Ştiinţă pentru toţi

1. De ce nu trebuie acceptate intervențiile neprofesioniste în siturile arheologice sau în zonele cu potențial arheologic? Pentru că se amputează valoarea istorică a unor obiecte.

Spre exemplu, dacă în cazul complexului arheologic din imagine nu se realiza o cercetare arheologică, ci artefactele ar fi fost extrase prin alte metode, cele câteva piese de fier ar fi fost un lot de obiecte comune.

Dar, fiind vorba de o cercetare arheologică, piesele au fost identificate într-un context arheologic foarte valoros. Dispunerea lor și raportarea la restul vestigiilor din complex oferă informații infinit mai prețioase decât descoperirea lor singulară, ca simple obiecte metalice.

Ca să argumentez: e vorba de o înhumare a unor segmente dintr-un cal, care a aparținut, cel mai probabil, unui războinic, și care a renunțat la armele lui și la piesele de harnașament, toate fiind depuse alături de animalul care l-a slujit.

Într-un gest poate simbolic, războinicul a așezat lângă capul animalului săgețile arcului său, dar și pumnalul așezat într-o teacă de lemn.

Oasele sunt în curs de datare pentru a completa încadrarea cronologică relativă a obiectelor de fier, care se plasează la începutul mileniul II p. Chr.

#archaeology #heritage #horse #weapons #Neamț #science #excavations

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Trei complexe funerare preistorice descoperite în judeţul Iasi. Arheologii spun că descoperirea este una dintre cele mai importante din ultimii ani.

Uite că mai descoperă și arheologii câte ceva. Necropole întregi câteodată. Și nu îi mai laudă nimeni! Că ne zic unii că se stă pe bani publici și alte prostii suveraniste! Oare cum se face că detectoristii nu descoperă decât aur și argint? Întreb și eu ca nevinovatul?

O nouă descoperire arheologică aduce în atenție trecutul îndepărtat al județului Iași. În urma unei campanii de cercetări desfășurate în comuna Andrieșeni, specialiștii au identificat trei complexe funerare preistorice, o descoperire care ar putea oferi informații esențiale despre ritualurile de înmormântare și viața comunităților care au locuit, cu mii de ani în urmă, pe valea Jijiei - Stirea De Iasi

Arheologii au descoperit 3 morminte vechi, însoțite de vase și podoabe. Aceștia cred că provin din culturi de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului. Rămășițele și artefactele sunt acum în laborator, pentru cercetare.

Cele trei morminte au fost descoperite pe Valea Jijiei, în comuna Andrieșeni, cu ajutorul unei scanări laser.

Vestigiile se aflau în interiorul a ceea ce specialiștii numesc „tumuli” - denivelări cunoscute popular cu denumirea de movile. În zonă sunt cinci astfel de formațiuni, iar cercetătorii au săpat în interiorul uneia dintre ele. Într-o parte erau rămășițele a doi adulți, însoțite de vase de ceramică. În cealaltă, a fost găsit scheletul unui copil, care avea, în zona gâtului, două pandantive.
Specialiști cred că acestea provin din culturi de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului. Rămășițele și artefactele sunt acum în laborator, pentru cercetare.

Ciprian Lăzanu, arheolog, Complexul Muzeal Moldova: „Interesant este că au fost descoperite în partea superioară a tumulului, ceea ce ne arată că a fost reutilizat.”

Andrei Asăndulesei, directorul Centrului de Cercetare Arheoinvest: „Vorbim de sfârșitul Culturii Noua și, foarte probabil, de un orizont hallstattian. Posibil să fie cultura Cozia-Saharna.”

Investigațiile au fost realizate în cadrul proiectului „Identificarea și evaluarea patrimoniului arheologic, cu precădere a monumentelor tumulare din zona de luncă de pe teritoriul comunei Andrieșeni, județul Iași”, iar rezultatele au depășit așteptările echipei.

Din echipa de cercetare au făcut parte specialiști ai Muzeului de Istorie a Moldovei – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, experți ai Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cercetători ai Centrului Arheoinvest, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Iași si masteranzi ai Facultății de Istorie.
Proiectul s-a desfășurat cu sprijinul logistic al Primăriei Comunei Andrieșeni.

Arheologii afirmă că tumulii din zona Jijiei sunt extrem de valoroși pentru înțelegerea comunităților preistorice. Rezultatele preliminare vor fi urmate de analize detaliate, iar concluziile finale vor fi publicate în rapoarte științifice.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

3. Urmele unei civilizații vechi de 3.000 de ani au ieșit la iveală în Iași. Artefactele găsite de arheologi într-un tumul

4. Suntem în plină campanie arheologică pe situl de la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea). Ca în fiecare an lucrăm de zor pe sectorul Curtina X-Fortificație, o spectaculoasă componentă a complexului arheologic situat pe valea Slavei, pe drumul antic ce străbătea provincia Scythia de la nord la sud.

Avem o echipă devotată, cu experiență științifică și de o calitate ireproșabilă, coordonată științific de către Dr. Dan Aparaschivei de la Institutul de Arheologie din Iași, al Academiei Române, formată din doctoranzi (Ioan Grămadă, Adrian Ioniță), masteranzi (Bogdan Godoci, Vlad Voiniciuc, Ecaterina Gutău, Valeria Pintea, Radu Banu) și studenți (Lucian Diac) de la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea Ovidius, Constanța.

În acest an ne-am propus lucruri importante, ca de fiecare dată, precum continuarea săpăturii în turnul I, o adevărată capsulă a timpului, unde am și inițiat spre cercetare o casetă menită să dezvăluie dimensiunile acestui element din structura defensivă colinară, dar și să ne aducă noi detalii relativ la tehnica de construcție, succesiunea stratigrafică, precum și eventualele etape de distrugere, respectiv reconstrucție.

La fel de interesantă este intervenția în zona porții de acces în fortificația colinară, dinspre cetatea mare. Aici, avem încă din campania anterioară structuri de zid ce sugerează o intrare de tip ”bent entrance”, o tehnică utilizată mai ales la Justinian și cu similitudini atât la fortificațiile din Africa de Nord, dar și în Balcani

Vom reveni, cu certitudine, către finalul campaniei, pentru a vă ține la curent cu descoperirile, sperăm noi, relevante și consistente pentru evoluția fortificațiilor romane și romano-bizantine de la Dunărea de Jos și nu numai.

Sursa informațiilor Institutul de Arheologie Iași - Iași Institute of Archaeology.

5. Campania arheologică de la Ripiceni – Holm / Telescu 2026

Vedere generală asupra zonei de VNV a sitului Ripiceni-Holm

Vedere generală asupra părții ESE a sitului Ripiceni-Holm cu săpătura din anul 2026

Materiale arheologice din partea distrusă a sitului Ripiceni-Holm

Planul megastructurii cu secțiunile cercetate și propunerile de săpare din anul 2026

Secțiunea XI-vedere generală

Vedere generală asupra secțiunii XI, vedere dinspre ENE

Imagine de detaliu cu structura SL5, și deranjamentul culturii Noua (Epoca Bronzului)

Imagine de detaliu cu structurile Culturii Cucuteni

Imagine de detaliu cu groapa aparținând Culturii Noua (Epoca Bronzului)

Imagine cu structurile preistorice din Structura SL7 și detaliu cu mulură din lut

Imagine cu structurile Culturii Cucuteni din zona SL7 și detaliu cu mulură din lut

Aspecte din timpul cercetării structurilor din secțiunea XI/2026

Statuetă antropomorfă fragmentară descoperită în anul 2026

Groapă de sub structurile culturii Cucuteni

Detaliu cu chirpici din structurile de locuire, cu amprente de nuiele

Capac aparținând Culturii Noua, imagine in situ

Unealtă din silex descoperită în secțiunea XI

Vârf de săgeată din silex descoperit în secțiunea XI

#arheologie #cercetare #Ripiceni #rezultate #muzeuljudeteanbotosani #artefacte #sasemilenii #cucuteniUnesco #unesco

Campania arheologică de la Ripiceni – Holm / Telescu 2026

Campania de cercetare arheologică sistematică din acest an s-a desfășurat între 29 iunie și 26 iulie, fiind investigată exhaustiv, cu finanțarea Muzeului Județean Botoșani, cea de-a XI-a secțiune din acest sit (210 mp). În această campanie, atenția colectivului de cercetare (Dumitru Boghian – Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Aurel Melniciuc, Adela Kovács, Alexandru Nechifor, Chirilă Ionuț – Muzeul Județean Botoșani) s-a concentrat pe investigarea părții de nord-vest a deja cunoscutei megastructuri cvasi-centrale (cca. 1500 mp), pentru a întregi cunoașterea complexelor de locuire, a modului de realizare și arhitectura acestora, reconstituită virtual, specificul activităților cotidiene (gospodărească, în special) și recuperarea patrimoniului mobil rezultat (unelte, materiale osteologice și cornulare, ceramică uzuală și pictată, plastică antropomorfă etc.), aparținând, în principal, bogatei locuiri de la începutul fazei Cucuteni A-B (cca 4100-4000 BC calibrat), precum și perioadei finale a epocii bronzului (cultura Noua, sec. XIV-XII BC) și culturii Sântana de Mureș-Cernjachov (sec. III-V AD).

Lucrându-se cu o deosebită minuție, și în secțiunea a XI-a/2026 s-a constatat o deosebită asemănare între anomaliile evidențiate în harta magnetometrică a sitului, în general, și a megacomplexului, în special, și realitățile arheologice descoperite prin săpătură. Astfel, s-a sesizat că zidul masiv al incintei (din lemn și lut), continua pe laturile lungi (ENE, VSV) și cea scurtă (NNV), depășind componenta centrală din această parte a megastructurii, delimitând curtea din această zonă (aprox. 25/26 x 6 m), în care a fost descoperită o groapă de fundare (?), care conținea un vas pictat. La mijlocul laturii scurte de NNV a zidului incintei se prefigurează o posibilă intrare, care se continuă în porțiunea nesăpată, de pe aceeași direcție, și va fi investigată, în întregime, în campania viitoare. Pe lângă aceste laturi lungi (ENE, VSV), ale zidului robust de incintă, se desfășurau activități gospodărești, evidențiate prin materialele descoperite (râșnițe de mână și nicovale de piatră, ceramică uzuală și pictată, resturi osteologice, în special de bovidee, galeți de silex și nuclee în diferite stadii de cioplire, prefabricate, unelte finite (puține lame și răzuitoare/gratoare; un pumnal retușat atent, un vârf de săgeată pentru vânat mare) și șase statuete antropomorfe feminine, cu decor incizat și posibil pictat.
Printre complexele Cucuteni A-B1, se găseau cele ale purtătorilor culturii Noua, care au deranjat locuirea eneolitică. Acestea erau reprezentate de areale cu ”pavaje”, alcătuite din lespezi subțiri de calcar local, unde se desfășurau activitățile gospodărești, o posibilă locuință adâncită, care continuă în zona nesăpată, și gropi cu nicovale de piatră, piese litice, ceramică specifică, decorată cu brâie în relief, materiale osteologice de bovidee și ovi-caprine. La rândul lor, puținele complexe Sântana de Mureș-Cernjachov (gropi) le-au afectat pe cele anterioare.

Sintetizând rezultatele obținute în această campanie, putem arăta că s-au obținut importante date planimetrice și stratigrafice, care le completează pe cele dobândite în secțiunile anterioare (IV-X), acoperind, în total, până în prezent, peste 1200 mp din suprafața acestui megacomplex, care pune probleme deosebite în ceea ce privește funcționalitatea sa, deopotrivă gospodărească, administrativă și cultică.

Colectivul de cercetare mulțumește călduros Primăriei Ripiceni, în special Doamnei Viceprimar Elena Cristian, Domnului inginer Sorin Grindei (Geo-Ex-Construct SRL) proprietarului terenului și voluntarilor temporari pentru sprijinul acordat la desfășurarea lucrărilor.

Colectivul de cercetare al Șantierului arheologic Ripiceni

Sursa informațiilor Muzeului Județean Botoșani.

6. Mureș: Viața romană, reînviată prin arheologie experimentală la Limesparc Călugăreni

Mureș: Viața romană, reînviată prin arheologie experimentală la Limesparc Călugăreni https://agerpres.ro/.../reportaj-mures-viata-romana...

Foto: Muzeul Județean Mureș

Sursa informațiilor AGERPRES.

7. Viața romană, reînviată prin arheologie experimentală la Limesparc Călugăreni

8. Peștera și bolta cerească. Misterele lui Mithras la Apulum

Peștera și bolta cerească. Misterele lui Mithras la Apulum

În anul 1965 a fost descoperit întâmplător un relief votiv din marmură albă, cu imaginea lui Mithras în scena tauroctoniei. Acest zeu de origine indo-iraniană a pătruns în panteonul de divinități adorate pe cuprinsul Imperiului Roman. Mithras este un zeu al Soarelui, al adevărului și al luminii, al cărui cult se adresa unui grup restrâns de inițiați la care femeile nu aveau acces.

Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, această operă sculpturală a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratoarei Sidonia P. Olea.

Marți, 4 august, ora 11, vă așteptăm la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Expoziția este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia cu sprijinul Consiliul Județean Alba va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Opera sculpturală va fi prezentată de dr. Radu Ota, dr. Sidonia P. Olea și dr. Adrian Cosmin Bolog.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

292. Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 9 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea II

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete