𝗖𝗼𝗺𝗼𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗖𝗮𝘀𝗲𝗶 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶: 𝗖𝗲𝗿𝗮𝗺𝗶𝗰𝗮 𝗱𝗲 𝗛𝗼𝗿𝗲𝘇𝘂, 𝗲𝗹𝗲𝗺𝗲𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂 𝗨𝗡𝗘𝗦𝗖𝗢
Știați că o simplă farfurie de lut poate ascunde întreaga cosmogonie a universului țărănesc? 
Astăzi, vă prezentăm o piesă de excepție din patrimoniul Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova.
𝐅𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 (𝐭𝐚𝐢𝐞𝐫) smălțuită, de formă circulară, cu profil tronconic, datată a doua jumătate a secolului al XX-lea, realizată de către 𝗺𝗲ș𝘁𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗼𝗹𝗮𝗿 𝗩𝗶𝗰𝘁𝗼𝗿 𝗩𝗶𝗰ș𝗼𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 (1925 – 1993), un nume de referință pentru 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗼𝗹ă𝗿𝗶𝘁 𝗛𝗼𝗿𝗲𝘇𝘂, 𝗩â𝗹𝗰𝗲𝗮. Piesa a intrat în colecția muzeului în anul 1973 și reprezintă chintesența măiestriei vâlcene.
𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹: lut, angobă, smalț plombifer; 
𝗧𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰ă: lut obținut prin săpare, îndepărtarea impurităților, lăsat la dospit peste iarnă, frământat prin călcare cu picioarele, modelat la roata mobilă, decorat cu gaița și cornul, smălțuit, două arderi oxidante. 
Farfuria prezintă un decor complex pe întreaga suprafață, cu ornamente geometrice, fitomorfe și astrale stilizate, precum și motive ihtioforme și entomorfe. Registrul central din fundul vasului prezintă un motiv floral stilizat (rozetă solară), urmat de motive ihtioforme- trei pești, dispuși circular; printre pești apar motive entomorfe (mici insecte). În registrul median apare un brâu vegetal stilizat, iar pe marginea vasului se află un registru în zig-zag, format din motivul #spicului de grâu, dublat de boboci de #flori. Marginea vasului are crestături obținute manual de către meșter, cu degetele umede, în lutul crud. Cromatica: brun, ocru, verde, alb.
Ornamentația ceramicii de Horezu reflectă un limbaj simbolic în care motivele nu sunt doar decorative, ci și încărcate de sens. Motivul astral, redat prin #rozeta solară, trimite la soare ca sursă a vieții și a energiei, dar și la lumină și căldură, simboluri ale ordinii cosmice, regenerării și eternității. Motivele vegetale (frunze, vrejuri sau boboci de flori) sugerează legătura cu natura, creșterea și continuitatea. #Zig-zagul, simbol al apei, indică fertilitatea pământului.
#Peștele, simbol creștin al lui Iisus Hristos, este simbolul vieții, al curățirii, al renașterii, semnificând totodată tăcerea adâncurilor. Acesta apare pe vasele de lut ca o binecuvântare – o unire între pământ și apă, între ceea ce este modelat și ceea ce dă viață. Astfel, legătura pe care olarul o creează între lut, apă și motivele decorative conturează imaginea unei lumi armonioase, în care elementele fundamentale – #apă (pești), #soare (rozetă), #vegetație (pământ) - coexistă în echilibru. Farfuria, prin motivele sale decorative transmite o viziune tradițională asupra universului: ciclic, fertil și protejat.
Vă invităm să descoperiți această piesă și multe alte bijuterii etnografice la
Casa Băniei, cel mai vechi monument de arhitectură civilă din Craiova.
𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿: 𝗟𝗼𝗿𝗲𝗱𝗮𝗻𝗮 𝗩𝗮𝘀𝗶𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗗𝘂𝗿ă𝘂, muzeograf - Secția de Etnografie - Muzeul Olteniei. 𝗔𝗳𝗶ș:: Carmen Paun
𝐅𝐨𝐭𝐨: Colecția de ceramică a Secției de Etnografie.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Barbu Slătineanu, Stahl Paul, Petrescu Paul /Arta Populară în R.P.R. Ceramica / București/ 1958Corina Mihăescu, Știință și simbol în Ceramica de Horezu – element de patrimoniu UNESCO/Cluj-Napoca/2023
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.
Colecția entomologică dr. Eckbert Schneider – o donație de o valoare științifică remarcabilă pentru Muzeul Zoologic - UBB, Cluj-Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai)/ Állattani Múzeum - BBTE, Kolozsvár
Muzeul Zoologic al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a primit recent o donație de excepție: colecția de insecte a entomologului dr. Eckbert Schneider, oferită de soții Erika și Eckbert Schneider – un gest nobil, încărcat de generozitate și respect pentru știință. Pe 12 martie 2026, colecția a fost preluată din Rastatt (Germania) de prof. dr. László Rákosy și dr. Cristian Sitar și adusă la Muzeul Zoologic.
La Cluj, Schneider a urmat cursurile Facultății de Biologie, unde și-a consolidat cunoștințele și pregătirea profesională. Formarea academică i-a deschis drumul către o activitate științifică și muzeală riguroasă, dedicată domeniului entomologiei.
În 1985, urmând valul de emigrare al etnicilor germani din Transilvania, familia Schneider s-a stabilit în vestul Germaniei, în orașul Rastatt. Atât Eckbert, cât și soția sa Erika au fost angajați în cadrul WWF-Auen-Institut / Universitatea din Karlsruhe. Amândoi au participat la proiecte internaționale dedicate ecologiei zonelor umede și restaurării ecologice (inclusiv cu aplicare în bazinul și Delta Dunării). Activitatea științifică le-a adus celor doi soți recunoașterea pe plan național și internațional. În 2025, prof. dr. Erika Schneider a primit Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania, cea mai înaltă distincție civilă a statului german.
Materialul entomologic colectat timp de decenii în România, Germania și alte țări a fost preparat, determinat și etichetat cu migală. Eckbert Schneider a lucrat zilnic la colecția sa și după pensionare — un veritabil proiect de suflet. Ca urmare a vârstei înaintate și stării precare de sănătate, a decis că locul cel mai potrivit pentru colecție ar fi în țara natală, la universitatea unde a studiat și s-a format. Cele 161 de cutii entomologice (aproximativ 20.000–25.000 de exemplare din diferite grupe taxonomice: Lepidoptera, Coleoptera, Heteroptera, Hymenoptera, Orthoptera, Diptera etc.) reprezintă astăzi cea mai bogată și valoroasă colecție entomologică a Muzeului Zoologic.
Le suntem profund recunoscători donatorilor Eckbert și Erika Schneider pentru această contribuție excepțională! Mulțumim prof. László Rákosy și colegului nostru Cristian Sitar pentru efortul de a intermedia și a obține această donație în numele UBB.
servim o mică gustare zero waste - vino cu propriul tău recipient de ceai sau cafea!
