miercuri, 19 august 2026

Ziua Porților Deschise 2026 - șantierul arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia

 


Ziua Porților Deschise 2026


Sâmbătă, 22 august 2026, pe șantierul arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia va avea loc evenimentul Ziua Porților Deschise.
Între orele 09:00 și 17:00 vor fi prezentate vizitatorilor monumentele antice, precum și rezultatele cercetărilor arheologice din acest an, în cadrul unor tururi ghidate.


Cercetările arheologice sistematice din campania 2026 sunt susținute financiar de Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Istorie și Filosofie, Cluj-Napoca.


Organizatori: Colectivul științific al șantierului arheologic „Cetățile Dacice din Munții Orăștiei”, Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Județean Mureș (Târgu Mureș).

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Wulfenit (PbMoO₄)

 


Pământul, în cele mai spectaculoase forme ale sale, poate fi admirat la Muzeul Geologic Național!


Din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, colecțiile Muzeului Geologic Național reunesc eșantioane care impresionează prin culori, forme, texturi și structuri minerale cu totul aparte. Fiecare piesă spune o poveste despre locul în care s-a format și despre procesele geologice care au modelat planeta noastră.


Un exemplu spectaculos este acest eșantion de wulfenit (PbMoO₄), recunoscut pentru cristalele sale tabulare, subțiri, cu nuanțe intense de galben-auriu până la portocaliu. Așezarea lor în agregate bogate și delicate creează un aspect aproape floral, transformând mineralul într-o adevărată operă de artă naturală.


Forme perfecte. Culori naturale. Milioane de ani de istorie.
Sunt doar câteva dintre motivele pentru care merită să descoperiți colecțiile Muzeului Geologic Național și să priviți Pământul nu doar ca pe locul în care trăim, ci ca pe o planetă extraordinară, încărcată de frumusețe și mister.


#MuzeulGeologicNațional #Geologie #Mineralogie #Wulfenit #Minerale #ColecțiiGeologice #Pământul #NaturalArt #GeologicalMuseum

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨𝗟 𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗘𝗦𝗖: 𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗲𝗹𝗲𝗴𝗮𝗻𝘁̦𝗮 „𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗰𝘂𝗿𝗮𝘁𝗲”

 







𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨𝗟 𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗘𝗦𝗖: 𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗲𝗹𝗲𝗴𝗮𝗻𝘁̦𝗮 „𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗰𝘂𝗿𝗮𝘁𝗲” 


𝗙𝗮𝘁̦𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆, 𝗱𝗮𝘁𝗮𝘁𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗷𝘂𝗺𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗮 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮𝗹 𝗫𝗫-𝗹𝗲𝗮, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗧̦𝗲𝘀𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿 - 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲, Muzeul Olteniei.


În lumea rurală a #Olteniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, arhitectura interioară cunoaște o transformare subtilă, trecându-se de la măsuța joasă, rotundă, cu trei picioare, la masa înaltă, ceea ce a adus cu sine o nouă piesă în zestrea casei: fața de masă. Din această cauză, fața de masă, așa cum apare astăzi, este și ea de factură recentă. 


𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ este o țesătură din bumbac, in sau cânepă, în două ițe, care se folosea în diferite ocazii, la sărbători, la nunți sau alte împrejurări. Zilnic se mânca la măsuța cu trei picioare iar fața de masă era spălată după fiecare masă, astfel încât ea se păstra curată.
În sudul și centrul Olteniei, acest gen de țesătură se integra într-un ansamblu vizual unitar, alături de #cearșafuri și „#măsoaiele” ce protejau teancul de pe lada de zestre.


Piesa din imagine, aflată în 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗧̦𝗲𝘀𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿, este datată din prima jumătate a secolului al XX-lea și este o dovadă incontestabilă a măiestriei țesătoarelor din Oltenia. 


Decorul feței de masă se compune din dungi roșii sau albastre, din carouri în aceeași culoare sau cu motive florale doar pe laturile ei. Cromatica este redusă la trei sau patru culori: roșu, negru, albastru, verde. Cele două foi ale feței de masă sunt reunite printr-o dantelă realizată cu croșeta, ori printr-o cheiță lucrată cu acul. Împrejurul ei sau numai pe trei laturi se montează o dantelă albă, croșetată cu colțuri, ca o terminație. 


Piesa are dimensiuni de: 190 cm x 140 cm iar ca tehnică este realizată din pânză de bumbac țesută la războiul orizontal. Cele două foi sunt îmbinate fin printr-o cheiță lucrată cu acul sau dantelă croșetată, fiind brodate de o dantelă albă cu colțuri.
De asemenea, are registre geometrice cu romburi bleu în fiecare colț, adăpostind motive fitomorfe (flori mici grena) în interiorul fiecărui romb.


Tradiția textilă oltenească folosea o cromatică reținută, dar de o mare forță expresivă, bazată pe armonia dintre #roșu, #negru, #albastru, #galben și #verde.


𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗔𝗻𝗶𝘀̦𝗼𝗮𝗿𝗮 𝗕𝗮̆𝗹𝗮𝗻, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳, 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲, Muzeul Olteniei

 
𝐅𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei

 
𝗔𝗳𝗶𝘀̦ 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲 𝗔𝗜 (𝗙𝗼𝘁𝗼 𝗻𝗿. 𝟭)


𝗕𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮̆:
G. Stoica, A. Doagă – Interioare românești. Țesături și cusături decorative (1977);
M. Marinescu – Arta populară românească. Țesături decorative (1975);
P. Petrescu – Motive decorative celebre (1971).


#MuzeulOlteniei #SecțiaDeEtnografie #ColectiaDeTesaturi #ArtaPopulara #TraditiiOltenesti #PatrimoniuCultural

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Moșteniri la răspântie. Troițele din Șugag

 

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, partener în salvarea moștenirii patrimoniale din Șugag


Muzeul Național al Unirii Alba Iulia este partener într-un demers deosebit dedicat salvării moștenirii patrimoniale și culturale a zonei montane Șugag și transmiterii acesteia către generațiile viitoare. Implicarea instituției în proiectul „Moșteniri la răspântie. Troițele din Șugag” este reprezentată prin restauratorul Sidonia Petronela Olea, a cărei experiență profesională contribuie la componenta de conservare și restaurare a monumentelor incluse în proiect.


Participarea Muzeului Național al Unirii Alba Iulia aduce în acest proiect perspectiva specialistului în restaurare, într-un demers care depășește recuperarea fizică a unor monumente. Troițele din Șugag reprezintă fragmente de memorie ale comunității, expresii ale credinței și ale meșteșugurilor tradiționale, iar conservarea lor înseamnă, în același timp, păstrarea poveștilor, tehnicilor și valorilor care le-au dat naștere.


Proiectul pune în dialog experiența muzeală și practica restaurării cu meșteșugul tradițional și memoria comunității locale, într-un efort de a transforma patrimoniul aflat în pericol într-o moștenire care poate fi transmisă mai departe.


Expoziția „Moșteniri la răspântie. Troițele din Șugag” se deschide pe 25 august 2026, ora 17:00, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București (Șos. Kiseleff nr. 28–30, sector 1). Vernisajul este un eveniment cu intrare liberă.


Expoziția prezintă unsprezece edicule de troiță din zona montană a comunei Șugag, județul Alba, mărturii ale unei tradiții de credință și meșteșug transmise din generație în generație.


Construite de-a lungul ultimelor două secole, aceste edicule se află într-o stare avansată de degradare, sub efectul climei montane și al lipsei fondurilor de conservare, cu un risc mare ca rolul lor în identitatea acestor locuri să se piardă definitiv. Numele proiectului reflectă exact acest moment: o răspântie existențială, la care singura opțiune responsabilă este să începem acum salvarea lor, ca să le lăsăm moștenire generațiilor următoare.


În spațiul expozițional de la Muzeul Satului sunt prezente fizic două edicule restaurate prin proiect: o ediculă de lemn și o ediculă de piatră. Cea din piatră este ridicată din piatră nouă, identică cu monumentul rămas la locul său în munte și restaurat în cadrul proiectului; ea va fi donată muzeului, în timp ce originalul rămâne in situ. Celelalte nouă edicule sunt documentate și prezentate prin fotografii și mărturii audio ale localnicilor.


Restaurarea celor două monumente s-a făcut prin ateliere conduse de meșteri tradiționali alături de ucenici, astfel încât nu doar obiectul, ci și meșteșugul să fie transmis mai departe.


Proiectul depășește spațiul expozițional: un traseu cultural in situ, cu panouri instalate lângă fiecare monument în teren, și o platformă digitală accesibilă prin coduri QR duc povestea înapoi acolo unde edicula de troiță încă stă la răspântie.


„Fiecare troiță din Șugag are un nume și o poveste pe care oamenii locului încă le țin minte. Proiectul acesta a fost, în bună parte, un act de ascultare: am strâns mărturiile înainte ca ele să se piardă odată cu cei care le poartă”, Corina Munteanu, manager de proiect, Asociația Interact Projects (Proiecte Interactive).


Proiectul „Moșteniri la răspântie” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și implementat de Asociația Interact Projects (Proiecte Interactive), în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Comuna Șugag, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗖𝗲𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶 𝗠𝗲𝗱𝗶𝗲𝘃𝗮𝗹𝗲 𝗕𝗶𝘀𝘁𝗿𝗶𝘁̦𝗮

 










𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗖𝗲𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶 𝗠𝗲𝗱𝗶𝗲𝘃𝗮𝗹𝗲 𝗕𝗶𝘀𝘁𝗿𝗶𝘁̦𝗮


Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a încheiat, în luna iunie, cercetările arheologice desfășurate în cadrul proiectului „Restaurarea fragmentelor zidului de incintă a Cetății Medievale Bistrița și a Turnului Dogarilor”, proiect demarat de Primăria Municipiului Bistrița în perioada 2025–2026.


Cu o valoare de peste 12 milioane de lei, proiectul are ca obiectiv revitalizarea și valorificarea patrimoniului istoric al Cetății Medievale Bistrița și transformarea acestuia într-un spațiu deschis evenimentelor culturale, turismului și comunității.


Cercetarea arheologică preventivă, realizată în municipiul Bistrița, în punctele Turnul Dogarilor („Fossbinterturm”), cod LMI BN-II-m-A-01479.07, și fragmentele zidului de incintă ale Cetății Medievale Bistrița („Bistritz”), cod LMI BN-II-m-A-01479.01, a adus la lumină o serie de descoperiri importante pentru cunoașterea evoluției istorice și constructive a fortificației medievale.


Una dintre descoperirile deosebite a fost realizată în interiorul Turnului Dogarilor, unde a fost identificată o structură de podea din cărămidă, prevăzută cu două rigole marginale și un canal deversor. După curățarea și îndepărtarea structurii, cercetarea a evidențiat caracterul său deosebit, existența acesteia în interiorul turnului nefiind cunoscută anterior.


Materialul arheologic recuperat, în special cel ceramic provenit din interiorul canalului, este extrem de bogat și variat și aparține unor perioade cuprinse între Evul Mediu clasic și Evul Mediu târziu, cu elemente care se extind până în perioada modernă. Aceste descoperiri oferă informații valoroase privind modul de utilizare și transformare a spațiului de-a lungul timpului.


O altă descoperire importantă a fost făcută pe latura vestică a zidurilor Cetății Medievale păstrate în apropierea Turnului Dogarilor, unde au fost identificate fundațiile presupusului bastion circular al cetății, existent aici în secolul al XVI-lea.


Deși zidurile au fost afectate, în anumite puncte, de intervenții moderne, cea mai mare parte a fundațiilor s-a păstrat într-o stare bună, cu înălțimi variabile între aproximativ 60 și 160 cm. Lungimea identificată a structurii, măsurată pe curba fundațiilor, ajunge la aproximativ 21 de metri.


Cercetările efectuate asupra segmentelor păstrate ale zidurilor fostei Cetăți Medievale a Bistriței au evidențiat unicitatea fiecărui tronson, atât prin dimensiunile fundațiilor și particularitățile structurale, cât și prin diferitele faze de construcție și transformare ale acestora. Fiecare segment contribuie astfel la reconstituirea unei imagini mai complexe asupra evoluției fortificației bistrițene.


O parte dintre aceste descoperiri au fost deja puse în valoare în cadrul proiectului, în timp ce altele își așteaptă publicul în cadrul unei viitoare expoziții sau prin amenajarea unui mic spațiu expozițional în incinta Turnului Dogarilor.


Din păcate, intervențiile antropice realizate de-a lungul timpului au afectat, în anumite zone, componenta arheologică din proximitatea zidurilor. Cu toate acestea, cercetările desfășurate au reușit să recupereze informații importante și să aducă în atenția specialiștilor și a publicului noi elemente din istoria Cetății Medievale a Bistriței.


Cercetarea arheologică a fost realizată de echipa Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud: Radu Zăgreanu, Alexandru Brehuescu și Angelica Moldovan – arheologi, și Andreea Ilieș – desenator.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

𝐄𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐆𝐞𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐮𝐬, 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢

 

𝐄𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐆𝐞𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐮𝐬, 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢


În anul 382 d.H., împăratul roman Theodosius I (379-395) a încheiat o pace cu neamul migrator al goţilor (mare trib germanic) şi i-a lăsat să se aşeze la nord şi la sud de Dunăre, dându-le pământ şi în provincia Scytia Minor (Dobrogea de astăzi). Viaţa goţilor federaţi era foarte bună: erau autonomi, scutiţi de dări, imperiul le dădea hrană şi daruri scumpe, iar pentru toate acestea ei trebuiau doar să se ridice la luptă, când era cazul, împotriva altor migratori. 


Dar tot nu erau mulţumiţi, pentru că nu aveau voie să intre în oraşele mari ale Pontului. Aşa se întâmpla şi cu goţii ce îşi aveau aşezare lângă cetatea Tomis. Aceşti războinici îi batjocoreau adesea pe cei din oraş, care abia că nu mureau de foame, în timp ce migratorii aveau de toate. Dar într-o zi, străinii au mers şi mai departe şi s-au gândit să intre în cetate, să o jefuiască şi să facă alte grozăvii. De această hotărâre a lor află însă pe dată comandantul gărzii tomitane, pe nume Gerontius. Istoricul bizantin Zosimus a scris despre acesta, în cartea sa „Historia Nova“, că era „un bărbat destoinic, de o forţă fizică grozavă şi apt pentru orice ispravă de război“.


Ofițerul ordonă soldaţilor săi să îl însoţească într-o expediţie de pedepsire a străinilor, dar militarii refuză (!), fiindu-le prea mare frică de războinicii străini. Gerontius nu renunţă la decizie şi iese hotărât din cetate, însoţit de doar doi apropiaţi. La început, goţii se amuză pe seama temerarilor şi trimit împotriva lor câţiva dintre cei mai puternici războinici. Sub loviturile năprasnice ale comandantului, aceştia cad unul după altul. Patrulele militare de pe ziduri prind curaj când văd faptele şefului lor şi ies să îl ajute. Totul se transformă într-o luptă sângeroasă, pe care tomitanii o câştigă clar. Cei câţiva goţi care scapă reuşesc să se ascundă într-o misiune creştină din apropierea zidurilor oraşului.


În loc să primească recunoştinţa împăratului, Gerontius se trezeşte că acesta este foarte supărat pe el, întrucât îi atacase „aliaţii“ şi nu vrea să ia în seamă spusele ofiţerului. Gerontius este la un pas să fie condamnat la moarte, fiind chiar acuzat că ar fi furat de la goţi cadouri scumpe, primite de la împărat. Militarul îşi demonstrează însă nevinovăţia (podoabele fuseseră duse în tezaurul oraşului), dar tot este alungat, deposedat de bunuri şi posesiuni şi exilat în altă provincie a imperiului.


Ironia face ca, după câţiva ani, Theodosius să aibă din nou probleme cu goţii, şi tot la Tomis. Îşi aduce aminte atunci de viteazul Gerontius, îl recheamă pe acesta, iar militarul scapă oraşul de primejdie, încă o dată. Ofiţerul cel viteaz a păzit zidurile oraşului ani mulţi de atunci înainte, până când a murit de moarte bună, onorat şi respectat ca un adevărat erou în viaţă, de către locuitorii oraşului Tomis...


𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑷𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒐𝒎𝒏𝒊𝒊 𝒂𝒓𝒉𝒊𝒕𝒆𝒄𝒕̗𝒊, 𝒂𝒏𝒕𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒏𝒐𝒓𝒊 𝒔̗𝒊 𝒑𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒊 𝑽𝒂𝒓 𝒂𝒍𝒃 𝒈𝒓𝒂𝒔 𝒅𝒆 𝑪𝒂𝒏𝒂𝒓𝒂 – 𝒄𝒖 𝒑𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒍 𝒅𝒆 13.500 𝒍𝒆𝒊 𝒗𝒂𝒈𝒐𝒏𝒖𝒍 𝑰̂𝒏 𝒑𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏𝒆𝒏𝒕̗𝒂̆ 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒄𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆. 𝑷𝒊𝒂𝒕𝒓𝒂̆ 𝑩𝒓𝒖𝒕𝒂̆, 𝑺𝒑𝒂𝒓𝒕𝒂̆, 𝑴𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄, 𝒆𝒕𝒄. 𝑩𝒊𝒓𝒐𝒖𝒍 𝑨𝒏𝒕𝒐𝒏 𝑨. 𝑰𝒐𝒂𝒏𝒊𝒅. 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂 𝑺𝒄𝒂𝒓𝒍𝒂𝒕 𝑽𝒂̂𝒓𝒏𝒂𝒗 𝒏𝒐 22. (1929)


Sursă foto: Cetatea Tomis, https://romania-dincolodecuvinte.blogspot.com

 
https://minac.ro/19-august-eroul-uitat-al-tomisului.../

 
#MINAC #19august #Tomis #erou #Gerontius #antichitate #romani #AstazilaConstanta #muzeu #istorie #calendaristoric

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐢𝐮𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐚𝐭 î𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥

 





𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐢𝐮𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐚𝐭 î𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥

Tezaurul monetar de la Buciumeni a fost clasat în patrimoniul cultural național la inițiativă Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci și prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3011/13.07.2026.
Tezaurul a fost descoperit în anul 2024, în pădurea Buciumeni, punctul „Malul Runcului” de către detectoristul Postolici Mihai Iulian din localitatea Vizurești.

Tezaurul monetar de la Buciumeni este format din 42 monede de argint, din care 41 sunt tetradrahme de tip Filip al II-lea și una este o tetradrahmă de tip Alexandru cel Mare.

Tetradrahma de tip Alexandru cel Mare înfăţişează pe avers capul lui Herakles cu blana de leu (după unii specialişti ar fi chiar chipul lui Alexandru), iar pe revers Zeus cu acvilă şi sceptru stând pe tron spre stânga, legenda AΛEΞANΔPOY sau AΛEΞANΔPOY BAΣIΛEΩΣ precum şi diferite sigle şi monograme.

Tezaurului a fost restaurat, expertizat și propus Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor Publice spre clasare. Au fost utilizate fondurile publice puse la dispoziție de Primăria Municipiului Tecuci pentru costurile restaurării, expertizării și achitarea recompensei.

Cercetările au fost realizate de Dr. Paul Ciobotaru de la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci și Cercetător Dr. Lucian Munteanu de la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iași.
De asemenea, în anul 2026, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci a obținut acreditarea din partea Ministerului Culturii. Clasarea bunurilor culturale în patrimoniul cultural național reprezintă o etapă obligatorie în procesul de protejare și valorificare a patrimoniului și atestă profesionalismul, competența și pregătirea personalului de specialitate, precum și capacitatea muzeului de a îndeplini toate cerințele legale și profesionale în domeniu.
 
 
 
 
 

O nouă monedă comemorativă din Croația - 19.08.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The story began exactly a century ago with words that became forever linked to the birth of radio in Croatia: «Halo, halo! Ovdje Radio Zagreb!» — «Hello, hello! This is Radio Zagreb»—.

One hundred years later, that first greeting broadcast over the airwaves has ended up being turned into a 2 euro coin.

Croatia put into circulation its commemorative €2 coin dedicated to the centenary of Croatian Radio and Television (HRT) on July 16, 2026. Now the issue enters a second phase that is particularly interesting for numismatists: since August 20, two presentations specifically designed for collectors have been available, one in Brilliant Uncirculated (BU) condition and the other in Proof.

Thus, an issue that originated as a genuine circulation coin is completed with two other versions that retain the same design and face value, but present important differences in finish, presentation and mintage.


From "Radio Zagreb" to the current HRT


To understand the reason chosen for this coin, we must go back to May 15, 1926.

At 8:30 p.m., Radio Zagreb began broadcasting on a medium-wave wavelength of 350 meters. Actress, writer, and broadcaster Božena Begović uttered the words that inaugurated this new era: "Hello, hello! Welcome to Radio Zagreb!" This was followed by the Croatian national anthem, a speech, music by Beethoven, Haydn, Chopin, Rameau, and Saint-Saëns, and a news segment.

Croatia was thus among the first countries in Central and Eastern Europe to have a radio station. That Radio Zagreb is the historical origin of the current Hrvatska radiotelevizija (HRT), the Croatian public broadcaster.

There is also a curious coincidence of dates. Exactly 30 years later, on May 15, 1956, the first television transmitter, installed on Mount Sljeme, began broadcasting, marking the start of Croatian television history. Therefore, in 2026, HRT will simultaneously celebrate 100 years of radio and 70 years of television.

It is that journey, from those first radio signals to the current multimedia institution, that Croatia has wanted to condense into the mere 25.75 millimeters of a 2 euro coin.


Five waves to represent a century of communication

The design of the national face is by the academic sculptor Karlo Gross and deliberately departs from a figurative representation.
 

Its main element is five lines of radio waves that evoke the first signals broadcast by Radio Zagreb in 1926. Within these waves are typographically integrated the year "2026", the inscription "100 GODINA HRVATSKE RADIOTELEVIZIJE" —"100 years of Croatian Radio and Television"— and the letters "HR", symbol of the Republic of Croatia.

But the design holds a second level of interpretation.

The combination of the waves and the surface of the coin's core visually creates the characteristic Croatian checkerboard pattern, one of the essential elements of the national coat of arms. In this way, a seemingly simple motif brings together radio waves, the country's identity, and the anniversary itself in a single graphic composition.

The stylized initials "KG", corresponding to Karlo Gross, also appear, while the twelve stars of the European flag occupy the outer ring.

The coin was minted by the Croatian Mint.

A legend in singing with centuries of history

As with the Croatian 2 euro note, the edge also has significant symbolic meaning. It reads:

«O LIJEPA OR DRAGA OR SLATKA SLOBODO»

Its translation can be expressed as "Oh beautiful, oh dear, oh sweet freedom".

The text comes from the Hymn to Freedom, integrated into the pastoral work Dubravka, written by the Croatian poet Ivan Gundulić in the 17th century.

Therefore, the coin combines two very different eras of Croatian culture: a centuries-old literary expression on its edge and, at its core, the waves that represent the birth of one of the great media of the 20th century.

July 16: the broadcast begins

The National Bank of Croatia set July 16, 2026 as the official date for the release of the currency.

The total authorized print run is 200,000 copies. Of these, 190,000 were allocated for exchange among the public, a process that began on July 20.

That was the first phase of the issue: the coin itself as a commemorative piece intended for circulation.

However, another 10,000 units remained, which now allow us to complete the numismatic history of this issue.

The collector's editions arrive on August 20th.

A little over a month after its launch, on August 20, 2026, the second stage begins.

Croatian Mint has prepared two versions specifically for the numismatic market. Both maintain the same face value of 2 euros and the same design by Karlo Gross, but differ from ordinary coins in their minting quality and accompanying presentation.

And the figures are especially easy to remember: 5,000 BU units and 5,000 Proof units.

Brilliant Uncirculated version on Coincard

The first presentation incorporates a Brilliant Uncirculated (BU) quality coin inside a blister or Coincard specially designed by Croatian Mint for the HRT centenary.

Its print run is limited to 5,000 copies.

The coin retains the physical characteristics established for the 2 euro:

Feature Data 
 
Face value 2 euros
Quality Brilliant Uncirculated (BU)
Weight 8.50 g
Diameter 25.75 mm
Designer Karlo Gross
Print run 5,000 copies



The difference with respect to the coins initially intended for circulation lies, therefore, in the selection and quality of the piece and, especially, in its specific numismatic presentation.
The Proof version, the most carefully crafted version of the broadcast

The third option takes the commemorative 2 euro note to its highest level of finish.


The Croatian Mint has minted 5,000 Proof quality coins, expressly intended for collectors. They are presented in a Croatian Mint case and accompanied by a numbered certificate, signed by the Director General of the Croatian Mint.

Its characteristics are:


Feature Data 

Face value 2 euros
Quality Proof
Weight 8.50 g
Diameter 25.75 mm
Designer Karlo Gross
Print run 5,000 copies



The Proof finish allows you to appreciate with particular clarity the lines formed by the radio waves and the visual interplay through which they end up evoking the characteristic Croatian checkerboard pattern.


A mintage of 200,000 coins in three presentations


The complete structure of the broadcast is as follows:


Presentation Quality Amount 

Currency intended for exchange and circulation Circulation 190,000
Coincard / blister Brilliant Uncirculated 5,000
Numismatic edition in case Proof 5,000
Total issuance
200,000



The National Bank of Croatia established a total issue of 200,000 coins, of which 190,000 were reserved for exchange among citizens. The Croatian Mint, for its part, set mintages of 5,000 units for each of the two collector versions.

This completes an issue that has had two clearly differentiated moments: July 16, with the release of the commemorative 2 euro note, and August 20, with the arrival of the BU and Proof versions.

One hundred years separate that first "Halo, halo, Zagreb" uttered into a microphone in 1926 from the sound waves that now travel across the national side of this Croatian 2 euro note. A story that began in the airwaves and that, a century later, has also been engraved in metal.



Commemorative 2 euro coins 2026

Croatian commemorative 2 euro coins

 

Sursa informațiilor aici.