RETHINKING THE LATE IRON AGE DACIANS: A Historiographical and Archaeological Perspective on Status Identities (Cluj-Napoca: Mega, 2025)
Această lucrare are la bază teza de doctorat a colegului nostru Alin Henț, intitulată „Aristocraţia dacică (sec. I a.Chr. – sec. I p.Chr.). O perspectivă arheologică asupra statutului social”, susținută cu succes în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la 22 februarie 2019. Deși volumul de față păstrează premisele fundamentale ale versiunii din 2019, el propune o abordare revizuită și îmbogățită a subiectului, prin renunțarea la anumite detalii și aprofundarea semnificativă a altora.
Demersul său de cercetare, inițiat în anul 2014, a pornit de la două idei centrale exprimate în literatura istorică și arheologică românească. Prima îi aparține profesorului Alexandru Vulpe, fiind formulată într-un studiu – sau, mai precis, într-o analiză critică a stadiului actual al cunoașterii comunităților dacice („geto-dacice”, în termenii autorului) din secolul I a.Chr. până în secolul I p.Chr. În studiul respectiv, Vulpe a subliniat un aspect esențial: în ciuda bibliografiei vaste dedicate acestui subiect, persistă lacune majore în înțelegerea noastră despre aceste comunități. Aceste goluri sunt adesea suplinite prin ipoteze, nu de puține ori marcate de prejudecăți istoriografice. Mai mult, același autor a argumentat că aceste „distorsiuni” derivă din caracterul fragmentar al surselor scrise antice (și medievale timpurii) disponibile, care favorizează interpretările speculative.
A doua idee a fost conturată de profesorul Lucian Boia. Prezentă în multe dintre lucrările sale de referință, dar formulată extrem de concis într-un interviu acordat unei reviste culturale din România, aceasta vizează distincția clară dintre „Istorie” și „istorii”. Pentru Boia, la un nivel ideal, „Istoria” reprezintă derularea obiectivă a evenimentelor trecute, o realitate unică și inalterabilă. Cu toate acestea, accesul la această „Istorie” se dovedește a fi iluzoriu. Pentru a reconstrui trecutul, istoricii se bazează pe dovezi fragmentare și pe interpretări subiective, generând astfel o multitudine de „istorii”. Aceste narațiuni diverse, influențate de perspectivele prezentului, de context (social, politic, economic și/sau ideologic) și de sursele aflate la dispoziție, oferă perspective interesante, însă au un caracter inerent pluralist. De asemenea, Boia a atras atenția că, spre deosebire de trecutul în sine („Istoria”), care este singular, aceste „istorii” rămân mereu deschise reinterpretării și dezbaterii, reflectând natura inepuizabilă a cercetării istorice. (INTRODUCERE)
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
PIATRA LUNII – Jocul fantomatic al luminii (adularescență)
17–19 iulie 2026
10:00–17:00 (ultima intrare)
Curtea Muzeului Geologic Național – aripa stângă
Acces gratuit!
𝑶𝒓𝒄𝒉𝒆𝒔𝒕𝒓𝒂 𝒄𝒍𝒂𝒔𝒊𝒄𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝑴𝒖𝒛𝒊𝒄𝒂 𝑴𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆ 𝒂 𝑹𝒆𝒈𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 34 𝑰𝒏𝒇𝒂𝒏𝒕𝒆𝒓𝒊𝒆 𝒅𝒆𝒍𝒆𝒄𝒕𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒖𝒍. (1926)
Vă invităm să luați parte la vizite ghidate, experimente arheologice și activități interactive, care aduc la viață tehnicile folosite acum mii de ani pentru extragerea sării.
Vizitați și expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, găzduită de Centrul Legacy din stațiune, etajul 1, un proiect al 
Vă așteptăm astăzi și mâine, între orele 10:00 și 18:00, să descoperim împreună istoria locului!
Ștafeta trece la liceeni!
Privim spre viitor prin conservare
Mulțumiri partenerilor noștri
Activitatea face parte din stagiul de practică arheologică organizat de Facultatea de Istorie și Centrul Arheoinvest (UAIC). Cercetarea arheologică se desfășoară în cadrul proiectului 
În cadrul evenimentului au fost realizate și o serie interviuri cu vizitatorii sitului și cu arheologi, de către Andrea Bringas (Peru), doctorandă la Universitatea Transilvania din Brașov, în cadrul unei cercetări dedicate impactului pe care descoperirile arheologice si contactul cu patrimoniul îl au asupra publicului.
