Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 4 aprilie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea II

1. Campania de prospecțiuni geofizice desfășurată ca urmare a parteneriatului cu Centrul Arheologic din Olomouc și Universitatea din Brno (Cehia) ne-a oferit rezultate frumoase.

Au fost investigate câteva situri, respectiv tumuli și așezări preistorice. Datele obținute sunt interesante și ne oferă noi date despre modul cum arătau așezările culturii Cucuteni, despre eforturile sociale necesare pentru a construi sisteme defensive și chiar despre un anumit tip de organizare a așezărilor.

Teritoriul județului Neamț ascunde vestigii extrem de importante pentru istoria noastră, iar noi promovăm județul Neamț prin cercetare.

#archaeology #prehistory #science #heritage #Cucuteni #Czech #technology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐒𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

Ziua de 𝟏 𝐀𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 are o însemnătate aparte pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în această zi a 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟏𝟗𝟔𝟐 a fost descoperit așa-numitul 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬.

Cu prilejul unor săpături efectuate pentru construirea unui bloc de locuințe pe terenul fostei gări, a apărut, într-o groapă, capul unei statui de marmură. Oamenii de la fața locului au anunțat telefonic conducerea muzeului. Inițial, specialiștii instituției au crezut că este doar o păcăleală de 1 aprilie, dar insistența celor care au făcut descoperirea a determinat deplasarea arheologilor la locul săpăturii, confirmându-se astfel spectaculoasa descoperire. Specialiștii de la muzeu au început imediat săpătura sistematică de salvare.

În cadrul acestei operațiuni, pentru a înlesni înregistrările stratigrafice prin obținerea profilelor necesare, a fost marcat un spațiu de 6x4 m, având în centru capul statuii inițial descoperite (zeița Fortuna). Aceasta părea, în acel moment, să se afle pe vechiul său loc de așezare (in situ), fapt care, dacă s-ar fi adeverit, ar fi constituit un caz excepțional în țara noastră.

Singura observație arheologică pozitivă, de ordin stratigrafic, a fost existența unui fragment de zid executat din piatră nefasonată, legată cu pământ, datând probabil din secolele V-VI d.H., zid care tăia groapa cu statui și care fusese construit ulterior îngropării monumentelor. Pe măsura adâncirii gropii au început să apară alte sculpturi de marmură, toate așezate astfel încât să se sprijine unele pe altele, pentru ca grupul să reziste presiunii pământului și să nu se disloce. În total au fost descoperite 24 de sculpturi, care, evident, fuseseră adunate și îngropate în mod organizat.

Piesele scoase la iveală reprezintă și astăzi valori inestimabile de patrimoniu, unice în România, recunoscute și apreciate pe plan internațional. Ele au fost toate datate în secolele II-III d.H., și aparțineau unor divinități diverse din panteonul religios greco-roman, oriental și autohton. Tezaurul se află și astăzi în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), iar de-a lungul a aproape șapte decenii a atras milioane de vizitatori, din țară și din străinătate.

Unele dintre artefacte sunt piese din marmură de foarte bună calitate, realizate la un nivel artistic înalt. Altele sunt din materiale de o calitate mai modestă, în general calcar friabil extras din cariere locale, iar în unele cazuri și execuția artistică lasă de dorit. Chiar dacă între obiecte există diferențe calitative, acestea, privite în ansamblu, reușesc să contureze imaginea unui Tomis cosmopolit, cu un univers religios divers.

Potrivit unei ipoteze a specialiștilor, Tezaurul de Sculpturi de la Tomis a fost ascuns, cel mai probabil, la sfârșitul secolului IV d.H., într-o perioadă în care creștinismul devenise singura religie oficială a Imperiului Roman, iar celelalte culte, considerate păgâne și idolatre, fuseseră scoase în afara legii. O altă teorie propune ca ascunderea tezaurului să fie datată în epoca modernă, cel mai probabil în secolul XIX.

Din piesele de înaltă calitate artistică se remarcă ansamblul statuar Fortuna cu Pontos, zei protectori ai orașului Tomis, Șarpele Glykon, dubla reprezentare a zeiței Nemesis și bustul marii divinități egiptene Isis. Celelalte piese din tezaur reprezintă zeități precum Cybele, Bacchus (două basoreliefuri), Mercur, Diana, Selene, Hekate (trei statuete și două basoreliefuri), Grațiile, Dioscurii, patru basoreliefuri ale Cavalerului Trac și reprezentarea zeului Mihtras.

Tezaurul a fost publicat de către specialiștii MINAC în două cataloage: primul, la scurt timp după descoperire, în 1963, iar cel de-al doilea, la sfârșitul anului 2024, o prezentare complexă și actualizată conform noilor informații de specialitate. De asemenea, tezaurul și piesele sale au fost foarte des subiectul a numeroase lucrări științifice, semnate de reputați autori din țară și din străinătate.

Pentru a celebra senzaționala descoperire din 1962, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va prezenta, în prima parte a lunii aprilie, piesele care compun Tezaurul de Sculpturi. Cu ajutorul acestora, dar și al altor piese din patrimoniul instituției noastre, vom putea recrea universul multireligios al cetății Tomis, din perioada de toleranță religioasă a secolelor I-III d.H, în plină stăpânire romană.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥 𝐁𝐫𝐢𝐬𝐭𝐨𝐥 – 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐥𝐚 𝟏 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟒 – 𝐂𝐚𝐬𝐚̆ 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐩𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐌𝐚𝐫𝐞 – 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐦𝐞𝐫𝐚 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐩𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞. (𝟏𝟗𝟐𝟓)

Sursă foto: MINAC

https://minac.ro/1-aprilie-descoperirea-tezaurului-de.../

#MINAC #tezaur #Tomis #1aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta #VasileCanarache #arheologie #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

3. TEZAURUL BIZANTIN DE LA HORGEȘTI

Tezaurul bizantin de la Horgești, județul Bacău a fost descoperit în mod întâmplător de către săteni în albia pârâului Răcătău, în anul 1968. Este compus din 57 de monede, descoperite într-un un vas din aramă cu lanț alcătuit din 30 de verigi din bronz și 13 bucăți de tablă din aramă.

Moneda din imagine se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău cu nr. de inventar 6010, este datată în secolul al VI-lea și prezintă următoarele caracteristici:

Avers: Împăratul Iustin al II-lea și împărăteasa Sofia sunt reprezentați pe tron. Împăratul ține în mână un glob crucifer, iar soția sa un sceptru cu cruce.
Revers: Litera M (care reprezintă valoarea de 40 de nummi), deasupra regăsim o cruce, iar pe laturi anul de domnie și monetaria Constantinopol.

Cele 57 de monede reprezintă emisiuni din vremea împăraților Justin II (565-578) - 28 de exemplare, Tiberiu II Constantin (578-582) - 4 exemplare și Mauriciu Tiberiu (582-602) - 25 de exemplare.
Majoritatea monedelor au fost bătute în monetăriile din Constantinopol, Nicomedia, Antiohia, Cyzic și Tesalonic. Cea mai veche monedă datează din anul 566/567 de la împăratul Iustin II, iar cea mai nouă din anul 596/597 și a fost emisă în perioada împăratului Mauriciu Tiberiu.

Tezaurul bizantin nu reprezintă o descoperire întâmplătoare în zona Moldovei, ci se adaugă că semnificație celor de la Ștâncești-Botoșani, Iași, Botoșana-Suceava, Țibucani-Neamț, Dulcești-Roman, Obârșeni din Vaslui, Tecuci sau Galați.

Obiectele numismatice prezentate anterior dovedesc importanța circulației monetare bizantine în Moldova, în secolul al VI-lea și atestă o amplă activitate comercială a Bizanțului în această zonă.
Îngroparea tezaurului de la Horgești este pusă în legătură cu evenimentele care au avut loc la sfârșitul secolului al VI-lea, când în Moldova se poate vorbi de o deplasare masivă a slavilor către Peninsula Balcanică.

Bibliografie:
Dan Gh. Teodor, Elemente și influențe bizantine în Moldova în secolele VI-XI, Sciva, XXI, tomul 1, 1970, pp. 97-128.
Viorel Căpitanu, Tezaurul de monede bizantine descoperit la Horgești (jud. Bacău), Carpica, IV, 1971, pp. 253-269.
Constantin Buzdugan, Notă suplimentară despre tezaurul bizantin de la Horgești (jud. Bacău), Carpica, VI, 1973-1974, pp.47-53.

Dr. Popovici Elena-Brîndușa

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

4. 𝐈𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐢𝐧𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐓𝐄𝐙𝐀𝐔𝐑𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐃𝐄 𝐒𝐂𝐔𝐋𝐏𝐓𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐓𝐎𝐌𝐈𝐒

Data de 𝟏 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 rămâne una de referință în evoluția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, deoarece în urmă cu 64 de ani specialiștii instituției au trăit momente de mare emoție, cu ocazia descoperirii a unor artefacte antice de excepție, cunoscute mai apoi sub sintagma „𝑻𝒆𝒛𝒂𝒖𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒄𝒖𝒍𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑻𝒐𝒎𝒊𝒔❞.

Rememorând efervescența acelor clipe, Vasile Canarache, directorul muzeului la acea vreme, a descris în volumul publicat în 1963, contextul descoperirii vestigiilor antice, relatând că, după demolarea vechii clădiri a gării din centrul Constanței, pe terenul amplu rezultat au fost demarate lucrările de construcție ale noilor ansambluri de locuințe. Cu această ocazie, sub terasamentul liniilor ferate, muncitorii au zărit răsărind din pământ capul unei frumoase sculpturi feminine: „𝐼̂𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑣𝑎𝑟𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 1962, 𝑠𝑎̆𝑝𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑏𝑎𝑠𝑖𝑙𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑖, 𝑙𝑎 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎 30 𝑚 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡̗𝑖𝑎 𝑏𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑖 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑓𝑢𝑠𝑒𝑠𝑒 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎𝑡 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑗𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑏𝑎𝑠𝑖𝑙𝑖𝑐𝑖𝑖, 𝑢𝑛 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑎 𝑑𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑚𝑢𝑟𝑎̆ 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑜 𝑧𝑒𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑖𝑛𝑖𝑛𝑎̆”.

Deși la început vestea a fost privită cu scepticism, crezându-se că este vorba despre o farsă (fiind ziua de 1 aprilie!), deplasarea specialiștilor în teritoriu și desfășurarea cercetării arheologice au confirmat rapid importanța descoperirii. În scurt timp au fost recuperate 24 de piese sculpturale, statui și basoreliefuri reprezentând diverse divinități ale lumii antice. Între acestea se remarcă reprezentările 𝐹𝑜𝑟𝑡𝑢𝑛𝑎 𝑐𝑢 𝑃𝑜𝑛𝑡𝑜𝑠, 𝑆̗𝑎𝑟𝑝𝑒𝑙𝑒 𝐺𝑙𝑦𝑘𝑜𝑛, 𝑁𝑒𝑚𝑒𝑠𝑖𝑠 și 𝐼𝑠𝑖𝑠, alături de alte zeități, precum 𝘊𝘺𝘣𝘦𝘭𝘦, 𝘚𝘦𝘭𝘦𝘯𝘦, 𝘉𝘢𝘤𝘤𝘩𝘶𝘴, 𝘔𝘦𝘳𝘤𝘶𝘳, 𝘋𝘪𝘢𝘯𝘢, 𝘎𝘳𝘢𝘵̗𝘪𝘪𝘭𝘦, 𝘋𝘪𝘰𝘴𝘤𝘶𝘳𝘪𝘪, 𝘏𝘦𝘬𝘢𝘵𝘦, 𝘈𝘴𝘤𝘭𝘦𝘱𝘪𝘰𝘴, 𝘊𝘢𝘷𝘢𝘭𝘦𝘳𝘶𝘭 𝘛𝘳𝘢𝘤, 𝘔𝘪𝘵𝘩𝘳𝘢𝘴 și 𝐻𝑒𝑟𝑚𝑒𝑠.

Impactul descoperirii s-a propagat imediat în întregul areal științific românesc. După lucrările de conservare și restaurare primară, câteva săptămâni mai târziu, piesele 𝑻𝒆𝒛𝒂𝒖𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒔𝒄𝒖𝒍𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑻𝒐𝒎𝒊𝒔 au fost expuse la primul etaj al Muzeului Regional al Dobrogei, într-o sală special amenajată. Senzaționala descoperire a devenit imediat un punct de atracție în rândul turiștilor români și străini, doar în vara anului 1962 piesele fiind admirate de peste 300.000 de vizitatori.

La peste șase decenii distanță de la remarcabila descoperire, 𝑻𝒆𝒛𝒂𝒖𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒄𝒖𝒍𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑻𝒐𝒎𝒊𝒔 continuă să fie un reper pentru înțelegerea trecutului antic al Dobrogei, și o mărturie a bogăției culturale a acestui spațiu, devenind parte a patrimoniului cultural național și universal.

Vă invităm să retrăiți emoția acelor clipe impresionante, printr-o serie de imagini inedite păstrate în arhiva muzeului, care au surprins momentul descoperirii, precum și primele intervenții de conservare, realizate 𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑢 de specialiștii instituției.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina web https://tezaurminac.ro.

#MINAC #Tezaur #sculpturi #Tomis #1aprilie #arheologie #muzeu

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

5. Publicarea articolului “The mega-structure at Stăuceni-‘Holm’, Botoșani County, Romania and the debate about the governing of Cucuteni–Trypillia settlements” în prestigioasa revistă PLOS One reprezintă un moment de referință pentru cercetarea arheologică, din arealul botoșănean, dedicată complexului cultural Cucuteni–Trypillia. Articolul este rodul unei colaborări strânse între un colectiv format din profesori și studenți de la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nuremberg, Germania și arheologi din cadrul Muzeului Județean Botoșani.

Semnat de Doris Mischka, Carsten Mischka, Adela Kovacs, Aparaschivei Constantin și Elena Marinova, studiul aduce în prim-plan situl de la Stăuceni-Holm, oferind o analiză aprofundată a unei mega-structuri cu implicații majore asupra modului în care înțelegem organizarea socială și mecanismele de guvernare în comunitățile eneolitice. Mega-structura a fost cercetată până în prezent timp de două campanii și a furnizat materiale arheologice care permit integrarea datelor spațiale și de paleo-mediu într-un model interpretativ coerent. Prin interpretarea funcționalității acestor structuri de mari dimensiuni, articolul contribuie la dezbaterea privind existența unor forme incipiente de organizare colectivă, coordonare comunitară și posibilă ierarhizare socială în cadrul așezărilor Cucuteni–Trypillia.
Studiul consolidează vizibilitatea cercetării arheologice din România în circuitul științific, demonstrând valoarea excepțională a patrimoniului din județului Botoșani.

Publicarea unui articol științific în prestigioasa revistă de specialitate PLOS One are o importanță deosebită în mediul academic internațional, atât prin vizibilitate, cât și prin impactul asupra validării cercetării. PLOS One este una dintre cele mai mari și recunoscute reviste științifice open-access din lume. Acest lucru înseamnă că articolul este accesibil gratuit, fără bariere, pentru cercetători, instituții și publicul larg, ceea ce crește semnificativ gradul de difuzare a informației. Publicarea într-o astfel de revistă implică un proces riguros de peer-review. Articolul este evaluat de specialiști din domeniu, ceea ce garantează calitatea metodologică, corectitudinea datelor și validitatea concluziilor. Astfel, studiul dobândește credibilitate științifică solidă.

Pentru cei care vor să afle mai multe despre descoperirile spectaculoase de la Stăuceni-Holm, jud. Botoșani, articolul este disponibil online (link).

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

6. Știai că una dintre cele mai fascinante piese de orfevrărie dacică poate fi admirată chiar la Muzeul George Severeanu?

Brățara spiralică din argint, cu plăci terminale și protome zoomorfe, nu este doar un obiect de podoabă, este o expresie unică a măiestriei orfevrilor din Dacia preromană. Acest tip de artefact nu are analogii în alte spații culturale, fiind o creație originală a lumii geto-dacice.

Descoperiri similare provin din zona Munților Orăștiei și din bazinele Mureșului și Târnavelor – adevărate centre ale aurului și argintului în Antichitate. Mai mult, astfel de brățări apar și în zona Dunării inferioare, iar unele dintre ele au ajuns chiar în colecția Severeanu.

Forma sa spiralică și capetele decorate cu protome zoomorfe ridică întrebări fascinante: era un simbol al puterii? O ofrandă pentru divinități? Sau parte dintr-un ritual funerar simbolic? Misterul rămâne deschis…

Vino să o descoperi de aproape și să pășești într-o lume veche de peste 2000 de ani.

Te așteptăm la muzeu!

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

7. 𝐅𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐮 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐨𝐬, 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐢 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜

Ansamblul statuar 𝐅𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐮 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐨𝐬 este un minunat monument de marmură, emblematic şi reprezentativ pentru oraşul Tomis, modernul Constanţa. Este o sculptură lucrată în marmură albă, fină, cu o înălțime de 1,5 metri. Fortuna este reprezentată având, într-o mână, Cornul Abundenței, semn al bogăției și fertilității, simbol al bunăstării pe care o oferea cetății. În cealaltă mână, distrusă probabil încă din antichitate, este posibil să fi ținut un sceptru – postură în care a fost adesea reprezentată în statuile dedicate ei în antichitate. Zeița, Tyche, cum o numeau grecii, este, într-adevăr, larg reprezentată în lumea greco-romană. Nu același lucru se poate spune însă despre micul zeu ce apare alături de zeiță în ansamblul sculptural. Puține lucruri se știu despre această divinitate masculină misterioasă, practic necunoscută în afara vestului pontic. Foarte probabil, de la acest zeu enigmatic vine și numele antic al Mării Negre, numită de către greci Pontos Euxeinos, „Marea Ospitalieră”.

Această divinitate marină este, în fapt, una dintre cele mai vechi prezenţe ale mitologiei universale. Cultul său era venerat înaintea celebrului Neptun-Poseidon şi a frumoasei sale regine, Amfitrite. Pontos este un titan, un zeu preolimpian, fiu al zeiţei pământului, Gaia (Geea), şi al lui Aether, zeul aerului pur, în care trăiau doar nemuritorii. El este părintele a numeroase divinităţi marine, cum sunt Nereus - Bătrânul Mării - sau Thamas - marea înfuriată - , zei adorați în întreaga antichitate. În afara relaţiei sale incestuoase cu Gaia, Pontos a fost soţul zeiţei mării, Thalassa, mereu invocată de-a lungul mileniilor, în literatură și artă.

Personaj mitologic iubit de marinarii Pontului Euxin, bătrânul zeu preolimpian a pierdut cu timpul, pe nedrept, lupta pentru primul loc în posteritate, în faţa deja celebrului Neptun şi a devenit doar un zeu local, al Euxinului.

În reprezentarea de la Constanța, 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐨𝐬 apare în stânga frumoasei zeiţe, ieşind nud dintr-un soclu de frunze de acant, ce pot fi interpretate şi ca valuri ale mării. Cu mâna dreaptă se sprijină de un trunchi de arbore, iar cu stânga ţine prora unei corăbii. Are părul şi barba cârlionţate şi ude, iar trupul său este musculos, aşa cum se cuvine unui zeu puternic şi preţuit. Poartă pe cap coroana murală, un zid de cetate cu o poartă având două intrări arcuite, mărginite de turnuri.

Această coroană demonstrează că el era 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 antic (alături de Fortuna) şi că îşi avea, cu siguranţă, în oraş un templu maiestuos, unde era venerat de navigatori, comercianţi, soldaţi sau de simpli locuitori ai cetăţii. Ansamblul statuar ce îi reprezintă pe cei doi a fost realizat undeva spre sfârșitul secolului al II-lea p.Chr., poate la începutul celui de-al III-lea, în plină dominaţie romană în Dobrogea. La Tomis, lui Pontos i se aduceau zilnic ofrande, pentru ca el să vegheze binevoitor asupra destinelor marinarilor ce străbăteau valurile mării. Pontos avea grijă să le asigure ape liniştite, iar Fortuna le asigura Norocul în călătorii.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐅𝐞𝐝𝐞𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐒𝐚̆𝐭𝐞𝐬̗𝐭𝐢, 𝐒𝐮𝐜𝐮𝐫𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐒̗𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐌𝐚𝐧𝐠𝐚𝐥𝐢𝐞𝐢) 𝐧𝐨.𝟒𝟏 – 𝐕𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧 𝐜𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐦𝐚̆𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢 𝐭̗𝐚̆𝐫𝐚̆𝐧𝐞𝐬̗𝐭𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 𝐬̗𝐢 𝐏𝐚̂𝐧𝐳𝐞𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐒𝐭𝐨𝐟𝐞, 𝐆𝐡𝐞𝐭𝐞, 𝐇𝐚𝐢𝐧𝐞 – 𝐓𝐨𝐭 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐦𝐛𝐫𝐚̆𝐜𝐚̆𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞 – 𝐂𝐨𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̗𝐭𝐢. (𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐢𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐬̗𝐢 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥𝐮𝐥,𝟏𝟗𝟐𝟒)

Sursă foto: MINAC

https://minac.ro/2-aprilie-fortuna-cu-pontos-protectori.../

#MINAC #2aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta #Fortuna #Pontos #tezaur #sculpturi #Tomis #muzeu #istorie #arheologie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

238. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 4 aprilie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea II

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete