre cele mai cunoscute legende care o înconjoară este tăierea capului Meduzei de către Perseus. Astfel, acesta cu ajutorul Atenei, al lui Hermes și Hades pornește în căutarea Meduzei pe care o decapitează în somn.

Privirea care „dă moarte de piatră”:
La întoarcerea sa, Perseus o salvează pe Andromeda, cu care se și căsătorește. Banchetul nunții este întrerupt de către Phineus, unchiul și logodnicul acesteia, care este transformat, într-un final, cu ajutorul capului Meduzei, în stană de piatră. Disperarea lui Phineus este surprinsă în următorul fragment: „O Perseu, ai învins; depărtează / Chipul vrăjit, ce dă moarte de piatră...”(Ovidius, Metamorfoze, V 216-217).

Armele Atenei:
Capul Meduzei, transformat într-o armă foarte puternică, îi este oferit la final Atenei. Din acel moment, Gorgoneionul decorează scutul și platoșa zeiței.

Evoluție iconografică:
Figură monstruoasă în perioada arhaică, aceasta devine în reprezentările din perioada clasică și elenistică o apariție armonioasă, feminină, în concordanță cu idealul de frumusețe al perioadei.

Text: dr. Alis Dumitrașcu (secția CNTI - MNIR)

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

11. Descoperire la Noviodunum: structură romană de 2.000 de ani, găsită la 4 metri

12. Exponat spectaculos la Alba Iulia. Un craniu trepanat, vechi de 4.500 de ani, pus în valoare la muzeu - VIDEO

291. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea XIX

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 5 august 2026

Perușul ondulat (Melopsittacus undulatus) - VIDEO

Lada şi semnul de vecinătate

marți, 4 august 2026

ARHEOLOGIA GUSTULUI ANTIC – O CĂLĂTORIE ÎN BUCĂTĂRIA DACILOR

Cămașa bătrânească cu pumnași din Drăguș

PIRITĂ – Aurul Nebunilor

CĂMĂȘOIU FEMEIESC

A new summer, a new experimental kiln!

luni, 3 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea I

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete