Ştiinţă pentru toţi

marți, 5 mai 2026

AVENTURIN - Piatra norocului și a prosperității

Muzeul Geologic Național, invită publicul larg la evenimentul „Aventurin – Piatra norocului și a prosperității”, o expoziție specială dedicată iubitorilor de cristale, bijuterii și minerale cu proprietăți estetice și simbolice aparte.

Evenimentul se va desfășura în perioada 15 – 17 mai 2026, între orele 10:00 – 17:00 (ultima intrare), în curtea Muzeului Geologic Național (aripa stângă), oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi și achiziționa o varietate impresionantă de pietre semiprețioase, obiecte decorative și bijuterii unicat.

Aventurinul, cunoscut drept „piatra norocului”, este apreciat atât pentru frumusețea sa, cât și pentru simbolistica asociată prosperității, echilibrului și energiei pozitive. Expoziția aduce în prim-plan această piatră fascinantă, alături de multe alte minerale spectaculoase, într-un cadru accesibil și prietenos.

Accesul este gratuit, iar evenimentul se adresează atât colecționarilor și pasionaților de mineralogie, cât și publicului curios să descopere universul fascinant al cristalelor.

Vă așteptăm la Muzeul Geologic Național din București, Șoseaua Kiseleff nr. 2, pentru o experiență care îmbină știința, estetica și energia naturii.

Pentru mai multe informații:
www.geology.ro | 031.438.17.

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

„Ciupagele” cu „pumni” purtate de femeile din Șcheii Brașovului

„Ciupagele” cu „pumni” purtate de femeile din Șcheii Brașovului

În Șcheii Brașovului și zona Șaptesate (Săcele) se evidențiază cămășile femeiești țesute din borangic sau confecționate din tul brodat, fiind un semn al prosperității de care se bucurau locuitorii acestor zone.

Româncele din Șcheii Brașovului, inspirându-se din portul aristocrației românești, al patricienilor sași și al familiilor princiare din Țara Românească, au purtat cămașa scurtă, numită „ciupag”, cu mâneci largi și manșete din catifea, numite „pumni”, brodate cu fir metalic. Soțiile mocanilor săceleni purtau „ia cu fluturi”, realizată tot din tul de borangic, brodată și cu aplicații de paiete.

Din jurnalele croitoreselor din Brașov de la sfârșitul secolului al XIX lea – începutul secolului XX, aflăm că, influențate de moda timpului, femeile își comandau piese de îmbrăcăminte din tul, cu broderie. Acestea puteau să fie comandate cu modelul dorit, se lucrau la mașina de cusut cu ac special de brodat, sau se cumpăra tul realizat mecanic, direct de la prăvalie, și se cosea apoi de croitorese. Reclamele din epocă relevă un număr impresionant de prăvălii care vindeau materiale textile la metraj, sortimente diferite de materiale de import sau realizate în Brașov: crep de Chine, barchet, șifon, catifea etc.

Pentru a observa în detaliu cum se realiza broderia pe tul vă invităm să vizitați Muzeului de Etnografie Brașov, Bdul. Eroilor nr. 21A, de miercuri până vineri, între orele 10.00 – 18.00.

#ciupagelecupumni #ȘcheiiBrașovului #patricienisași #cămășifemeiești #borangic #iacufluturi #Șaptesate #Săcele #MuzeuldeEtnografieBrașov #broderie

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

O fibulă zoomorfă inedită de la Apulum

Miercuri, 6 mai 2026, ora 11:00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, va avea loc vernisarea Exponatului lunii mai: O fibulă zoomorfă inedită de la Apulum.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

La începutul primăverii anului 2023 distrugerea cu un utilaj a unui sarcofag roman cu inscripție în zona Cimitirului Municipal (Maieri) din Alba Iulia și semnalarea acestui fapt pe o pagina de socializare a Muzeului Unirii, a atras atenția presei și a determinat o cercetare arheologică de amploare.

Cu ocazia efectuării acestei cercetări preventive în ceea ce rămăsese neafectat din zona de extindere vestică a Cimitirului au fost descoperite o serie de complexe arheologice (63 la număr) databile în perioada de tranziție spre epoca bronzului, în perioada romană, precum și un orizont de locuire din secolele IX-XI. Procentual, cele mai multe dintre descoperiri sunt încadrabile în perioada romană.
Într-o primă etapă, printr-o decopertare mecanizată, a fost înlăturat stratului vegetal afectat de lucrările agricole. Cu această ocazie au ieșit la iveală sporadic câteva piese / materiale arheologice. Între acestea și o fibulă zoomorfă întreagă, fără analogii publicate până în prezent în Dacia romană și extrem de rară la nivelul descoperirilor din Imperiu.

Fibulele reprezintă piese de accesoriu cu care se prindeau în zona umărului anumite părți ale vestimentației, având aproximativ rolul unui ac de siguranță din ziua de astăzi.

Totodată, pe lângă caracterul utilitar aveau si rol ornamental, de podoabă sau de rang ori semn al apartenenței la o anumită comunitate. Erau confecționate de regulă din bronz prin turnare în tipar operațiune urmată de șlefuire și decorare, dacă era cazul. Existau, bineînțeles si fibule confecționate din metal prețios. Piese uzuale, acestea ilustrau moda vremii fiind, în funcție de provinciile imperiului, încadrabile în anumite tipologii. Cele mai numeroase sunt simple, rod al unor producții standardizate, de serie. Adesea în cercetările arheologice fibulele conferă putere de datare unui strat sau complex descoperit. Există însă și fibule deosebite prin decorul lor sau prin forma neobișnuită precum cea care va fi expusă la Muzeul Național al Unirii.

Această fibulă este realizată din bronz prin turnare în tipar având închiderea sub formă de balama. Este definită de prezența a două capete de cai la cele două extremități.

În lumea romană fibulele zoomorfe au diverse forme (câini, iepuri, pantere, tauri, cocoși, etc), cu numeroase variante. De regulă sunt confecționate din bronz (mai rar au fost descoperite din metal prețios), unele având decor emailat.

Fibulele zoomorfe cu reprezentări cabaline sunt bine documentate la nivelul Imperiului, câteva fiind descoperite și în Dacia. Acestea îmbracă diverse tipuri cu o serie de variante și subvariante.
Ceea ce diferențiază însă această piesă de restul este prezența celui de-al doilea cap în zona portagrafei.

Prezentarea va fi susținută de către dr. George Bounegru, cercetător științific al muzeului albaiulian si coordonatorul cercetării de acum trei ani din zona cimitirului.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Știm cu toții că există animale veninoase. Astfel, numeroase vietăți – inclusiv dintre cele mai comune, de primă utilitate pentru om, precum albinele – au secreții toxice pe care le injectează ca să se apere.

Știm cu toții că există animale veninoase. Astfel, numeroase vietăți – inclusiv dintre cele mai comune, de primă utilitate pentru om, precum albinele – au secreții toxice pe care le injectează ca să se apere.

Indiferent de cum ne-am fi închipuit noi că trebuie să arate, unul dintre cele mai veninoase animale este, de fapt, o specie de… melc marin care trăiește în mările calde din regiunea Indo-Pacifică!

Temuta vietate face parte genul Conus, numele său științific fiind Conus geographus, și prezintă un venin foarte puternic, ce poate fi letal chiar și pentru om!!

Melcii din familia Conidae sunt gastropode înalt specializate, cu dinți de tip harpon, conectați cu glandele producatoare de venin. Dinții sunt proiectați de pe o trompă lungă, numită „proboscis”, care poate fi ejectată rapid pentru a captura prada! Veninul acestor melci, compus din conotoxine (neurotoxine cu greutate moleculară mică), actionează prin blocarea receptorilor musculari și neuronali, producând o depolarizare masivă a terminațiilor nervoase, urmată de o inhibare a transmisiei neuromusculare. În sistemul nervos al prăzii se produce o adevărată „tornadă electrică”, aceasta paralizând în câteva secunde.

Un caz tipic de înțepătură de Conus implică inițial o arsură intensă la locul inoculării care, într-un interval de maximum o oră evoluează la paralizie progresivă a mușchilor. În fazele ulterioare pot surveni simptome precum vedere încețoșată, dificultăți la înghițire și vorbire, pierderea cunoștinței și dispnee, cu evoluție spre un fatal stop cardio-respirator.

Până în prezent au fost izolate si studiate peste 3000 de conotoxine diferite provenite de la speciile de Conus și se estimează că sunt în jur de 41 de milioane de peptide diferite în veninul lor, acești melci reprezentând o adevarată comoară pentru industria farmaceutică!!

#muzeulantipa #animaleveninoase #melcmarin

: Almed2 [CC BY-SA 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

𝐎 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐇𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆

𝐎 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐇𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆

Fragment dintr-un mic 𝐦𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, cu inscripție, dedicat zeului 𝐇𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞, 𝐝𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐈, descoperit întâmplător în anul 1962, în apropierea zonei locuite a orașului, la circa 300 m nord-est de un cimitir local, conform consemnărilor din momentul descoperirii.

𝑫𝒊𝒎𝒆𝒏𝒔𝒊𝒖𝒏𝒊: 30 × 11 × 8 cm

Piesa păstrează, în partea superioară, urme sculpturale sugestive: resturi ale piciorului stâng al zeului, alături de elemente care evocă leul din Nemeea, învins de Hercule, precum și reprezentarea unui cap de taur, probabil asociat taurului din Creta, înfrânt de erou într-una dintre muncile sale.

Fragmentele iconografice sugerează un decor dedicat forței și victoriei divine, în care Hercule este protector.

Pe soclu se păstrează 𝐢𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭̦𝐢𝐚 𝐯𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚̆, dispusă pe trei rânduri, cu 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝟏-𝟐 𝐜𝐦, prin care este consemnat gestul dedicantului:

𝐌. 𝐎𝐩𝐞𝐥𝐥𝐢𝐮𝐬 𝐌𝐚𝐱𝐢𝐦𝐮𝐬, decurion din Montana (Mihajlovgrad, Bulgaria de astăzi), originar din Dalmația, dedică monumentul lui Hercule pentru sănătatea locuitorilor din Malva, împlinindu-și astfel făgăduiala.

Monumentul ilustrează practica votivă din lumea romană, în care promisiunea făcută unei divinități era îndeplinită în schimbul protecției sau al favorului cerut. Hercule apare aici ca protector al comunității și simbol al forței și al biruinței asupra obstacolelor.

Piesa face parte din colecția 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 și poate fi admirată în expoziția permanentă „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, sala „𝐶𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡̦𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑎𝑠𝑒. 𝐴𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖”.

Vă invităm să o descoperiți!

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Dorel Bondoc, „𝐶𝑖𝑜𝑟𝑜𝑖𝑢 𝑁𝑜𝑢. 100 𝐷𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑖 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒”, Craiova, 2010.

𝑨𝒇𝒊𝒔̦/𝑻𝒆𝒙𝒕: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

#Hercule #Epigrafie #Arheologie #DaciaRomana #MuzeulOlteniei

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Noi monede comemorative din Camerun - 05.05.2026 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Erato and Polyhymnia are the protagonists of the final episode that concludes the extraordinary collection dedicated to Greek mythology, "The Nine Muses ," a series that has taken inspiration from the daughters of Zeus and Mnemosyne, symbols of the arts, knowledge, and human creativity.

The collection is distinguished by its characteristic antique mosaic effect, an aesthetic device that directly evokes classical art and lends a rich visual texture to each piece. This choice not only reinforces the series' visual identity but also offers a contemporary interpretation of ancient art. Adding to this is the presence of subtle gold details, which lend a symbolic touch, highlighting the uniqueness of each muse and her sphere of influence.

Erato and Polyhymnia

Reverse

The voices of devotion and desire unite in poetic harmony. Polyhymnia, muse of sacred poetry and hymns, radiates a serene grace; her art is consecrated to the divine. Beside her, Erato, muse of lyric poetry and love, embodies passion and tenderness, and her lyre is the faithful companion of every verse of the heart.

The coin depicts both muses in expressive high relief, capturing the elegance of their forms and the contrast of their poetic realms. The digital printing recreates the characteristic effect of ancient mosaics, while the gold color adds luminous touches to the composition, enriching the scene with classical grandeur and radiant depth.

Obverse

The common obverse of the entire series features a stylized central image of a radiant sun on a mosaic-effect surface. The composition is framed by a circular band depicting the symbolic attributes of each muse, with those belonging to the featured muse highlighted in gold.

Sursa: Youtube Utilizator: MINT XXI

OTHER COINS THAT MAKE UP THE COLLECTION

CLIO AND URANIA (2026)

The muses of memory and discovery meet in eternal harmony. Clio, guardian of history, holds her scrolls as testament to humanity's legacy, while Urania, muse of astronomy, points to the stars, guiding humankind toward new horizons. Together, they embody the union of past and future, of knowledge and wonder.

The coin brings its presence to life through high relief, where every fold, gesture, and expression is rendered with striking depth. Behind it, digital printing recreates an ancient mosaic effect, evoking the grandeur of classical art. A subtle touch of gold enhances its symbolic attributes, adding a radiant glow to the composition.

MELPOMENE AND THALIA (2025)

The eternal duality of emotion is embodied in Melpomene and Thalia, muses of tragedy and comedy. This coin presents a striking contrast: sadness in one mask, joy in the other. Represented in high relief with great precision, the muses embody the emotional depth and elegance of classical theater.

Behind them, the digital print recreates an ancient mosaic effect, framing the scene with rich texture and historical depth.

TERPSICORE AND EUTERPE (2025)

Terpsichore and Euterpe, these two delicate muses of ancient Greek mythology embody the essence of creative expression.

Terpsichore, the graceful muse of dance and choral song, stands elegantly with her lyre, ready to set the rhythm of the dance, while Euterpe, the delicate muse of music and lyric poetry, holds her flute, evoking moving melodies.

The intricate design, enhanced by a special ancient mosaic effect, beautifully reflects the high arts and mythology intertwined in perfect harmony.

CALLIOPE (2024)

As the eldest of the Muses, Calliope is honored for her mastery of epic poetry and eloquence; her name means "she of the beautiful voice." The coin depicts Calliope against a background with an antique mosaic effect, created using a special finish.

The eternal eloquence of poetry merges with the enduring power of words.

Common specifications of all coins in the collection

Series The Nine Muses
Issuing country Republic of Cameroon
Face value 2000 CFA francs
Metal .999 Silver
Weight 2 oz
Diameter 50 mm
Finish Aged
Techniques High relief, digital printing, digital gilding
Print run 500 pieces

Sursa informațiilor aici.

Emisiune numismatică cu tema „Steaua București - 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”

Începând cu data de 7 mai 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema „Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”.

Caracteristicile monedelor sunt următoarele:

Metal argint tombac cuprat
Valoare nominală 10 lei 1 leu
Titlu 999‰ -
Formă rotundă rotundă
Diametru 37 mm 37 mm
Greutate 31,103 g 23,5 g
Cant zimțat zimțat
Calitate proof proof

Aversul monedei din argint prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”.

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2026”.

Reversul comun al monedelor din argint și tombac cuprat redă sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”.

Monedele din argint și tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajele maxime aprobate sunt de 4.000 de piese pentru moneda din argint și 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 1.000,00 lei, inclusiv TVA și certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 260,00 lei, inclusiv TVA și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint și monedele din tombac cuprat cu tema „Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica: https://www.bnr.ro/664-Numismatica.

Sursa informațiilor BNR.

Argint

Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31.103 grame;
Dimensiune: rotundă - diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj maxim: 4000.

Avers: prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”.

Revers: redă sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”.

Tombac-cuprat

Valoare nominală: 1 leu;
Metal: Tombac-cuprat -/1000;
Greutate: 23.5 grame;
Dimensiune: rotundă - diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj maxim: 4000.

Avers: prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2026”.