Muzeul Național Brukenthal, Parohia Evangelică C.A. din Sibiu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și Asociația Culturală Hieronymus din Brașov vă invită miercuri, 6 mai 2026, de la ora 14:00, la vernisajul expoziției „Biserica Evanghelică din Sibiu: arheologie și istorie”, găzduită de Palatul Brukenthal, în Sala cu Coloane.
Expoziția prezintă publicului larg cele mai semnificative descoperiri arheologice realizate în perioada 2018–2020, cu ocazia lucrărilor de restaurare și punere în valoare a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Cercetările au transformat radical imaginea despre istoria acestui monument, relevând etape succesive de construcție, întinse pe aproape un mileniu.
Vizitatorii vor putea descoperi, prin obiecte originale și panouri explicative, vestigiile bazilicii romanice din secolul al XII-lea, etapele de evoluție ale bisericii gotice, morminte și cripte cercetate științific, precum și o colecție remarcabilă de artefacte: monede, inele, piese de feronerie precum și o serie de piese de excepție aparținând bisericii evanghelice care se află în colecțiile Muzeului Brukenthal.
Printre cele mai spectaculoase rezultate ale săpăturilor se numără identificarea planului complet al bazilicii romanice cu trei nave, redescoperirea Lettner-ului — galeria care separa corul de navă, demolată în 1853–1855 —, piatra funerară a lui Matthias Armbruster, de cinci ori primar al Sibiului la începutul secolului al XVI-lea, și cripta, încă intactă, a baronului Samuel von Brukenthal. Au fost recuperate, totodată, aproape 600 de monede datând din secolele XII–XX, care documentează fiecare etapă majoră din istoria monumentului.
Curatorii expoziției sunt dr. Anca Nițoi din partea Muzeului Brukenthal și dr. Daniela Marcu Istrate, coordonatoarea cercetărilor arheologice în cadrul proiectului de restaurare desfășurat între 2018 și 2022. Echipa de specialiști din cadrul proiectului de restaurare a inclus arheologi, restauratori și experți din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Muzeului Județean Satu Mare și Asociației Culturale Hieronymus.
Sursa informațiilor Muzeul Național Brukenthal.
Protejarea patrimoniului cultural românesc reprezintă un proces complex, aflat la intersecția dintre conservarea trecutului și integrarea lui în viața contemporană. Oltenia se distinge prin bogăția sa etnografică, având mai multe meșteșuguri și tradiții incluse pe lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. 
Meșteșugul facerii 𝐭̦𝐞𝐬𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 (capace din lut folosite pentru copt pâinea și turtele pe vatră) în 
𝐓̦𝐞𝐬𝐭𝐞𝐥𝐞 sunt confecționate manual din lut (pământ galben/ humă), amestecat cu pleavă de grâu, bălegar de cal/vacă și uneori păr de animale pentru a asigura rezistența la temperaturi înalte. Lutul este modelat în formă de cupolă, adesea decorat simplu și lăsat la uscat la soare înainte de a fi ars pe vatră.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Cercetare și documentare teren, 23.03.2026, comuna Argetoaia, Județul Dolj, comuna Bîcleș, Județul Mehedinți.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Zamfirescu, Octavian, Gheorghe, Muzeologie, București, Editura Universității Creștine Dimitrie Cantemir, Facultatea de Istorie, 2011.
În diversitatea artei ceramice romane, vasele ștampilate reprezintă o valoare remarcabilă, atât din punct de vedere tehnologic, cât și estetic.
Aceste vase serveau la satisfacerea nevoilor locale și, deși calitatea lor era inferioară celor importate din Gallia, au constituit o parte importantă a economiei provinciei.
Cunoaștem mii de motive care reprezentau adesea motive geometrice, elemente vegetale sau figuri mai simple.
Cei interesați în curând vor avea șansa să vadă piesele din expoziția Limesparcului de la Călugăreni.
Detalii, în reportajul Ginei Poenaru, la Radio România Actualități 
