𝗗𝗼𝘂𝗮̆ 𝗿𝗲𝗽𝗿𝗲𝘇𝗲𝗻𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗗𝗶𝗼𝗻𝘆𝘀𝗼𝘀/𝗕𝗮𝗰𝗰𝗵𝘂𝘀
Continuăm astăzi prezentarea zeilor adorați la Tomis, în epocă romană (în sec.I-III d.H) cu două artefacte dedicate lui Bacchus/Dionysos, figură extrem de importantă în panteonul greco-roman și adorat deopotrivă în lumea tracică. Ambele piese fac parte din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit în centrul orașului modern Constanța în anul 1962. Dionysos/Bacchus era zeul vinului și al viței de vie, al vegetației și al naturii reînviate, o divinitate a fertilității, al extazului orgiastic și al teatrului.
Primul artefact, extrem de interesant și de complex, este un relief votiv pe o placă de marmură gălbuie cu cristale mari, și îl înfățișează pe Dionysos însoţit de principalii lui acoliţi. Monumentul are la bază o inscripţie în limba greacă. Figura centrală a basoreliefului este cea a lui zeului, înconjurat de patru divinităţi, ale căror imagini sunt dispuse în câte unul din cele patru unghiuri ale câmpului. În partea stângă, jos, apare în picioare, pe un soclu rotund, Priapus, cu corpul nud şi cu barbă, purtând o pînză răsucită în jurul capului. Sprijinindu-se cu picioarele din faţă pe acelaşi soclu rotund, se înalţă pantera neliniştită, care întinde capul spre vasul ţinut de Bacchus, de unde curge vin. După cum se știe, Priapus era zeul grec și roman al fertilității masculine, al reproducerii, dar și al grădinilor și al livezilor iar asocierea sa cu Dionysos este una obișnuită, cu atât mai mult cu cât sursele mitologice îl indică drept fiu al lui Dionysos și al Afroditei. Deasupra imaginii lui Priap, în colţul superior stîng, apare și cea a unui satir, cu picioare de ţap, cu barbă şi cu coarne, stând pe un suport. Satirul culege struguri din coarda cu frunze şi cu ciorchini, pe care se şi sprijină cu picioarele.
În dreapta reliefului, jos, este redat corpul de dimensiuni reduse al lui Pan, îmbrăcat cu tunică până la genunchi. Atât satirul, cât și Silen, sunt personaje obișnuite ale cortegiului dionisiac. Silen era cel mai bătrân dintre satiri, tutore și prieten al lui Dionysos, înțelept, dar cu comportament bahic și înfățișare grotească.
Colţul superior drept al reliefului este rezervat unei divinităţi care în mod obişnuit nu apare în cortegiul lui Dionysos: este Cavalerul Trac mergînd la pas. Unul din picioarele din faţă ale calului se află ridicat în dreptul unui mic altar. Inscripția de pe monument a fost tradusă astfel: "Noroc bun! Lui Dionysos Kathegemon (Conducătorul), Aquilinus al lui Artemidoros (a pus) această ofrandă în împrejurări fericite, spre binele său". Eroul cavaler este prezentat în ipostaza sa obișnuită de vânător, el fiind și un protector l muritorilor și al mormintelor. Piesa a fost datată în prima jumătate a sec.III d.H.
Cea de a doua piesă prezentată astăzi este un relief de marmură în care Bacchus/Dionysos este prezentat în poziţie de repaus. Pe cap, zeul are o cunună de sub care apare părul, în bucle mari. Este îmbrăcat cu tunică scurtă şi cu himation, care ajunge până la genunchi. La mijloc el este încins cu o piele de capră, sub piept, cu o centură, și este încălţat cu cizme scurte. Mâna stângă, ridicată la înălţimea capului, ţine thyrs-ul, toiagul său lung împletit cu viță de vie și iederă. Cu dreapta ţine de toartă kantharos-ul (vas pentru băut vin), pe care îl întoarce spre capul unei pantere, animal simbol în cultul lui Dionysos. În stânga reliefului, jos, apare o cistă, coșul de răchită purtat în procesiuni, iar în jurul acesteia este încolăcit un şarpe, căruia nu i se vede capul. Cultul lui Dionysos s-a născut în Tracia și a pătruns în Grecia într-o vreme foarte îndepărtată, întruchipând rodnicia vegetaţiei şi în special a viţei de vie. În epoca romană a fost adoptat de latini care l-au numit Bacchus, dar și Liber Pater (Tatăl liber), printr-o asimilare cu o veche divinitate italică, a rodniciei vegetale. În cadrul sărbătorilor închinate lui Dionysos-Bacchus şi care aveau loc primăvara, cultul acestui zeu implica un adevărat cortegiu sacru în care erau integrate mai multe divinităţi acolite de caracter agrest şi pastoral, ca Pan, Priap, Silen, Satirii. Cultul era însoţit de manifestări exuberante, fireşti pentru o sărbătoare a vinului: beţie, dans, muzică, toate împinse până la orgie. Sărbătorile dionisiace nu aveau însă numai acest aspect, ci erau folosite şi ca un prilej de manifestare a aptitudinilor artistice, căci în cadrul lor se organizau concursuri de muzică, dans şi sport. Datare probabilă a acestei piese este prima jumătate a secolului al III-lea d.H.
𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 - 𝑽𝒊𝒛𝒊𝒕𝒂𝒕̗𝒊 𝒎𝒂𝒓𝒆𝒍𝒆 𝒂𝒕𝒆𝒍𝒊𝒆𝒓 𝒇𝒐𝒕𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒄 𝑭𝑶𝑻𝑶-𝑹𝑶𝒀𝑨𝑳, 𝑴𝒂𝒓𝒊𝒄𝒂 𝑷𝒂𝒕𝒓𝒐𝒑𝒐𝒍, 𝒔𝒕𝒓. 𝑪𝒂𝒓𝒐𝒍 𝒏𝒐.60, 𝒖𝒏𝒅𝒆 𝒔𝒆 𝒆𝒙𝒆𝒄𝒖𝒕𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊 𝒇𝒐𝒕𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒆𝒕𝒊𝒄𝒆 𝒄𝒖 𝒑𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒗𝒂𝒏𝒕𝒂𝒋𝒐𝒂𝒔𝒆. 𝑷𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒓𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂̆: 𝒍𝒂 12 𝒄.𝒑., 𝒖𝒏 𝒓𝒆𝒄𝒐𝒓𝒅 𝒈𝒓𝒂𝒕𝒊𝒔. (𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂 𝒕𝒆𝒂𝒕𝒓𝒂𝒍𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝒄𝒊𝒏𝒆𝒎𝒂𝒕𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒄𝒂̆, 1925)
https://minac.ro/18-iunie-doua-reprezentari-ale-zeului.../
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Mercurius, corespondentul zeului grec Hermes, este o divinitate importantă din panteonul roman.
El era mesagerul zeilor, ghidul sufletelor în lumea de dincolo, precum și protectorul călătorilor, al hoților și al comerțului. Statuia lui Mercurius de la Călugăreni provine din principia (clădirea comandamentului) castrului, de aceea se presupune că a fost folosită în aedes.
Statuia aparține așa-numitului tip gallic. Pe baza contextului arheologic, ea a fost utilizată până la mijlocul sau în a doua jumătate a secolului al III-lea d. Hr.
Cei interesați au șansa să vadă această piesă extraordinară în expoziția Limesparcului de la Călugăreni.
Tezaurul poate fi admirat în expoziția permanentă a Muzeului George Severeanu.
