Ştiinţă pentru toţi

duminică, 28 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XIII

1. Dacă vorbim de Ziua Universală a Iei ar fi bine să ne gândim și la originea unora dintre elementele decorative de pe țesăturile tradiționale.

Vă supun atenției o piesă excepțională, atribuită culturii Cucuteni, deci cu o vechime de aproape 6000 de ani, care înfățișează o reprezentare feminină, decorată cu simboluri geometrice și purtând un colier la gât.

După cum se știe, multe dintre aceste elemente decorative sunt o reprezentare schematică a hainelor acelor timpuri.

Las imaginația voastră să facă eventuale conexiuni între Ia tradițională și hainele de acum 6000 de ani.

Am denumit această statuetă ,,Doamna cu colier", iar un articol dedicat acestei piese poate fi consultat în comentarii.

Chiar sunt curios câți vor spune că nu e o piesa deosebită!

ENG> The author presents an anthropomorphic figurine, discovered at the Cucutenian site from Răucești - Dealul Munteni (Neamț county), which stands out by the presence of an interesting decorative element - a necklace with a circular medallion. The piece has few analogies within the Cucuteni culture.

The object highlight the tendency to imitate ornaments made of metal. Thus, the circular medallion on the anthropomorphic figurine from Răucești imitates the gold and copper discs found in the Cucuteni hoards and settlements. As objects with profound social implications, the respective metal medallions had an increasing importance within the Chalcolithic communities, which is why they were transposed into anthropomorphic plastic art as well

#archaeology #necklace #clothes #Cucuteni #heritage #Neamț #beauty #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Chipuri din argint. O tradiție uitată a lumii geto-dacice!

Fibulele din tezaurul descoperit la Coada Malului nu sunt singurele obiecte dacice decorate cu fețe umane. În diferite regiuni ale Daciei preromane au fost descoperite și alte piese care folosesc aceeași temă:

La Bălănești, în județul Olt, a fost descoperit un alt tezaur de argint care conținea două fibule antropomorfe aproape identice. Și aici apare aceeași preocupare pentru reprezentarea chipului uman în relief, pe obiecte de prestigiu aparținând aristocrației dacice.

"În primăvara anului 1964 a intrat în colecția Muzeului Argeș-Pitesti un valoros tezaur de podoabe dacice din argint, descoperit întîmplător cu ocazia arăturilor de primăvară făcute pe terenul aparținând C.A.P. Bălăneşti din judeţul Olt, ]n punctul "La Izvor". Descoperitorul a depus obiectele la fostul Sfat Popular al raionului Drăgănești-Olt."

Tezaurul conține 11 obiecte din argint depuse intr-un vas: două fibule triunghiulare, o brățară spiralică, un lanț de podoabă, doi cercei, o verigă mare din argint, trei inele din argint și o verigă ruptă.

"Reprezentările de pe fibulele de la Bălănești înfățișează un cap, cu părul căzând până aproape de umeri sub formă de cozi. Deasupra frunții foarte înguste, o dungă în relief pare a reprezenta un breton, iar cele două proeminențe de deasupra acestuia ar indica o cunună purtată pe cap. Coafura cu părul pieptănat în cozi se întâlnește și la alte reprezentări umane, cum ar fi cea de pe falera de la Galice sau pe fragmentul de cupă getică de la Popești, care reprezintă trei figuri feminine schematizate, cu părul strâns în două cozi, atârnând până pe umeri. Cele trei proeminenţe de deasupra frunţii indică de asemenea o cunună."

"Prin analogiile sale databile la mijlocul şi cea de-a doua jumătate a sec. I a.Chr., tezaurul de la Bălăneşti se încadrează în acelaşi răstimp. Îngroparea acestuia este logic de pus în legătură cu aceleaşi cauze care au determinat și ascunderea altor tezaure contemporane cu el şi anume tulburările interne din Da:cia de după moartea lui Burebista."

Dar analogiile merg și mai departe. Toate aceste descoperiri ridică aceeași întrebare: vedem oameni reali? Sau vedem personaje ale unei mitologii dispărute?

Toate aceste descoperiri sugerează că imaginea chipului uman ocupa un loc important în imaginarul aristocrației geto-dacice.
Interesant este că majoritatea acestor reprezentări nu sunt portrete realiste. Ochii sunt supradimensionați, expresiile sunt rigide, iar fețele par mai degrabă măști decât persoane reale.

Poate că nu asistăm la reprezentarea unor indivizi, ci la imagini simbolice. Poate că vedem zei, eroi, strămoși mitici sau personaje mitologice ale unei religii pe care nu o mai cunoaștem.

Bibliografie:
Popescu, Eugenia, 1969, Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Bălăneşti, în Argesis. Studii şi Comunicări, II, Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti, p. 109–116.

Sursă imagine: CIMEC, retuș digital editare foto PS, colorizare OpenAI.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

3. Oare ce o fi bucata asta de lut ciudată? - VIDEO

4. Falere-fibule din Tezaurul Dacic de la Herăstrău, București

Fibula-faleră de argint cu resortul din bronz, azi pierdut (accesoriu destinat împodobirii îmbrăcămintei), decorată cu o protomă umană, este parte a unei perechi de piese similară, care se purtau ca o garnitură. Ea se înscrie într-o categorie foarte rară de bijuterii dacice, atestate la mijlocul secolului I a.Chr., doar în cadrul descoperirilor din aria sudică a acestei civilizații (în Muntenia și actuala Bulgarie de Nord). Este vorba de fibule sau falere decorate cu reprezentări umane, fapt extrem de neobișnuit în arta locală din perioada clasică a culturii geto-dacice (secolelor II-I a.Chr. – I p.Chr.).

Cele două fibule-falere sunt realizate din foaie de argint, ornamentate cu un bust uman realizat în tehnica au repousse, imaginea fiind înconjurată de un chenar de perle. Falerele sunt usor ovale, de forma aproape rotundă { piesa întreagă are dimensiuni: 9,2 x 8,3 cm). Una dintre falere este din argint aurit iar cealaltă este aurită doar la exterior.

Descoperirea a fost făcută la 16 martie 1938, în timpul lucrărilor de întreținere a căii ferate. Tezaurul a fost împărțit între descoperitori, dar a fost recuperat în mare parte, cu excepția a două treimi din monede, care acum sunt pierdute.

Istoricul și cercetătorul Mihai Gramatopol susține că aceste fibule poartă imaginea zeiței Bendis, cea pe care o cunoaștem din descrierea tezaurului getic din Galice (Bulgaria), fibula din Transilvania aflată la Muzeul Național din Budapesta, tezaurul de la Bălănești.

(descoperită în 1964; aflată în prezent la Muzeul din Piteşti), teaca pumnalului de la Popeşti pe care coafura cu bucle pe frunte apare pe monedele de tip Bendis sau pe fragmentul ceramic de la Popeşti, toate acestea fiind documente presupuse privind iconografia acestei zeităţi dacice. Deși această ipoteză este infirmată mai târziu de studiul lui D. Spânu, falerele susținând, conform autorului, "stilul grafic al ariei pontice" ilustrat de câteva lucrări de origine sarmatică.

Iar mâine continuăm cu același tezaur și mai multe date despre un posibil costum purtat de preotese ori personaje de cult.

Bibliografie:
Liviu Mărghitan, „Chipul uman în arta traco-geto-dacică”, Thraco-Dacica, XX, 1999.
Daniel Spânu, Viorel Cojocaru, "The Dacian Hoard from Bucureşti-Herăstrău. Archaeological and Archaeometallurgical Approaches",
Materiale şi cercetări arheologice, 5, 2009, p. 97-116

Imagine originală sursă MNIR (Stăpânii Focului), Wiki Commons, retuș digital, editare foto clasică, colorizare OpenAI.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

5. O amprentă de 6000 de ani ne spune o istorioară despre vegetația acelor timpuri.

Pe baza unui vas specific culturii Cucuteni s-a păstrat amprenta unei frunze, cel mai probabil de alun.

Piesa din imagine provine din săpătura noastră din situl eneolitic de la Răucești, jud. Neamț.

Vegetația acelor timpuri este încă prea puțin cunoscută prin analizele de polen, fitolite și macroresturi vegetale, iar fiecare descoperire nouă aduce date suplimentare pentru a înțelege caracteristicile peisajului vegetal de acum câteva milenii.

Obiectul din imagine ne spune ceva și despre practicile meșterilor olari care așezau unele dintre vase, după modelare, pe frunze, probabil pentru ca recipientele să nu se lipească de suporturile de lemn pe care erau așezate, sau poate chiar pe sol.

#archaeology #prehistory #vegetation #nature #Cucuteni #amazing #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Descoperire arheologică la Poiana Cristei: 69 de monede romane, găsite de doi pasionați de arheologie

7. Tezaurul de la București–Herăstrău și portretul unei elite dacice

Tezaurele dacice sunt descoperiri rare. Mai ales unul ca acesta. Însă și mai rar este momentul în care, dintre obiecte și podoabe, pare să privească spre noi un chip din trecut.

În primăvara anului 1938, într-o groapă de nisip de la marginea Bucureștiului, ieșea la lumină unul dintre cele mai fascinante tezaure ale Daciei preromane. Nu era doar o acumulare de obiecte prețioase. Era, cel mai probabil, costumul ceremonial al unui personaj de rang înalt, conservat peste două milenii.

Un costum al puterii
Inventarul tezaurului cuprindea: falere din argint aurit cu reprezentări umane; brățări spiralice de argint; un lanț realizat din verigi fine; o cupă de argint de tip mastos; numeroase tetradrahme thasiene.

Daniel Spânu propune o interpretare extrem de importantă: piesele nu reprezintă obiecte disparate, ci elementele unui ansamblu vestimentar ceremonial. Falerele ar fi fost montate pe fibule și purtate în pereche pe îmbrăcăminte, posibil unite prin lanțul de argint, în timp ce brățările spiralice completau costumul ca simboluri ale statutului.

Astfel, tezaurul poate fi privit ca imaginea materială a unui personaj din aristocrația dacică a secolului I a.Chr.

Cine era purtătorul?
Piesele sunt neobișnuite și aproape fără analogii directe.
Brățările spiralice sunt exemplare unice, iar falerele cu busturi umane par să fi fost realizate într-un atelier din Barbaricum, având un stil artistic diferit de producțiile clasice grecești.
Această combinație sugerează un personaj care își afirma identitatea prin două lumi simultan:
- lumea locală dacică, exprimată prin simboluri și podoabe specifice;
- lumea mediteraneană, reprezentată prin monedele thasiene și cupa de banchet elenistică.

Cupa și banchetul aristocratic
Piesa cea mai cosmopolită a tezaurului este cupa de tip mastos.
Acest tip de vas era asociat banchetelor elenistice și circula din Orientul Apropiat până în Peninsula Iberică. Prezența sa la Herăstrău arată că elitele nord-dunărene nu trăiau izolate, ci participau la rețele culturale și simbolice care legau lumea mediteraneană de spațiul barbar.

A bea dintr-un asemenea vas nu era doar un gest cotidian ci o manifestare a prestigiului.

Tezaurul a fost constituit probabil în perioada războaielor mithridatice, într-o epocă în care regele Pontului, Mithridates VI Eupator, orașele grecești de la Marea Neagră și Republica Romană concurau pentru influență asupra elitelor locale.

Privit în ansamblu, tezaurul de la București–Herăstrău pare să fi aparținut unui membru al elitei dacice din prima jumătate a secolului I a.Chr., iar obiectele sale alcătuiau probabil un costum ceremonial folosit în contexte de reprezentare, negociere și afirmare a statutului. Prezența simultană a podoabelor locale, a monedelor thasiene și a cupei de banchet transformă descoperirea într-un veritabil manifest al identității aristocratice de la Dunărea de Jos.

Sursa principală: Daniel Spânu, Viorel Cojocaru, The Dacian Hoard from Bucureşti-Herăstrău. Archaeological and Archaeometallurgical Approaches, 2009.

Imaginea este un model generat de OpenAI pe baza sursei originale și nu are titlu de autenticitate istorică.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

8. Mitoc–Malul Galben 2026

O nouă campanie de cercetări s-a încheiat la Mitoc–Malul Galben, unul dintre cele mai cunoscute situri paleolitice din Europa de Est.

În această etapă am continuat investigarea nivelurilor gravettiene din sectorul nordic al sitului, recuperând noi date și materiale arheologice care vor contribui la o mai bună înțelegere a comunităților de vânători-culegători ce au locuit aici în urmă cu peste 25.000 de ani.

Cercetările au fost realizate de o echipă internațională formată din specialiști ai Institutului de Arheologie Iași, Universității din Viena și Universității din Liège.

Mulțumim tuturor colegilor pentru munca depusă și pentru excelenta colaborare! Urmează etapa analizelor și interpretării rezultatelor.

Mitoc–Malul Galben 2026

Another field season has come to an end at Mitoc–Malul Galben, one of the most well-known Upper Paleolithic sites in Eastern Europe.

This year's excavations focused on the Gravettian levels in the northern sector of the site, yielding new archaeological data that will contribute to a better understanding of the hunter-gatherer communities who lived here more than 25,000 years ago.

The excavation was carried out by an international team from the Iași Institute of Archaeology, the University of Vienna, and the University of Liège.

Many thanks to all our colleagues for their dedication and great teamwork. The next step is the laboratory analysis and interpretation of the newly recovered evidence.

#MitocMalulGalben #Paleolithic #Archaeology #Fieldwork #Gravettian #InstitutulDeArheologieIași

Sursa informațiilor Institutul de Arheologie Iași - Iași Institute of Archaeology.

271. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

sâmbătă, 27 iunie 2026

𝐂â𝐧𝐝 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬𝐜: 𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐢𝐟𝐫ă𝐦 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢

În cadrul proiectului „𝐏𝐢𝐞𝐭𝐫𝐞. 𝐂𝐨𝐧𝐝𝐞𝐢𝐞. 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞. 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢 𝐦𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭”, vă invităm miercuri, 1 iulie 2026, la o activitate educativă dedicată descifrării limbajului clasic al arhitecturii.

Vom descoperi împreună că o clădire monument nu este doar un ansamblu de ziduri, ferestre și elemente decorative. Fiecare detaliu, fiecare ornament și fiecare simbol poartă un înțeles și spune o poveste. Arhitectura are propriul său limbaj, pe care îl vom înțelege alături de dr. arh. Nicholas Cantoni, specialist atestat de Ministerul Culturii în restaurarea monumentelor istorice.

Cum recunoaștem simbolurile ascunse în decorul unei clădiri? Ce ne transmit ornamentele, proporțiile și elementele arhitecturale? Cum putem „citi” și înțelege povestea unui monument istoric?

Vă invităm să privim împreună patrimoniul construit cu alți ochi și să descoperim că, uneori, clădirile au multe de spus celor care știu să le asculte și să le „citească”.
Miercuri, 1 iulie 2026, ora 10,00
Muzeul de Istorie și Arheologie, P-ța Libertății, nr. 16
Activitatea se adresează atât elevilor, cât și adulților interesați de istorie, patrimoniu și arhitectură. Participarea este gratuită.

Activitatea face parte din proiectul „Pietre. Condeie. Istorie. Revitalizarea unei clădiri monument”, co-finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice – Sesiunea I/2025, în cadrul Subprogramului „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”.

Sursa informațiilor Muzeul Maramureşan.

Despre câteva monede americane deosebit de rare și valoroase - 27.06.2026 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Noi monede comemorative din San Marino - 27.06.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Republic of San Marino has added a new piece to its 2026 numismatic program with the issuance of a €5 silver coin dedicated to Giuseppe Verdi. The coin commemorates the 125th anniversary of the death of the celebrated Italian composer and is part of the "Great Composers of Music" series, a collection that in recent years has become one of the most recognizable in San Marino's numismatics.

Far from resorting to the classic portrait of the honoree, San Marino has opted for a much more evocative design. The coin doesn't depict Verdi, but rather one of the most iconic characters born from his work: Aida. In this way, the issue not only commemorates the composer, but also the artistic legacy that made him one of the most important figures in the history of music.

A silver coin inspired by the opera Aida

The choice of Aida is no accident. Premiered in Cairo in 1871, this opera is among Giuseppe Verdi's most famous compositions and continues to be performed regularly in major theaters around the world. Its blend of drama, love, power, and exoticism has made it one of the great masterpieces of opera.

Designer Daniela Longo has brought this world to life on the coin with a depiction of the Ethiopian princess Aida. The protagonist appears elegantly adorned with jewelry and decorative elements inspired by ancient Egypt. Behind her, the famous pyramids can be seen, an immediate reference to the setting of the story.

The lower part of the design incorporates a musical staff that recalls the true reason for the issue: the tribute to Giuseppe Verdi and the extraordinary influence that his music continues to exert more than a century after his death.

The result is a composition that is especially attractive to collectors, as it manages to unite music, history and art in a single piece without resorting to repetitive formulas.

The obverse maintains the identity of San Marino coins

The obverse of the coin features the official coat of arms of the Republic of San Marino, accompanied by the name of the issuing country and the face value. This is a common solution for many San Marino collector coins and allows the main artistic focus to remain on the reverse design.

The series dedicated to great composers continues to grow

This 5 euro coin from San Marino dedicated to Giuseppe Verdi is the third installment in the "Great Composers of Music" series. The collection began with an issue inspired by Giacomo Puccini and continued with one dedicated to Georges Bizet.

The selection of Verdi was one of the most anticipated within a series focused on fundamental figures of classical music. Composer of such celebrated works as Aida, La Traviata, Rigoletto, Nabucco, and Il Trovatore, his influence transcends the realm of opera and forms part of the European cultural heritage.

Characteristics of the Giuseppe Verdi coin

Feature Data

Issuing country San Marino
Face value 5 euros
Year 2026
Reason 125th anniversary of the death of Giuseppe Verdi
Series Great composers of music
Metal 925 sterling silver
Weight 18 grams
Diameter 32 millimeters
Quality Proof
Designer Daniela Longo
Print run 2,500 copies
Issue price 65 euros
Date of issue June 11, 2026

One of the most interesting silver coins from San Marino in 2026

With a limited mintage of only 2,500 copies, this silver Proof coin dedicated to Giuseppe Verdi is among San Marino's most exclusive issues for 2026. Its appeal lies not only in its scarcity, but also in an artistic approach that differs from the usual.

While many commemorative coins feature a portrait of the honoree, this issue chooses to depict one of his most universal creations. Thanks to this, the coin successfully conveys some of the atmosphere of Aida and transforms Verdi's music into an image engraved on silver—an approach that will surely be appreciated by both collectors of themed coins and classical music enthusiasts.

Sursa informațiilor aici.

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 28 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XIII

sâmbătă, 27 iunie 2026

𝐂â𝐧𝐝 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬𝐜: 𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐢𝐟𝐫ă𝐦 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢

Despre câteva monede americane deosebit de rare și valoroase - 27.06.2026 - VIDEO

Noi monede comemorative din San Marino - 27.06.2026

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete