Noi cercetări arheologice la Turnul roman de la Valea Negrilești (Picioru Vreniciori)
În luna august, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a continuat cercetările arheologice începute în anul 2025 la Turnul roman de la Valea Negrilești (Picioru Vreniciori), comuna Negrilești. Identificat recent, acest element de fortificație al graniței romane nordice se dovedește a fi unul deosebit de interesant, oferind noi informații despre prezența și organizarea militară romană în această zonă.
Cercetările din acest an s-au concentrat asupra dezvelirii ruinelor turnului, investigării interiorului acestuia, precum și asupra unor complexe identificate în imediata sa apropiere.
Turnul are o formă circulară, întâlnită destul de frecvent pe limesul nordic dacic, cu un diametru de aproximativ 5,30 m. Cercetările au permis identificarea unor noi date privind tehnica de construcție și modul de acces în turn, dar și a unor indicii referitoare la existența unei probabile pivnițe în interior.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă starea de conservare a zidăriei. Pe anumite porțiuni, aceasta s-a păstrat excelent, elevația atingând până la 1,20 m înălțime.
Inventarul arheologic descoperit este bogat și divers, cuprinzând elemente de echipament militar – ținte de sandale (caligae), catarame, cuțite și verigi –, dar și fibule și monede. O piesă deosebită este reprezentată de un posibil sigiliu de marfă cu inscripție, care necesită restaurare și cercetări suplimentare pentru o identificare cât mai precisă.
Au fost descoperite, de asemenea, proiectile de piatră, care atestă utilizarea unor mașini de război, precum și fragmente de cute pentru ascuțit. Bogatul material ceramic, în special ceramica destinată servirii și consumului de băuturi, indică o locuire intensă a turnului.
Resturile osteologice descoperite în interior provin în principal de la animale domestice consumate pentru hrană, fără a putea fi exclusă, în această etapă a cercetării, și prezența unor fragmente provenite de la animale vânate.
Pe baza materialului arheologic recuperat, turnul poate fi încadrat cronologic, la acest moment, ca fiind funcțional din a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr. până cel puțin în prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Până în prezent, nu au fost identificate urme care să ateste existența unei faze anterioare de construcție din lemn. Fiecare campanie arheologică aduce noi piese într-un puzzle istoric complex. Cercetările de la Valea Negrilești contribuie la documentarea dovezilor materiale directe ale prezenței romane în această parte a Daciei și oferă o perspectivă tot mai clară asupra modului în care era organizată și utilizată frontiera romană.
Prin cercetarea acestui element inedit al Limesului dacic, comuna Negrilești se conturează tot mai clar ca un punct de referință pentru patrimoniul roman din județul Bistrița-Năsăud și pentru viitoare proiecte de amenajare și valorificare culturală și turistică.
Mai mult, pe teritoriul comunei Negrilești se află deja alte cinci turnuri romane, incluse în anul 2024 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Noile cercetări aduc astfel un plus de valoare acestui patrimoniu și deschid noi perspective pentru punerea sa în valoare și apropierea de comunitatea locală și de publicul larg.
Cercetările arheologice au fost realizate cu fonduri primite de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și cu sprijinul Primăriei Negrilești. Mulțumiri speciale domnului primar Bugnar Daniel, a cărui implicare a contribuit la desfășurarea în condiții optime a cercetărilor arheologice.
Echipa de cercetare:
Radu Zăgreanu – Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
Matyas Joszef – Centrul Muzeal de Istorie Gherla
Ronald Pataki – masterand, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Paul Moldovan – masterand, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Cercetarea continuă. Iar fiecare descoperire ne apropie de înțelegerea unei lumi vechi de aproape două milenii.
Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
În cadrul amplului proiect de restaurare și consolidare, alături de cercetările arheologice aflate în derulare, au fost efectuate și investigații non-invazive de către o echipă a Institutului de Arheologie din Iași (Academia Română – Filiala Iași), coordonată de George-Aurelian Bilavschi, împreună cu Marian Lie și Andrei Baltag.
Aceste investigații vin să completeze datele arheologice cunoscute și să ofere noi informații despre istoria și evoluția ansamblului.
