Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 28 octombrie 2026

Cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita

Chiar dacă afară plouă și este frig, colegii noștri arheologi continuă cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, având parte de descoperiri interesante și inedite (fragmente din figurine zoomorfe, podoabe din colți de mistreț, răzuitor din silex, vetre de foc din perioada Coțofeni etc).

Situl de la „Dâmbul Cetății”, este pe departe cea mai remarcabilă așezare preistorică din Depresiunea Ciucului. Totodată, importanța deosebită a acestui sit rezidă în poziția cheie a acestuia în rețeaua căilor de comunicare între Transilvania și Moldova.

Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii, este foarte bogat şi variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.

În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

Foto: Dan Buzea, arheolog

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Publicat de Gligor Adrian Borza la 23:10 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Antropologie, Arheologie, Descoperiri arheologice din România, Istorie locală, Monumente, Muzee, Oameni şi locuri, Patrimoniu

Cercetări arheologice la drumul roman Gherla-Sic, Com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj

Cercetări arheologice la drumul roman Gherla-Sic, Com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj

În această vară, Muzeul de Istorie Gherla, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, a desfășurat un diagnostic arheologic în zona „Valea Sărată”, la confluența UAT Municipiul Gherla și UAT Fizeșu Gherlii, județul Cluj, asupra unui presupus tronson de drum roman.

Traseul a fost identificat și cartat în primăvara anului 2025 de către arheologul Mátyás József, de la Muzeul de Istorie Gherla. Cercetările de teren au urmărit verificarea caracterului roman al acestui drum și documentarea structurii sale constructive.

Încă de sub stratul vegetal, cuprins între 5 - 15 cm grosime, a apărut un strat compact, compus din piatră de calcar, tuf vulcanic de Dej, pietriș și mortar, cu o grosime de aproximativ 40 cm. Stratul compact de piatră suprapune un strat de lut galben de 10 cm grosime, urmat de un strat de pământ brun de 15 cm, apoi iarăși un strat de 10 cm de lut galben. Sterilul arheologic apare la cota - 0,50 m în partea de V și la - 0,90 m în partea de E, compus din lut gălbui și nămol. Diferența cotelor maxime de adâncime se datorează alunecărilor de teren, pe latura de E a drumului, fiind situat pe sub dealul ce parcurge Valea Sărată. În profilul de sud al secțiunii se conturează bine forma convexă a drumului, unde axul drumului este mai ridicat cu aproximativ 30 cm față de marginile acestuia, care se termină cu o bordură realizată din pietre de carieră, dispuse paralel cu axul drumului. Rigolele au o lățime de 60 cm și o adâncime de aproximativ 35 cm, iar în umplutura acestuia nu s-a descoperit material arheologic roman, doar câteva cărămizi medievale. Lățimea drumului este de 5,70 m. Pe suprafața supusă cercetării arheologice intruzive, pe baza celor două secțiuni efectuate, s-a putut astfel confirma natura romană a drumului. Astfel, acesta prezintă un strat de uzură de aproximativ 40 cm grosime, compus din piatră de carieră, tuf vulcanic și mortar, având zona centrală a drumului mai ridicată și prevăzută cu două rigole, de o parte și de alta. Tronsonul de drum roman a fost identificat pe o lungime de 4 km, iar continuarea acestuia poate fi numai presupusă. Foarte probabil drumul roman duce la minele de sare, situate în punctul „Baia Sărată”, iar acesta asigura conexiunea cu castrul roman de la Gherla. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a participat la cercetare prin responsabilul științific al cercetării, arheologul Radu Zăgreanu.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Publicat de Gligor Adrian Borza la 23:06 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Arheologie, Descoperiri arheologice din România, Istorie locală, Monumente, Muzee, Oameni şi locuri, Patrimoniu

𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐄𝐯𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐮: 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞

𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐄𝐯𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐮: 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞

Unele obiecte de patrimoniu păstrează urmele mai multor epoci, devenind adevărate mărturii ale trecerii timpului. O astfel de piesă se regăsește în colecțiile 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢: o coloană romană din calcar, care a traversat secolele și a fost refolosită într-o epocă ulterioară.

𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞

Datată în 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐈𝐈–𝐈𝐈𝐈 𝐝.𝐇𝐫., coloana are o înălțime de 𝟏,𝟗𝟒 𝐦 și un fus neted, cu extremitățile profilate. În partea superioară se păstrează un mic orificiu destinat fixării unui capitel, detaliu care oferă indicii despre alcătuirea sa inițială.

𝐎 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐝𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆

În Evul Mediu, coloana a fost refolosită, iar jumătatea superioară a fusului a fost netezită. Pe această suprafață a fost sculptată în relief o cruce. Potrivit descrierii din catalog, sub cruce au fost înscrise șapte rânduri de litere grecești, care nu mai pot fi distinse astăzi pe suprafața piesei.
Această intervenție adaugă un nou capitol istoriei coloanei și ilustrează practica reutilizării monumentelor antice în epoci ulterioare.

𝐔𝐧 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭, 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫

Coloană romană refolosită în Evul Mediu, 𝐒𝐥𝐚̆𝐯𝐞𝐧𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭 — astfel este identificată piesa în documentația de specialitate.
Data descoperirii coloanei nu este cunoscută. Piesa a făcut parte din colecția V. Georgescu din Corabia, de unde a fost transferată la Muzeul Olteniei.

Deși literele grecești nu mai pot fi distinse astăzi, informația păstrată în documentația de specialitate contribuie la reconstituirea istoriei monumentului și a transformărilor prin care acesta a trecut.

Prin conservarea și valorificarea unor asemenea vestigii, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 aduce mai aproape de public fragmente de istorie care leagă epoci, culturi și civilizații.

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Bondoc, Dorel, Aurelia Florescu, Simona-Violeta Gheorghe, „𝐿𝑎𝑝𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎”, Editura Sitech, Craiova, 2001, p. 79; Tudor, D., „𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑠̦𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎𝑡̦𝑖”, extras din Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 26, 1933, pp. 1-8.

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei

#MuzeulOlteniei #PatrimoniuCultural #Arheologie #IstorieAntică #EvulMediu #ColecțiileMuzeului

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Publicat de Gligor Adrian Borza la 22:59 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Arheologie, Evul Mediu, Expoziţii, Istorie locală, Monumente, Muzee, Oameni şi locuri, Patrimoniu

OLĂRITUL

Fiecare centru de olărit din țară a produs o ceramică cu forme și ornamentică specifică, potrivită nevoilor și după plăcerea oamenilor locului.

Săpăturile arheologice executate în localitatea Drăușeni, Zona Rupea, confirmă practicarea olăritului înainte de sec. al XVIII-lea. Fragmentele ceramice atestă o producție de vase roșii, nesmălțuite și smălțuite verde folosite în gospodărie.

Prezența olarilor sași la Drăușeni în sec XVIII-XIX este atestată de numele unor olari precum și de însemnele breslei lor profesionale, pictate și păstrate în biserica evanghelică din sat. Este înscris printre alți localnici numele olarului Johan Topfner care a contribuit financiar la pictarea emporiului din biserica evanghelică.

Cu mai multe informații despre centrele de olari din Transilvania, vă așteptăm la Muzeul de Etnografie Brașov, în cadrul expoziției temporare „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX”. Program vizitare: miercuri-duminică între 09:00 și 17:00.

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Publicat de Gligor Adrian Borza la 22:51 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Etnografie, Expoziţii, Istorie locală, Muzee, Oameni şi locuri, Patrimoniu, Tradiţii, Tradiţional, Transilvania

O nouă monedă comemorativă din Austria - 28.10.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Following the Troll, the Hippocampus, the Elf, and the Basilisk, the Austrian Mint's "Mythical Creatures" series now includes the Unicorn. This fifth installment, with a face value of 3 euros, will be issued on November 4, 2026.

Minted in copper alloy, it has a maximum mintage of 65,000 pieces. The collection features twelve legendary beings with colorful designs that change appearance under ultraviolet light.

To discover the beginning of the collection, you can consult the Mythical Creatures Series: when legends come to life and shine in your hands.

MYTHICAL CREATURES · FIFTH INSTALLMENT

FACE VALUE 3 euros

ISSUE DATE 04 · 11 · 2026

COPIES 65,000

The Unicorn: Story of a Legendary Creature

The unicorn occupies a unique place among mythical creatures: for centuries, its existence seemed plausible. Travelers' accounts of distant lands and unknown animals helped keep alive the belief in a creature with a single horn.

Their descriptions didn't always agree. While the image of the horse is familiar today, some accounts attributed features of other animals to it. This diversity reflects the range of stories circulating in Europe.

THE NARWHAL AND THE UNICORN HORNS

One of the keys to their fame came from the Arctic. The narwhal's long tusks were interpreted as unicorn horns. Their spiral shape seemed to offer tangible proof that the legendary animal existed.

These pieces achieved enormous prestige. They were kept in church treasuries and rulers' collections, where their rarity and supposed origin gave them extraordinary value. The Metropolitan Museum notes that Lorenzo de' Medici's "unicorn horn" was valued at 6,000 florins upon his death in 1492.

They were also believed to neutralize poisons. Remedies were prepared with small amounts of material scraped from the supposed horns, a practice born of belief in their powers and ineffective as an antidote.

Reverse: The Unicorn and its golden horn

The reverse shows a white unicorn advancing towards the viewer, its mane flowing in the wind. Its long, pointed horn is printed in gold, as are the carbuncle, the ornamental motif in the lower right corner, and the band that runs partially around the edge. Several flowers complete the scene, along with the year 2026 and the inscription "EINHORN," which means "unicorn" in German.

Obverse: The magic key of the creatures

The obverse features the key adorned with the letter "F", accompanied by a sun and stars. It includes the inscriptions "REPUBLIK ÖSTERREICH" and "3 EURO".

The magic under ultraviolet light

UV lighting reveals fluorescent colors and sparkles. Comparing the two images allows us to appreciate the design's transformation.

Technical specifications

Austria · The Unicorn · 2026Face value 3 euros
Metal Copper alloy
Quality Uncirculated
Diameter 34 mm
Weight 16 g
Designers Rebecca Koini, Anna Schlindner and Nina Schwarzer
Date of issue November 4, 2026
Maximum print run 65,000 copies
Official advertised price €16.80

Accessories: UV flashlight and collector's album

Official photographs: Münze Österreich

TO COMPLETE THE EXPERIENCE

A Story for Twelve Creatures

Thomas Brezina 's album, In the Garden of Mythical Creatures —translation of its title—, combines the story with spaces for the twelve coins.

The ultraviolet flashlight reveals the fluorescent effects of the pieces. Both accessories are sold separately.

CONTINUE EXPLORING THE COLLECTION

Previous installment in the collection: Mythical Creatures – Fourth coin in the series: The Basilisk, the king of serpents.

Sursa informațiilor aici.

Publicat de Gligor Adrian Borza la 22:24 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Austria, Colectabile, Numismatică

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XII

1. Știați că dacii foloseau ceramica pictată?

Deși este o categorie cu o pondere cantitativă scăzută, ceramica pictată la comunitățile dacice era, mai degrabă, un produs de lux.

La est de Carpați este documentată această categorie în siturile reprezentative și cu precădere în cele fortificate, care erau și centre de putere.

In vara acestui an, într-o săpătură efectuată într-un sit prea puțin cunoscut, dar foarte valoros, din județul Neamț, am găsit într-o groapă menajeră și fragmente de la cel puțin trei vase pictate cu roșu-cărămiziu.

Pentru noi este o descoperire valoroasă, care ne confirmă că acea comunitate dacică folosea vase ceramice din categoria celor de lux.

#archaeology #antiquity #pottery #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Vizite ghidate pe șantierul arheologic din Cetatea Alba Carolina. Ce vestigii pot vedea vizitatorii

Sursa: Youtube Utilizator: Alba24

3. Schelete umane descoperite pe șantierul arheologic de sub șine. Pe Armand Călinescu, tramvaiele treceau la nici un metru de rămășițele vechilor Căldărari din București

4. „Șantierul arheologic Căldărari” în care s-a transformat șantierul la șinele de tramvai de pe Armand Călinescu. Beciuri, pivnițe, rămășițe ale caselor demolate de Ceaușescu

5. Campania arheologică Gumelnița | 26–30 octombrie 2026

Arheologii reiau cercetările la Gumelnița: noi investigații asupra comunităților umane de acum aproximativ 18.000 de ani

În perioada 26–30 octombrie 2026, o echipă interdisciplinară de cercetători și studenți reia investigațiile arheologice în situl paleolitic de la Gumelnița, descoperit în 2022 în apropierea municipiului Oltenița, județul Călărași. Cercetările urmăresc continuarea documentării unui nivel arheologic cu numeroase artefacte din silex, atribuit comunităților umane din paleoliticul final, asociat cu o depunere sedimentară datată în urmă cu aproximativ 18.000 de ani.

Descoperit accidental în cursul cercetărilor din zona Gumelnița, situl paleolitic nu a făcut parte inițial din planul de cercetare. Importanța vestigiilor a determinat integrarea ulterioară a acestuia în program, iar investigarea sa reprezintă acum o prioritate științifică.

Peisajul din zona sitului Gumelnița.

Cercetările anterioare din 2022–2023 au identificat nuclee, așchii și resturi de debitaj. Din 12 carouri de câte 1 × 1 m, carourile 15A și 15C au prezentat concentrații ridicate de materiale litice. Nuclee înconjurate de așchii, inclusiv fragmente de dimensiuni milimetrice, au fost conservate în depunerile loessoide. Această situație oferă oportunitatea investigării în detaliu a activităților de cioplire și a proceselor de formare a sitului.

Artefactele identificate în teren au fost înregistrate în coordonate absolute cu ajutorul unei stații totale, pentru analiza distribuției lor spațiale.

Detalii ale materialelor litice documentate în teren.
O probă de sediment recoltată în 2022, analizată prin luminiscență stimulată optic (OSL) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a indicat o vârstă de aproximativ 18.000 ± 2.000 de ani. Aceasta datează sedimentul analizat, nu direct piesele din silex. O altă probă OSL, recoltată în 2023, așteaptă rezultatul analizei la aceeași instituție.

În 2024 și 2025 nu au fost efectuate săpături propriu-zise în situl paleolitic. Activitatea s-a concentrat asupra procesării și interpretării datelor, studierii materialelor și probelor, documentării și valorificării științifice a rezultatelor.
În 2026, echipa formată din specialiști ai Muzeului "Civilizației Gumelnița" din cadrul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a României și Universității din București, cu suportul colegilor de la Muzeul Municipiului București și Muzeul Dunării de Jos Călărași, își propune să finalizeze, în măsura permisă de condițiile de teren și cele meteo, cercetarea nivelului cu concentrații de piese din silex, să completeze documentația stratigrafică și spațială și să înțeleagă mai bine activitățile umane din această regiune în timpul ultimei perioade glaciare. Cercetătorii speră ca vremea favorabilă să permită îndeplinirea obiectivelor propuse.

Model digital al terenului din zona Gumelnița; săgeata indică sectorul în care au loc cercetările arheologice.

Sursa informațiilor Muzeul Gumelnița.

6. Porțile Deschise ale Mileniilor la Alba Iulia: Trei porți și două milenii de istorie dezvăluite de arheologi. Prezentare specială pentru militarii Batalionului 136 Geniu „Apulum”

7. Se reiau săpăturile arheologice la Gumelnița: Sunt investigate urmele comunităților umane de acum 18.000 de ani

8. „Porțile Mileniilor”, prezentate la Alba Iulia

Sursa: Youtube Utilizator: Ziarul Unirea

9. Ioan de Capistrano? Că tot îl aniversăm la braț cu Ioan de Hunedoara (Oradea, 2007).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Identificarea amfiteatrului de la Tibiscum (iulie 2002 - prelucrare grafică) - În timpul campaniei arheologice de la Tibiscum din vara anului 2002 (luna iulie) cu permisiunea firmei Cosmorom, filiala Timişoara, s-au efectuat câteva fotografii ale sitului şi zonei adiacente de pe nou construita antenă a firmei (de aprox. 40 m înălţime).

S-au efectuat mai multe fotografii panoramice, de la diferite etaje ale turnului antenei, fără a se căuta în mod special vreun obiectiv. După developarea filmului s-a procedat la introducerea in format electronic a fotografiilor prin scanarea lor la o rezoluţie de 800 de pixeli. În urma procesării imaginilor s-a îmbunătăţit calitatea acestora prin mărirea rezoluţiei, definiţiei şi numărului de culori. S-a constatat cu surpriză, pe una din fotografii, existența unei construcții ovoidale de mari dimensiuni, în apropierea castrului, într-o zonă ce depăşeşte teritoriul rezervaţiei arheologice şi care aparţine satului Jupa. Întâmplarea a făcut ca în acest an să nu se cultive nimic pe acest teren şi astfel să iasă în evidenţă aceste urme arheologice. Deși caracterul artificial al construcției este neîndoielnic și vizibil cu ochiul liber, s-a considerat necesară verificarea datelor: a. printr-o prelucrare mai fină a imaginilor in negativ; b. prin realizarea unei noi serii de fotografii, din acelaşi unghi însă într-un alt anotimp (octombrie 2002) pentru a beneficia de avantajul uscării vegetaţiei, şi cu un alt unghi al iluminării Soarelui; c. verificarea în teren, prin măsurători aproximative, a complexului arheologic. În luna octombrie 2002 s-au efectuat şi măsurătorile de teren pentru stabilirea cu aproximație a coordonatelor amfiteatrului de la Tibiscum. Cu acest prilej s-a constatat că datorită unghiului din care s-au executat fotografiile din turnul antenei, axa reprezentând lungimea amfiteatrului este poziționată est-vest și nu nord-sud, cum pare să reiasă din fotografii. Astfel, dimensiunea axei est-vest a arenei este de aprox. 70 m, dimensiunea axei nord-sud a arenei este de 46 m, iar lățimea cavei este de 9,40- 10 m circular, în jurul arenei. Se conturează astfel o lungime totală a amfiteatrului de aprox. 90 m și o lățime totală de aprox. 66 m. (D. Micle, UN POSIBIL AMFITEATRU ROMAN LA TJBJSCUM, LOC. JUPA, JUD. CARAS-SEVERIN, Patrimonium Banaticum, 1, 2002, p. 87-93, fig. 2)

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

11. Știai că la Brebeni (jud. Olt) sunt locuri cu o istorie de mii de ani și o importanță arheologică uriașă?

Azi voi prezenta succint tell-ul de la Brebeni, considerat o așezare-cheie pentru înțelegerea eneoliticului în zona Oltului. Principalele descoperiri includ un sistem de fortificație defensiv compus dintr-un șanț de apărare și un val, locuințe incendiate, piese antropomorfe rare, ceramică pictată și decorată. Această mică movilă artificială este, de fapt, o importantă așezare pluristratificată, cu descoperiri din eneolitic (culturile Sălcuța și Gumelnița), epoca timpurie a bronzului (cultura Glina), epoca mijlocie a bronzului (cultura Verbicioara) și chiar din Evul Mediu. Așadar, cele mai vechi descoperiri datează de la jumătatea mileniului V î.Hr.

Fotografiile au fost realizate de subsemnatul în anul 2025.

#Arheologie #Archaeology #Preistorie #IstoriaOltului #Brebeni #JudetulOlt #PatrimoniuLocal #Eneolitic #EpocaBronzului

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

12. Sarcofag de copil roman, descoperit în Constanța, după săpăturile făcute în zona Flămânda: „Este intact, s-a păstrat inclusiv părul”

13. ✨️ În marginea de nord a necropolei Tomisului a fost identificat de către specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța un sarcofag de epocă romană intact. Cercetările preliminare au arătat că este vorba de un mormânt de copil, în interior fiind vizibil un bogat inventar funerar cuprinzând câteva obiecte de port, monedă, două jucării de lut și ghirlande de flori. - VIDEO

✨ ️Cercetarea și prelevarea materialelor arheologice sunt în curs de desfășurare, specialiștii muzeului urmând a oferi mai multe informații în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 9:00, la sediul MINAC din strada Arheipiscopiei nr. 7A, Constanța.

https://minac.ro/descoperire-arheologica-importanta-la-constanta-un-sarcofag-roman-intact-apartinand-unui-copil/

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

328. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Publicat de Gligor Adrian Borza la 22:04 Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe X Distribuiți pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: Alba Iulia, Antropologie, Arheologie, Daci, Descoperiri arheologice din judeţul Alba, Descoperiri arheologice din România, Fortificaţii, Monumente, Monumente funerare, Patrimoniu, Tomis

Postări mai vechi Pagina de pornire

Daţi un Like paginii noastre de Facebook

Ştiinţă pentru toţi/Science for everybody

Plantele dacilor

Plantele dacilor

Ecuson Facebook

Gligor Adrian Borza

Creează-ţi ecusonul

Totalul afișărilor de pagină

Persoane interesate

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐚𝐟𝐚̆

𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐚𝐟𝐚̆ 𝑬𝒙𝒑𝒐𝒏𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 2026 𝒍𝒂 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑰𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊...
Noi monede comemortative din Franța - 04.10.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere. MONNAIE DE PARIS · DISNEY · 2026 Four classics, twelve coins Winnie the ...
GETICA 100 - Un secol de la publicarea lucrării lui Vasile Pârvan - PROGRAM

GETICA 100 - Un secol de la publicarea lucrării lui Vasile Pârvan A trecut un secol de la apariția Geticii lui Vasile Pârvan, cartea care a...
O nouă bancnotă comemorativă din Cehia - 25.10.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere. Czech Republic new 5,000-koruna commemorative note (B134a) confirmed i...
Noi monede comemorative din Canada - 25.10.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere. A blimp flies over a Victorian-looking city while, skimming the water, a...

Arhivă blog

▼ 2026 (1330)
- ▼ octombrie (113)
- ► septembrie (131)
- ► august (147)
- ► iulie (151)
- ► iunie (171)
- ► mai (121)
- ► aprilie (143)
- ► martie (112)
- ► februarie (132)
- ► ianuarie (109)

► 2025 (1293)
- ► decembrie (125)
- ► noiembrie (150)
- ► octombrie (133)
- ► septembrie (155)
- ► august (100)
- ► iulie (98)
- ► iunie (71)
- ► mai (73)
- ► aprilie (73)
- ► martie (75)
- ► februarie (83)
- ► ianuarie (157)

► 2024 (1589)
- ► decembrie (83)
- ► noiembrie (168)
- ► octombrie (208)
- ► septembrie (119)
- ► august (150)
- ► iulie (100)
- ► iunie (114)
- ► mai (139)
- ► aprilie (113)
- ► martie (145)
- ► februarie (139)
- ► ianuarie (111)

► 2023 (1645)
- ► decembrie (98)
- ► noiembrie (144)
- ► octombrie (151)
- ► septembrie (141)
- ► august (173)
- ► iulie (118)
- ► iunie (147)
- ► mai (186)
- ► aprilie (98)
- ► martie (112)
- ► februarie (141)
- ► ianuarie (136)

► 2022 (1439)
- ► decembrie (166)
- ► noiembrie (201)
- ► octombrie (140)
- ► septembrie (132)
- ► august (109)
- ► iulie (101)
- ► iunie (95)
- ► mai (128)
- ► aprilie (102)
- ► martie (88)
- ► februarie (100)
- ► ianuarie (77)

► 2021 (1375)
- ► decembrie (104)
- ► noiembrie (153)
- ► octombrie (106)
- ► septembrie (150)
- ► august (110)
- ► iulie (91)
- ► iunie (136)
- ► mai (106)
- ► aprilie (97)
- ► martie (111)
- ► februarie (116)
- ► ianuarie (95)

► 2020 (1074)
- ► decembrie (84)
- ► noiembrie (78)
- ► octombrie (96)
- ► septembrie (82)
- ► august (103)
- ► iulie (101)
- ► iunie (92)
- ► mai (103)
- ► aprilie (74)
- ► martie (90)
- ► februarie (82)
- ► ianuarie (89)

► 2019 (1339)
- ► decembrie (103)
- ► noiembrie (139)
- ► octombrie (121)
- ► septembrie (105)
- ► august (107)
- ► iulie (94)
- ► iunie (65)
- ► mai (122)
- ► aprilie (116)
- ► martie (126)
- ► februarie (105)
- ► ianuarie (136)

► 2018 (1731)
- ► decembrie (159)
- ► noiembrie (179)
- ► octombrie (181)
- ► septembrie (129)
- ► august (132)
- ► iulie (136)
- ► iunie (133)
- ► mai (172)
- ► aprilie (94)
- ► martie (147)
- ► februarie (111)
- ► ianuarie (158)

► 2017 (2468)
- ► decembrie (176)
- ► noiembrie (235)
- ► octombrie (236)
- ► septembrie (167)
- ► august (147)
- ► iulie (180)
- ► iunie (167)
- ► mai (239)
- ► aprilie (173)
- ► martie (222)
- ► februarie (261)
- ► ianuarie (265)

► 2016 (2318)
- ► decembrie (242)
- ► noiembrie (271)
- ► octombrie (272)
- ► septembrie (200)
- ► august (179)
- ► iulie (155)
- ► iunie (160)
- ► mai (230)
- ► aprilie (220)
- ► martie (186)
- ► februarie (119)
- ► ianuarie (84)

► 2015 (915)
- ► decembrie (96)
- ► noiembrie (107)
- ► octombrie (97)
- ► septembrie (87)
- ► august (49)
- ► iulie (92)
- ► iunie (108)
- ► mai (98)
- ► aprilie (50)
- ► martie (58)
- ► februarie (41)
- ► ianuarie (32)

► 2014 (89)
- ► decembrie (31)
- ► noiembrie (31)
- ► octombrie (27)

Flag Counter

Translate

Etichete

Abhazia (9)
Abkhazia (10)
Ada Kaleh (12)
Afganistan (14)
Africa de Sud (50)
Africa de Vest (120)
Alba Iulia (304)
Albania (10)
Algeria (27)
Andora (26)
Angola (26)
Antarctica (8)
Antilele Olandeze (9)
Antropologie (695)
Aquitania (1)
Arabia Saudită (25)
Argentina (53)
Argint (1016)
Arheologia crimei (18)
Arheologie (3585)
Arheologie Experimentală (56)
Arhitectură (58)
Arhivistică (12)
Armenia (17)
Aruba (9)
Ascension (2)
Asia (6)
Astronomie (166)
Atelier (115)
Attica (2)
Aur (1051)
Aurul României (546)
Australia (298)
Australia de Sud (3)
Austria (231)
Austro-Ungaria (1)
Autovehicule de epocă (12)
Avari (5)
Azerbaidjan (31)
Bactria (1)
Bahamas (32)
Bahrain (9)
Baia de Arieș (1)
Bancnote de pe mapamond (682)
Bancnotele anului (22)
Bangladesh (78)
Barbados (18)
Belarus (26)
Belgia (104)
Belize (14)
Benelux (3)
Bengal (1)
Benin (18)
Bhutan (19)
Bilete (21)
Biologie (1002)
Biserici (581)
Bitcoin (2)
Blaj (27)
Blogger (1)
Bolivia (27)
Bosforul Cimerian (1)
Bosnia și Herțegovina (8)
Botanică (284)
Botswana (18)
Brazilia (45)
Brunei (14)
Bulgaria (63)
Burkina Faso (22)
Burundi (11)
Byzantion (2)
Cahle (138)
Califatul Abbasid (2)
Califatul Omeiad (3)
Callatis (38)
Cambodgia (15)
Camerun (21)
Canada (235)
Caraibe (2)
Caraibele de Est (17)
Caria (1)
Cartagina (4)
Cartografie (10)
Castel (63)
Caulonia (1)
Cărţi poştale (96)
Ce citesc sau un alt fel de recomandări (8)
Cehia (45)
Cehoslovacia (3)
Cetăţi (274)
Ceylon (5)
Chile (26)
Chimie (10)
China (161)
Ciad (13)
Cipru (13)
Coasta de Fildeş (30)
Colectabile (7843)
Columbia (70)
Comore (9)
Comori (199)
Compania Britanică a Indiilor de Est (4)
Conace (44)
Conferinţă (1425)
Congo (11)
Conservare (8)
Coreea de Nord (11)
Coreea de Sud (7)
Costa Rica (40)
Criminalistică (6)
Criptomonedă (2)
Cristale (483)
Croaţia (41)
Croton (1)
Cuba (43)
Cule (5)
Cum dispare patrimoniul României (55)
Curaçao and Sint Maarten (4)
Daci (875)
Dahomey (3)
Danemarca (43)
Decupaje (2)
Delta Dunării (13)
Descoperiri arheologice din judeţul Alba (329)
Descoperiri arheologice din România (376)
Descoperiri interesante realizate cu detectorul de metale (13)
Destinaţi turistice (2725)
Detectoare de metale (1)
Dezastre naturale (9)
Din lumea numismaticii (18)
Diverse (1)
Djibouti (6)
Dobrogea (17)
Ecuador (6)
Efes (1)
Egipt (76)
Electrum (9)
Elveţia (87)
Emiratele Arabe Unite (35)
Epave (23)
Epoca Migrațiilor (81)
Eritrea (2)
Estonia (54)
eSwatini (13)
Etichete (16)
Etiopia (10)
Etnografie (858)
Evenimente (4114)
Evoluţionism (12)
Evul Mediu (680)
Exponatul lunii (929)
Expoziţii (5118)
Fabrici (74)
Falsuri numismatice (7)
Fenicia (1)
Fenomene astronomice (30)
Fenomene naturale extreme (2)
Fiji (32)
Filipine (108)
Film documentar (188)
Finlanda (87)
Fizică (7)
Flori de mină (445)
Fluturi (116)
Fortificaţii (557)
Franţa (207)
French Cochin China-Indochina Franceză (1)
Gabon (8)
Galia (1)
Galia de Nord (1)
Gambia (15)
Genealogie (42)
Genetică (2)
Geografie (108)
Geologie (320)
Georgia (27)
Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud (19)
Gepizi (23)
German East Africa-Africa Orientală Germană (1)
Germania (211)
Ghana (24)
Gibraltar (82)
Google (1)
Google+ (2)
Grecia (159)
Groenlanda (1)
Guatemala (50)
Guernsey (19)
Guineea (21)
Guineea Ecuatorială (11)
Guineea-Bissau (25)
Guyana (14)
Guyana Britanică (1)
Haiti (16)
Hatria (1)
Hărți (34)
Heraldică (58)
Histria (58)
Hoarda de Aur (6)
Honduras (27)
Hong Kong (37)
Imperiul Ahemenid (2)
Imperiul Austro-Ungar (7)
Imperiul Aztec (1)
Imperiul Britanic (1)
Imperiul Coreean (1)
Imperiul Habsburgic (14)
Imperiul Mogul (2)
Imperiul Otoman (36)
Imperiul Persan (1)
Imperiul Seleucid (2)
Imperiul Țarist (6)
India (101)
India Britanică (1)
India daneză (1)
Indiile de Est Olandeze (4)
Indonezia (61)
Insula Jersey (24)
Insula Paștelui (1)
Insulele Bermude (7)
Insulele Cayman (20)
Insulele Cook (28)
Insulele Falkland (37)
Insulele Feroe (2)
Insulele Pitcairn (1)
Insulele Solomon (40)
Insulele Virgine (14)
Insulele Virgine Britanice (12)
Ionia (5)
Iordania (16)
Irak (22)
Iran (46)
Irlanda (18)
Irlanda de Nord (22)
Islanda (5)
Isle of Man (57)
Israel (33)
Istoria banilor (30)
Istoria tehnicii (13)
Istorie locală (6851)
Istros (8)
IT (7)
Italia (154)
Iugoslavia (3)
Jamaica (23)
Japonia (74)
Jetoane (21)
Kallatis (6)
Katanga (2)
Kazahstan (126)
Kârgâzstan (20)
Kenya (10)
Kuweit (13)
La un pas de România (3)
Lansări de cărţi (1362)
Laos (10)
Legende cu comori (18)
Legende cu şi despre comori din România (6)
Legislaţie (2)
Lemn fosilizat (61)
Lesotho (15)
Letonia (65)
Liban (16)
Liberia (17)
Libia (17)
Lidia (13)
Liechtenstein (1)
Liga Hanseatică (1)
Lingou (6)
Lingvistică (10)
Lituania (94)
Luxemburg (75)
Macao (28)
Macedonia (44)
Macedonia de Nord (5)
Macedonia Prima (1)
Madagascar (23)
Malaezia (24)
Malawi (35)
Maldive (18)
Mali (27)
Malta (53)
Mamuţi (42)
Marea Britanie (701)
Marea Neagră (1)
Maroc (21)
Martinique-Martinica (1)
Mauritania (18)
Mauritius (28)
Medicină (2)
Metapontum (1)
Meteoriţi (45)
Mexic (147)
Micro-Nations/Fantasy World (1)
Minerale (636)
Moldova (56)
Monaco (28)
Monede Anglo-saxone (3)
Monede Bizantine (42)
Monede Celtice (32)
Monede Romane (308)
Mongolia (44)
Monumente (1329)
Monumente funerare (168)
Mozambic (10)
Muntenegru (3)
Muzee (7468)
Myanmar (15)
Mysia (1)
Namibia (28)
Nauru (1)
Nemausus (1)
Nepal (35)
Newfoundland (1)
Nicaragua (22)
Niger (19)
Nigeria (77)
Niobiu (33)
NIUE (82)
Noaptea Muzeelor (151)
Nobel (1)
Norvegia (30)
Notgeld (1)
Noua Caledonie (3)
Noua Zeelandă (36)
Numismatică (8232)
Numismatică România (897)
Oameni şi locuri (3877)
Olanda (65)
Olbia (2)
Oman (23)
Opinii (5)
Osetia de Sud (2)
Pakistan (70)
Paladiu (6)
Palat (22)
Palatinate/Pfalz (1)
Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia (11)
Palau (49)
Paleontologie (368)
Panama (18)
Panticapaeum (1)
Papua Noua Guinee (26)
Paraguay (24)
Patrimoniu (5766)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului (8)
Păsări (313)
Pedologie (1)
Pernambuco (1)
Peru (83)
Plante (29)
Plante fosile (19)
Plante medicinale (75)
Platină (9)
Poduri din lemn (2)
Polinezia Franceză (5)
Polonia (145)
Pontus (6)
Portugalia (162)
Prezentare de carte (5)
Proto-monede (12)
Provinciile Unite (1)
Qatar (17)
Ragusa (1)
Recomandare editorială (113)
Reenactment (126)
Republica Capului Verde (9)
Republica Centrafricană (7)
Republica Congo (7)
Republica Democrată Congo (22)
Republica Dominicană (44)
Republica Moldova (231)
Republica Rif (1)
Republica Sud-Africană Transvaal (1)
Restaurare (61)
Retrospectiva anului (1)
Rețele sociale (1)
Rhodesia de Sud (1)
Roșia Montană (38)
Rusia (217)
Rwanda (13)
Sahara Occidentală (2)
Samoa (22)
Samoa de Vest (1)
San Marino (65)
São Tomé şi Príncipe (6)
Sciți (3)
Scoția (15)
Senegal (20)
Serbia (6)
Serdica (1)
Seychelles (8)
Sfânta Elena (2)
Sfânta Elena; Ascension și Tristan da Cunha (5)
Sfântul Imperiu Roman (10)
Sicilia (4)
Sierra Leone (22)
Sigilografie (43)
Singapore (36)
Siracuza (9)
Siria (20)
Slovacia (105)
Slovenia (44)
Software (2)
Somalia (7)
Somaliland (6)
Spania (296)
Speologie (30)
Sri Lanka (53)
Statele Central Africane (31)
Statele Federate ale Microneziei (1)
Statului Islamic (2)
SUA (845)
Sudan (33)
Sudanul de Sud (30)
Suedia (16)
Sumatra (1)
Surinam (10)
Swaziland (10)
Sybaris (1)
Sykion (1)
Syracuse (2)
Ştiinţă (15)
Științe Spațiale (129)
Ştiinţele Naturii (1672)
Tadjikistan (23)
Tahiti (1)
Taiwan (2)
Tanganyika (1)
Tanzania (16)
Târguri de antichităţi (145)
Tea money (1)
Tehnologie (6)
Teritoriile franceze din Pacific (10)
Teritoriul britanic antarctic (46)
Teritoriul Britanic din Oceanul Indian (32)
Tezaur (702)
Thailanda (71)
Tibet (2)
Timbre (172)
Timorul de Est (2)
Titan (2)
Togo (27)
Tokelau (6)
Tomis (127)
Tonga (9)
Tracia (3)
Tradiţii (1404)
Tradiţional (1397)
Transilvania (210)
Transnistria (119)
Trenuri şi locomotive (17)
Trinidad și Tobago (12)
Tristan da Cunha (1)
Tunisia (15)
Turcia (77)
Turismul de altă dată (63)
Turkmenistan (9)
Tuvalu (17)
Țara Românească (44)
Ucraina (288)
UE (57)
Uganda (30)
Ungaria (148)
Uniunea Scandinavă (1)
URSS (1)
Uruguay (29)
Uzbekistan (16)
Valea Lungă Jud. Alba - Ieri și azi (10)
Valea Lungă judeţul Alba (62)
Vanuatu (11)
Vatican (130)
Veneția (3)
Venezuela (50)
Vietnam (31)
Vikingii (9)
Volta Superioară (6)
volume şi reviste (1359)
Wallis şi Futuna (2)
Yap (2)
Yemen (14)
Zambia (15)
Zanzibar (1)
Zimbabwe (35)
Zona Antarctică Australiană (1)
Zona Antarctică Britanică (2)
Zoologie (860)

LINK EXCHANGE

Pagina de pornire
numismon
Numismatica Antica

©2014-2026 Ştiinţă pentru toţi. Toate drepturile rezervate. Textele şi imaginile publicate pe acest blog pot fi consultate în totalitate gratuit. Totuşi ele nu pot fi preluate sau republicate în format digital sau tipărit decât pe baza unui acord scris încheiat în prealabil.