Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 3 iunie 2023

Cum se realizau lăzile de zestre?

Atelier de tâmplărie și rotărie, prima jum. sec. XX, colecția Fond documentar, Muzeul de Etnografie Brașov

Ladă de zestre, proveniență Meșendorf, zona Rupea, sași, datată 1868, colecția Muzeului de Etnografie Brașov

Aspect din expoziția „Lăzile de zestre ale bunicilor”, Muzeul de Etnografie Brașov

Ladă de Brașov, datată 1867, colecția Muzeului de Etnografie Brașov

În orice casă tradițională, lada de zestre ocupa un loc de cinste în camera bună, numită în funcție de zonă, „camera curată”/„casa curată”/„casa dinainte”. Lada păstra în pereții ei valuri de pânză țesută în casă, ștergare și alte țesături folosite pentru organizarea interiorului locuinței dar și costume de sărbătoare și obiecte de podoabă. Era cumpărată de părinții fetei de la meșterii tâmplari specializați în confecționarea acestor piese de mobilier, iar frumuseţea decoraţiei cât şi mărimea acesteia oglindea starea materială a miresei.
Meșterii tâmplari care lucrau lăzile urmau pas cu pas toate fazele de lucru; se începea cu alegerea lemnului, care era de esență mai moale, de brad sau molid. Bușteanul era tăiat la dimensiune folosind joagărul, despicat apoi cu securea, iar scândura obținută era cioplită cu barda și îndreptată cu cuțitoaia, rindeaua, iar îmbinarea se realiza cu fierăstrăul și cu dalta.
Pictarea lemnului urma și ea o tehnică tradiţională: lemnul era în prealabil preparat, adică grunduit, cu o soluţie cu clei animal sau vegetal, și apoi se picta folosind pulberi colorate în amestec cu cleiuri; se foloseau vopsele de origine vegetală: coajă de copaci, coajă de nucă, răşină de brad și pigmenţi minerali. După finalizarea pictării, se finisa cu uleiuri de in sau ceară de albine pentru protecţie cât şi pentru fixarea picturii. Modelele se desenau liber, sau folosind şabloanele.
Pentru a afla mai multe despre centrele unde s-au realizat astfel de piese și a vedea parte din recuzita specifică unui atelier de tâmplărie, vă invităm să vizitați expoziția „Lăzile de zestre ale bunicilor” deschisă la Muzeul de Etnografie Brașov, Bd. Eroilor nr. 21 A.

#MuzeuldeEtnografieBrașov #LadaDeZestre #haisitulamuzeu

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Pahar cu mâner-apucătoare

𝑬𝒙𝒑𝒐𝒏𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒊𝒖𝒏𝒊𝒆 𝟐𝟎𝟐𝟑

Hoisești – 𝑳𝒂 𝑷𝒐𝒅, 2004. Locuința nr. 2, m31, □m, adâncime -0,95→ -1,05 m.
Cultura Cucuteni, cca. 4400 a.Chr.

Pahar cu mâner-apucătoare, modelat cu mâna, de culoare galben-brună. Realizat din pastă fină, acesta este ușor evazat înspre buză, cu gât cilindric și corp bombat. Mânerul paharului, mai lat înspre corpul vasului, prezintă două perforații aproximativ egale în partea inferioară.
Aflat într-o stare de conservare bună, paharul este bine cizelat la exterior și prezintă decor pictat tricrom ce se continuă în interior.
Pictura, ușor neglijentă, redă pe buză și gât benzi verticale late de culoare brun-roșcat, cu bordură negră, pe fond alb. O bandă de culoare brun-roșcată, delimitată cu brun închis, înfășoară vasul pe diametrul maxim. În interior, cele patru benzi simetrice de pe buză formează un decor liniar de culoare brună, în formă de Y, cu linii descendente paralele.

𝘊𝘢𝘳𝘢𝘤𝘵𝘦𝘳𝘪𝘴𝘵𝘪𝘤𝘪: înălțime: 62 mm; diametru maxim: 80 mm; diametrul gurii: 57 mm; lungime toartă: 30mm.
Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Nr. inventar: MCC201 (IIIA47).

Bibliografie:
Bodi, George, 𝑯𝒐𝒊𝒔𝒆ș𝒕𝒊 – 𝑳𝒂 𝑷𝒐𝒅. 𝑶 𝒂ș𝒆𝒛𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖𝒄𝒖𝒕𝒆𝒏𝒊𝒂𝒏ă 𝒑𝒆 𝑽𝒂𝒍𝒆𝒂 𝑩𝒂𝒉𝒍𝒖𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊, Iași, 2010, p. 175 (pl. 43)
Ursulescu, Nicolae et alii, 𝑯𝒐𝒊𝒔𝒆ș𝒕𝒊, 𝒄𝒐𝒎. 𝑫𝒖𝒎𝒆ș𝒕𝒊, 𝒋𝒖𝒅. 𝑰𝒂ș𝒊, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2003, București, 2004, p. 139-142.
Ursulescu, Nicolae et alii, 𝑯𝒐𝒊𝒔𝒆ș𝒕𝒊, 𝒄𝒐𝒎. 𝑫𝒖𝒎𝒆ș𝒕𝒊, 𝒋𝒖𝒅. 𝑰𝒂ș𝒊, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2004, București, 2005, p. 177-178.

Sursa informațiilor Muzeul Universității "Alexandru Ioan Cuza".

EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL BANATULUI MONTAN DIN REȘIȚA: Șiraguri de mărgele din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea

EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL BANATULUI MONTAN DIN REȘIȚA

Șiraguri de mărgele din mormintele medievale
de la Cuptoare-Sfogea

Necropola medievală de la Cuptoare (com. Cornea, jud. Caraș-Severin), una din cele mai mari și mai importante necropole medievale din Banat, este amplasată pe culmea dealului Sfogea, în extremitatea sud-estică a depresiunii Mehadica, pe culoarul Timiș-Cerna. Între anii 1976 și 1986 aici au fost organizate o serie de săpături arheologice sistematice care au scos la lumină peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un inventar bogat, ce cuprinde în jur de 130 de piese de podoabă, împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini, confecționate din materiale diverse (argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, sticlă, lut, scoici sau os). Pe baza descoperirilor monetare, mormintele cu inventar și obiectele de podoabă au putut fi încadrate cronologic între secolele XII-XV.
În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu”, ne-am propus ca în luna iunie a anului 2023 să prezentăm patru șiraguri de mărgele descoperite în câteva din mormintele necropolei, ale căror piese se disting prin formă și compoziție. Ele au aparținut unor defuncți situați în morminte diferite și au fost recuperate, de regulă, din zona capului. Se remarcă în primul rând diversitatea formelor, de la mărgele sferice aplatizate, la mărgele tubulare, discoidale, cilindrice sau bitronconice, care înlătură monotonia și crează o anumită vibrație în vizualizarea șiragurilor. Materialele din care sunt confecționate piesele variază, de la pastă de sticlă turnată de culoare verde, portocalie sau albastră, la lut maro sau negru, alături de care au fost găsite și scoici kauri. Corpul mărgelelor este în mare parte decorat, fie cu motive liniare pictate cu pastă albă și galbenă, fie cu caneluri sau linii în zig-zag. Două șiraguri sunt alcătuite dintr-un număr mai mare de piese – 90, respectiv 61 de mărgele, majoritatea din lut de culoare maro, alături de care au fost intercalate și scoici perforate. Celelalte două șiraguri reunesc un număr mai mic de piese – 26, respectiv 25 de mărgele, fiind o combinație de piese din lut, pastă de sticlă și scoici kauri. Mărgele singulare întregi sau fragmentare au fost găsite și în alte morminte ale acestei necropole.
Descoperite fie ca piese singulare, fie în coliere, mărgelele sunt printre cele mai răspândite podoabe ale gâtului în Banatul medieval. Privite în contextul general al inventarului funerar al necropolei, șiragurile de mărgele de la Cuptoare-Sfogea pot fi atribuite cronologic secolelor XII-XIII. Foarte probabil, exemplarele de sticlă provin din atelierele pentru producerea podoabelor de sticlă de la sud de Dunăre, din spațiul bizantin.

dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu

Bibliografie:
Ilie Uzum, „Considerații pe marginea cercetărilor din anii 1983-1985 în necropola feudală timpurie de la Cuptoare-Sfogea (com. Cornea, județul Caraș-Severin)”, în Banatica¸ 9 (1987), p. 281-315.
Silviu Oța, Orizonturi funerare din Banatul istoric (secolele X-XIV), BB XXVIII, Sibiu (2008), p. 98, 232-234.
Dumitru Țeicu, Arta minoră medievală din Banat/ Minor medieval art in the Banat, Cluj-Napoca (2012), p. 214-216.

Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.

Școala de vară de restaurare ediția a-VI-a

Muzeul Civilizației Dacice și Romane cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, în parteneriat cu Liceul de Arte ,,Sigismund Toduța" organizează începând cu data de 06.06.2023 ora 10.00 la sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane ,, Școala de vară de restaurare" ediția a-VI-a.
Vor fi prezente 2 grupe de elevi de la Liceul de Arte ,,Sigismund Toduță" – clase de ceramică (clasa X și XI), coordonați de prof. Ana Iancu și prof. Bocșe Daniel, iar acțiunea se desfășoară pe o perioadă de 6 zile în laboratoarele MCDR Deva. S-a decis ca activitatea propriu-zisă să fie împărțită pe trei paliere: prezentare teoretică a procesului de restaurare pe suport metal, ceramică, sticlă şi hârtie, realizată de experţi în domeniu; demonstraţii practice ale procesului de restaurare; acţiune interactivă unde participanţii vor putea realiza sub îndrumarea specialiştilor diverse operaţiuni de restaurare. Ultima zi va fi dedicată expunerii obiectelor, jurizarea şi acordarea de diplome şi premii participanţilor. Menţionăm că toate intervenţiile vor fi efectuate pe material anorganic comun, nefiind afectat patrimoniul mobil al instituţiei.
Considerăm că restaurarea patrimoniului cultural se regăsește printre principalele funcţii ale muzeului dat fiind rolul său foarte important la nivel naţional în salvarea și ocrotirea acestuia, însă această specializare nu este suficient mediatizată.
Specialiştii MCDR Deva, dintre care 4 experţi atestaţi de către Ministerul Culturii, susţin o muncă laborioasă pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului mobil. În laboratoarele instituției intră o cantitate imensă de material arheologic provenit din săpăturile arheologice, asupra căreia se intervine cu mijloace adecvate pentru îndepărtarea și stoparea degradărilor de orice natură. De asemenea în urma procesului de restaurare, multe obiecte de patrimoniu își recapătă pe cât posibil forma și starea inițială. Acestea pot fi cercetate și expuse publicului.
În cadrul acestei acţiuni, modalitatea de desfășurare va fi una interactivă, rolul specialiștilor fiind acela de a furniza informații utile generale și la obiect celor ce doresc să știe cât mai multe despre restaurarea și conservarea patrimoniului mobil. În cazul nostru, dorim ca elevii care participă în mod direct să acumuleze cunoștințe teoretice și practice despre această specializare și de ce nu, să devină viitori restauratori. Acest eveniment face parte dintr-o campanie de promovare si mediatizare a modului în care trebuie păstrat , ocrotit şi respectat patrimoniul cultural național pentru a fi transmis generaţiilor viitoare.

Ioana Popițiu – expert restaurator metal-ceramică, Șef Serviciu Restaurare - Investigații, Conservare

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Târg Numismatic Timișu de Jos Brașov

Târg Numismatic Timișu de Jos Brașov

Str. Aluniș Nr. 4 - Domeniul Dâmbu Morii

Sâmbătă 10 Iunie

Program 7:00-14:00

Intrarea vizitatori 10 lei

Eveniment organizat de:

Asociația Filateliștilor din Brașov și

Secția Numismatică Brașov a S.N.R.

Sursa informațiilor Stefan Alecsa.

O nouă monedă comemorativă din Irlanda - 03.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

In Ireland a new 2 euro commemorative coin will be put into circulation on June 22. This coin, which will have an issue volume of 500,000 pieces, will celebrate the "50th Anniversary of Ireland's accession to the European Union".

There will also be a Proof quality version, a total of 1,000 units, which will be issued at the end of the year within the Euroset Proof along with the rest of the circulation coins with a mint date of 2023.

The design of the coin is very simple, as the central and main motif, there is the logo of the celebrations of the 50th anniversary of Ireland's accession to the European Union. In the upper part there is the figure corresponding to the year 1973 and in the lower part the 2023, in which the fiftieth anniversary is celebrated and the coin is issued.

2 euro commemorative coins 2023

2 euro commemorative coins from Ireland

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

1. Situl arheologic de la fosta tipografie, unde se va construi un hotel! Situl arheologic Apulum. Așezare civilă a castrului legiunea a XIII-a Germina ( sec.II - IV p.Chr)

Sursa informațiilor Cosmin Szekely.

2. În urmă cu 160 de ani, în anul 1863, Torma Károly, un împătimit al antichităților dacice și romane, dădea de știre despre o frumoasă colecție de antichități romane, aflată în posesia lui Andrássy László din Gârceiu (județul Sălaj).

Localitatea se află în apropierea așezării antice de la Porolissum. Printre artefactele menționate se aflau și în jur de 60 de geme din pietre semiprețioase provenite de la Porolissum. Azi, toată colecția este pierdută. Torma decide să ilustreze sub forma unor desene două dintre geme pe care el le considera mai interesante.
Una dintre gemele de inel desenate de Torma redă o figură umană așezată, privind spre dreapta. Ține în mâna dreaptă un bici iar în stânga obiectul nu pare să poată fi identificat. Sub figură, desenul redă un șarpe mușcându-și coada și trei semne încercuite în interior.
Gema îl prezintă pe zeul Horus/Harpocrate. Acest zeu, conform celui mai cunoscut mit al Egiptului antic, era fiul zeiței Isis și a zeului Osiris (mai târziu metamorfozat în Sarapis). El e redat sub forma unui copil nud, așezat pe o floare de lotus, ținând în mâini biciul și un sceptru lung, însemne ale regalității, ale puterii faraonice, căci faraonul era transpunerea lui Horus pe Pământ.
Șarpele ce-și mușcă coada, poziționat sub Harpocrate e ouroboros, acel șarpe mitologic ce încercuia cu puterea sa o ,,voce magică” și care era scrisă în interior. Din păcate, în afară de faptul că avem de-a face cu trei semne identice, nu poate fi spus nimic altceva. Așadar, ne aflăm în fața unei geme magice, una dintre cele peste cinci mii descoperite peste tot în Imperiul Roman (inclusiv în Egipt). Și totuși, ce căuta un zeul al Egiptului tocmai în cealaltă parte a lumii romane, fix la Porolissum ?
În lumea romană existau ,,magicieni trubaduri” care purtau cu ei ,,cărți magice”, cu probleme cotidiene și soluțiile aferente. Mediul prielnic a păstrat în nisipul Egiptului până azi o astfel de ,,bibliotecă magică” provenind din Theba, cât și sute de alte fragmente din alte ,,biblioteci magice”.
Instrucțiunile de pe un astfel de papirus ,,magic” ne informează că pentru a iniția farmece de dragoste asupra unei persoane trebuie folosite într-un ritual ulei și ramuri de măsline pisate, puse împreună într-un bol. Apoi trebuia rostită de 7 ori o vrajă de pe un acoperiș, sub clar de Lună. Textul continuă apoi cu următoarele : ,,... și când faci acest ritual să porți pe mână un inel din fier cu Harpocrate stând pe floarea de lotus și să fie gravat numele său : Abrasax.”
Pe gema de la Porolissum nu apare numele acesta (Abrasax) ci un alt ,,nume magic” înăuntrul acelui șarpe sub figura zeului. În alte zone apar geme cu Harpocrate cu alte nume gravate: Sabaoth, Iao, Kratouath, etc. Astfel, știm că aceste biblioteci magice aveau același trunchi comun peste tot în lumea romană, dar cu mici variațiuni. În cazul de la Porolissum, instrucțiunile magice pentru aceste farmece de dragoste cereau ca pe acel inel să fie redat Harpocrate pe floarea de lotus iar sub el să fie redat un cuvânt (sau caractere magice) încercuite într-un ouroboros.
Foto credit: desen după K. Torma (Torma, K., Adalékok észak-nyugati Dacia föld-és helyiratához, Pest, 1863, pl. III/8). Fotografie: Analogie pentru gema de la Porolissum, descoperită probabil în Egipt (CBd–2361. The Campbell Bonner Magical Gems Database (2010-), developed at the Museum of Fine Arts, Budapest,
editor-in-chief: Á. M. Nagy. classics.mfab.hu/talismans/cbd/2361).

Sursa informațiilor Dan Deac.

3. ALTIP 23 - Înregistrarea materialului de construcție roman.

ALTIP este o cercetare arheologică preventivă în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetarea se desfășoară pe o suprafață de cca 3000 mp, pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia.

Ceramic Building Material Recording in ancient Apulum.

#APULUM #ALTIP_archaeological_site #Archaeology

Sursa informațiilor Andrei Iosif.

4. ȘANTIERUL ARHEOLOGIC NEGRILEȘTI - campania 2023

Pentru al treilea an consecutiv Primăria Municipiului Tecuci finanțează cercetarea științifică.
Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci în parteneriat cu Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați desfășoară în această perioadă o nouă cercetare arheologică în situl Negrilești. Campania este coordonată de arheologii Costel Ilie și dr. Paul Ciobotaru.
Semnalat în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu, în urma unei săpături de salvare a fost constatată existența unei locuiri civile din perioada neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada post romană (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov), evul mediu timpuriu (cultura Dridu) şi secolul al XIX-lea.
Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988, are o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci
#muzeulteodorcincu
#arheologietecuci

Sursa informațiilor Muzeul Teodor Cincu.

5. Noi cercetări arheologice de teren în sudul județului Maramureș

Dealul Țicăului (380 m), în stânga Someșul și Dealul Prisaca

Panoramă cu Dealurile Țicăului in prim-plan și Dealul Prisaca (625 m) în plan secund

Pe vârful Dealului Țicăului (380 m), borna topo cu nr. I -175

Urme de gropi (extragere var sau posibile avene)

Vârful dealului Țicăului (380 m)

Vedere înspre jud. Sălaj, la intrarea Someșului în defileu

Vedere înspre Țicău și Ulmeni

Începând cu anul 2014 Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a iniţiat un proiect de cercetare care are ca scop investigarea, prin cercetări de suprafaţă şi sondaje, a zonei ce formează azi limita sudică a judeţului Maramureş (începând de la graniţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud, spre est, până la limita cu judeţul Satu Mare, spre vest).
În prima parte a cercetării (anii 2014-2019) a fost vizată zona sud-estică a judeţului Maramureş, respectiv dealul ce desparte Depresiunea Lăpuşului de bazinul hidrografic al Someşului, zonă cunoscută geografic ca şi Culmea Brezei. S-a reuşit cercetarea zonei din jurul Vârfului Breaza până la Dealul Curmătura (unde se află şoseaua ce leagă localităţile Târgu Lăpuş şi Căşeiu), spre Dealurile Vimei – Baba și Cheile Babei. În anii 2020-2021 cercetarea de suprafață a ajuns în zona Dealului Mesteacăn (la est și vest de drumul european E58) până în zona Dealului Cornu Pleșii și Prisnelul. În acest ultim punct, la granița cu județul Sălaj au fost descoperite câteva fragmente ceramice aparținând epocii bronzului, reprezentând o dovadă a locuirii acestei zone în urmă cu 3000 de ani. Cercetările din anul 2022 au pornit din această zonă (șaua de legătură Cornu Pleșii-Prisnel) înspre vest, într-o primă etapă până în zona dealurilor de la sud de satul Fericea, până la valea Fericii/Cheudului. În a doua etapă au fost investigate dealurile înalte situate între valea Fericii/Cheudului și Culoarul Țicăului (râul Someș).
În acest an, cercetările de teren privind identificarea unor posibile situri arheologice în zona sudică a județului Maramureș au continuat în zona aflată la vest de râul Someș, la granița județului Maramureș cu județul Sălaj. Astfel au fost cercetate Dealurile Țicăului, cu altitudini de până la 380 m, până spre limita dintre localitățile Țicău și Arduzel. Cercetările din acest an nu au dus la identificarea unor urme de locuire în aceste zone înalte. Semne de întrebare ridică mai multe gropi găsite pe unul dintre vârfurile împădurite ale Dealurilor Țicăului, acestea fiind posibil să fie rezultatul unor acțiuni naturale – avene, fie rezultatul unor acțiuni antropice – extragerea de var.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 3 iunie 2023

Cum se realizau lăzile de zestre?

Pahar cu mâner-apucătoare

EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL BANATULUI MONTAN DIN REȘIȚA: Șiraguri de mărgele din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea

Școala de vară de restaurare ediția a-VI-a

Târg Numismatic Timișu de Jos Brașov

O nouă monedă comemorativă din Irlanda - 03.06.2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete