Flora pietrificată a lumii de ieri

 Flora pietrificată a lumii de ieri

 

Sursa informațiilor Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.

Cercetări interdisciplinare în situri arheologice din Câmpia Bărăganului

 

Muzeul Brăilei „Carol I” organizează, în data de 27.04.2026, conferința publică cu tema „Cercetări interdisciplinare în situri arheologice din Câmpia Bărăganului”. Vor conferenția cercetători din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București și Muzeul Național de Istorie a României din București.

Participanți:
1. Costin CROITORU, „Interdisciplinaritatea în arheologia contemporană”.
2. Stănică PANDREA, „Potențialul arheologic al siturilor preistorice din Câmpia Brăilei”.
3. Adrian BALASESCU, Valentin RADU, „Cultura Boian în Câmpia Bărăganului. Considerații arheozoologice”.
4. David BACIU, Adrian BALASESCU, „Paleoeconomia animalieră a comunităţilor gumelniţene de la Însuraţei - Popinele I şi II (fazele A1 şi A2), jud. Brăila”.
5. Gabriel VASILE, Florin VLAD, Adrian BALASESCU, „Bioarheologia înmormântărilor tumulare din câmpia Dunării”.

Vă așteptăm la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”, în data de 27.04.2026, începând cu ora 11.30

 

Sursa informațiilor Muzeul Brăilei "Carol I".

MĂRFURI ORIENTALE ȘI OCCIDENTALE DIN SECOLELE XVI-XIX DESCOPERITE ÎN ROMAN ȘI LA HANUL ȘERBEȘTI

 

MĂRFURI ORIENTALE ȘI OCCIDENTALE DIN SECOLELE XVI-XIX DESCOPERITE ÎN ROMAN ȘI LA HANUL ȘERBEȘTI

(expoziție temporară)

Expoziția temporară Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești, itinerată anterior la Muzeul de Istorie Roman și la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, va putea fi vizitată în perioada 21 aprilie – 28 iunie 2026 la Muzeul „Curtea Domnească” – Pivnița I din Piatra-Neamț.

Expoziția reunește cele mai importante artefacte medievale și moderne, de faianță, porțelan, sticlă și ceramică – reprezentând importuri din Orient și Occident în Moldova – descoperite până în prezent în urma cercetărilor arheologice efectuate în vederea implementării unor proiecte importante de investiție privind consolidarea, restaurarea, conservarea și valorificarea unor monumente istorice reprezentative din județul Neamț: Spitalul Precista din Roman și Hanul Șerbești din Ștefan cel Mare.

Dr. George-Dan Hânceanu
Dr. Constantin Preoteasa

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Fibulă digitată din bronz descoperită la Enisala într-un mormânt de inhumaţie (începutul sec. VII p.Chr.).

 

Fibulă digitată din bronz descoperită la Enisala într-un mormânt de inhumaţie (începutul sec. VII p.Chr.). 

Piesa a fost obţinută prin turnare într-un tipar monovalv, amenajat uşor defectuos, fapt dovedit de prezenţa pe suprafaţa sa a unor mici alveole şi asperităţi vizibile mai ales în zona arcului. Piesa se păstrează într-o stare bună de conservare, deşi prezintă o uşoară deformare a plăcii inferioare, iar acul de fier nu a putut fi recuperat de la locul descoperirii, datorită stării foarte avansate de oxidare. Placa superioară este semidiscoidală şi a fost ornamentată cu două şiruri paralele de cercuri concentrice dispuse sub forma unei arcade. Din aceasta pornesc cinci lobi plaţi care au fost decoraţi, fiecare, cu câte două cercuri concentrice. Arcul are o formă aproximativ romboidală şi este arcuit uşor. Acesta se continua cu placa inferioară, de formă oval, neregulată, care prezintă pe suprafaţa sa patru spaţii goale dispuse simetric (cele din partea superioară sunt în formă de inimă, iar cele din partea inferioară sunt ovale), în timp ce spaţiul dintre şi din jurul acestora era decorat cu cercuri concentrice. Acelaşi decor îl întâlnim şi pe suprafaţa lobului terminal, plat, realizat sub forma unui triunghi cu o proeminenţă rotunjită la vârf. Pe spatele fibulei, se pot sesiza o serie de imperfecţiuni rezultate în urma turnării, cât şi o serie de urme de retuşare a piesei. Acul din fier se prindea de două plăci perforate central ce au fost sudate ulterior turnării, cât şi de o portagrafă păstrată parţial, prinsă cu ajutorul unui nit.

Bibliografie: Ailincăi S.C., Constantinescu M., Curta F., Soficaru A. 2014, An Early seventh-century female grave from Dobruja, Archaeologia Bulgarica 1, 2014, 65-84.

https://www.academia.edu/.../An_Early_Seventh-Century...

 
#Tulcea #VisitTulcea #orașulTulcea #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #ICEMTulcea #Patrimoniu #DrumulCetatilor

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

Comori îngropate. Piața Unirii - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

Ciupagele erau cele mai dificile cusături

 

Ciupagele erau cele mai dificile cusături

La poalele Perșanilor, în zona unde apele Oltului ies învolburate din defileu și apoi se liniștesc în lunca mănoasă din apropiere, se întinde ”țara hireanului” (hreanului), cu salba sa de sate, Mateiaș, Bogata și Fântâna, ai căror locuitori erau numiți adeseori ”pădureni”. Acolo întâlnim o zonă etnografică aparte, influențată de Țara Oltului, Țara Bârsei și Ținutul Târnavelor, care se distinge prin bogăția cusăturilor și culorilor portului tradițional românesc.

Dintre toate aceste alesături, astăzi vă prezentăm ciupagele, cusături mari, bogate, împodobesc iile fetițelor de 10 – 12 ani, ale fetelor de măritat, ale femeilor tinere și ale femeilor mai în vârstă. Ele se coseau în partea din față a iei, iar decorul lor geometric cuprindea ”flori” și ”stâlchi”. Coloritul viu, roșu aprins, din fir de lână toarsă foarte fin, întâlnit la fetele și femeile tinere, era înlocuit cu negru în cazul femeilor în vârstă. Se spune că ciupagele erau cele mai dificile cusături, de aceea nu toate femeile ajungeau să deprindă a le coase. Întâi se încrețea pânza, apoi ”se urzeau florile și stâlchii” cu roșu, după care florile ”se umpleau” cu albastru, verde și galben, iar la sfârșit se realiza ”umplutul cărărilor”.

Sursa: Iosif Ioan, ”Mateiașul în artă populară și folclor”

Foto: Modele de ciupage din satul Mateiaș, județul Brașov - Colecția Muzeului de Etnografie Brașov.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

MĂRTURII VESTIMENTARE PORT ȘI FOTOGRAFII VECHI DE PE VALEA TROTUȘULUI

 

MĂRTURII VESTIMENTARE
PORT ȘI FOTOGRAFII VECHI DE PE VALEA TROTUȘULUI

Vineri, 24 aprilie 2026, la ora 12, la Muzeul „Dimitrie N. Ghika” din Comănești se va vernisa expoziția „Mărturii vestimentare”. Sunt reunite piese de port popular care nu fac parte din expoziția permanentă de la palat, ii și cămăși adunate, în anii '80 și mai devreme, din sate de pe Valea Trotușului. Câteva fotografii vechi completează punerea în scenă propusă de muzeografii băcăuani. 

Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

O nouă monedă comemorativă din Republica Moldova - 21.04.2026 - VIDEO

 

Începând cu 21 aprilie 2026, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, în scop numismatic, moneda comemorativă „100 de ani de învățământ românesc superior în Basarabia”, care completează seria „Evenimente istorice”.

Piesa numismatică marchează un secol de la înființarea, în anul 1926, a Facultății de Teologie din Chișinău ca extensie a Universității din Iași. Acest moment istoric a pus bazele învățământului academic românesc în spațiul basarabean și a avut un rol esențial în consolidarea identității culturale și integrarea regiunii în comunitatea științifică națională. De asemenea, această realizare a avut un impact profund asupra formării cadrelor intelectuale locale. Emiterea acestei monede reprezintă un act de recunoaștere a impactului profund pe care învățământul superior l-a avut asupra dezvoltării societății noastre și a formării intelectualității locale.

Fiecare exemplar este ambalat în capsulă de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate semnat de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, doamna Anca Dragu.

Certificatul include un cod QR care permite accesul direct la informațiile detaliate despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al instituției.

Moneda comemorativă este realizată din argint, are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 700 de unități. Designul grafic este semnat de Mihaela Socolovschi.

Monedele comemorative sunt comercializate publicului larg de către Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Moneda” de pe pagina web oficială, precum și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova. Băncile pot stabili independent prețul de vânzare, cu respectarea plafonului de maximum 3% peste nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

Sursa: Youtube Utilizator: Banca Nationala a Moldovei

Monedă comemorativă din seria „ Evenimente istorice”, în circulație din 21 aprilie 2026.

Caracteristicile monedei:

Valoare nominală: 50 lei
Calitate: proof
Metal: argint
Compoziție: 999/1000
Greutate: 22,0 grame
Diametru: 35 mm
Formă: rotundă
Margine: zimțată
Tiraj: 700 exemplare.

Avers:

Stema Republicii Moldova
anul de emisiune „2026”, inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc
„Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă.

Revers:

imaginea clădirii primei instituții de învățământ superior românesc, inscripția stilizată „100 de Ani”,
inscripția cu majuscule „ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC SUPERIOR ÎN BASARABIA” în arc de cerc.


Autorul designului (revers) – Mihaela Socolovschi

 

Sursa informațiilor BNM.

O nouă monedă comemorativă din Camerun - 21.04.2026 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

There are pieces that don't seek to represent something, but rather to suggest it. To invite us to look beyond the obvious. Mennica Polska 's new series, "Life Cycle of Stars," was born with this intention: to translate into the language of coinage one of the most complex and fascinating processes in astronomy, the life of stars. Not as an abstract concept, but as a sequence of transformations that begins in chaos and inevitably ends in change. 

The first issue, “Stellar Nebula ,” sets the tone from the outset. It doesn't begin with the already formed star, but with its origin: the nebula, that vast expanse of gas and dust where everything begins to take shape. It's a significant choice, because it places the collector at the most uncertain and, at the same time, most promising moment of the cosmic cycle.

 

The reverse side concentrates the full narrative weight of the coin. In the center, a magnifying lens acts as a window onto a nebula depicted in intense violet and blue tones. Around it, the dark field transforms into a celestial map with the names of stars and galaxies, integrating aesthetics and knowledge. It is not just an image: it is a scene in progress, a region of the universe where matter is still organizing itself to give rise to new stars.

The obverse restores institutional balance. The coat of arms of the Republic of Cameroon appears alongside the face value of 500 CFA francs and the official legends. The 999 silver purity is discreetly integrated into the design. In contrast to the dynamism of the reverse, this side provides context and legitimacy: it reminds us that, despite its cosmic theme, this is a clearly defined sovereign issue.

Table of features

Feature Detail 

Series Life Cycle of Stars
Currency Stellar Nebula
Issuing country Republic of Cameroon
Face value 500 CFA francs
Year 2026
Mint Mennica Polska
Metal 999 Silver
Weight 17.50 g
Diameter 50 mm
Quality Black proof
Techniques Lens, microtext, digital printing, laser
Print run 500 pieces

 

The topic: the birth of stars

 

 Sursa: Youtube Utilizator: Mennica Polska

 

The series revolves around a key concept in astronomy: stars are not permanent, they evolve. It all begins in nebulae like the one represented by this coin, where gravity concentrates matter until nuclear fusion begins. From there, each star will follow a different path depending on its mass, passing through phases that can culminate in extreme phenomena such as supernovae or black holes.

Choosing this theme is no accident. It speaks of transformation, of time, and of processes that transcend the human scale. Stellar Nebula captures precisely that initial instant when everything is about to unfold.

Mennica Polska: tradition with an innovative vocation

Founded in 1766, Mennica Polska combines a long tradition with a highly contemporary approach to numismatic design. In recent years, it has distinguished itself with pieces that explore new visual and conceptual techniques, and this series fits perfectly within that tradition: coins conceived not only as objects of value, but as visual and narrative experiences.

With Stellar Nebula, the “Life Cycle of Stars” series not only presents its first piece, but also begins a story. A story that starts in the silence of a nebula and, coin by coin, promises to explore the entire life cycle of stars. 

 

 

 

Sursa informațiilor aici.

Descoperire științifică remarcabilă în Pădurea Băneasa: Geophilus tenuis, o nouă specie de miriapod, identificată doar aici, până în prezent!

 

Descoperire științifică remarcabilă în Pădurea Băneasa: Geophilus tenuis, o nouă specie de miriapod, identificată doar aici, până în prezent!

 
Aceasta este de talie mică, atingând cel mult 13 milimetri lungime și poate fi deosebită ușor de restul speciilor din genul Geophilus din România, printr-o serie de trăsături anatomice distincte, explică cercetătorul George Popovici, afiliat al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru Buletin de București.

„Geophilus tenuis = Specie de geofilid (miriapod din sol) de talie mică (lungime până în 13 mm) care poate fi ușor deosebită de restul speciilor din genul Geophilus din România prin aranjamentul porilor coxali (organe osmoregulatoare prezente pe ultima pereche de picioare), a morfologiei clipeale (porțiune ventrală din partea anterioară a capului) și prin prezența a două câmpuri de pori glandulari pe segmentele din jumătatea posterioară a corpului. Această specie a fost descrisă din și este cunoscută până în prezent doar din Pădurea Băneasa, Voluntari, Ilfov.”

Totodată, o altă nouă specie de miriapod, Geophilus captiosus, a fost descoperită în Munții Retezat. Cele două specii sunt strâns înrudite, fiind descrise într-o lucrare științifică publicată în revista Zoosystematics and Evolution, de către o echipă de cercetători alcătuită din George Popovici, Oana Paula Popa și Elena Iulia Iorgu, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", American Museum of Natural History și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. 

https://zse.pensoft.net/article/177928/...

 
Foto: Andrei Ștefan, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa"

#muzeulantipa

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".