Cămașă bărbătească din Vidra (Vrancea)

 

Exponatul săptămânii: „Cămașă bărbătească din Vidra (Vrancea)”

Cămașa prezentată face parte din portul popular de sărbătoare al mocanilor (păstori) din zona Vrancei.

Mărcile identitare ale acestei regiuni etnografice sunt pânza „mocănească” din care este confecționată cămașa (o pânză groasă adecvată climei aspre de munte, țesută în gospodărie în două ițe), croiala dreaptă a acesteia, cu mâneci largi în care este introdus un clin dreptunghiular deasupra brațului și broderia realizată cu fir metalic.

Bentița din jurul gâtului este ornamentată cu motive geometrice romboidale, brodate cu fir metalic auriu. La deschiderea pieptului și la terminația mânecilor sunt realizate broderii florale stilizate, la care s-a întrebuințat fir metalic.

Părțile componente ale cămășii sunt încheiate prin cheițe lucrate cu acul, cu bumbac alb. Gura și mânecile cămășii sunt tivite cu așa-numitele găurele „milcovenești”, realizate cu acul pe fire trase.
Cămașa bărbătească de sărbătoare a fost achiziționată în anul 1990 din comuna Vidra (județul Vrancea), ca parte componentă a unei colecții de obiecte de artă populară reprezentative pentru zona etnografică Vrancea.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Calendarul industriei casnice

 

Calendarul industriei casnice

În satul tradițional, torsul, țesutul, albitul pânzei, cusutul cămășilor erau activități specifice femeilor. Diverse sărbători din calendarul bisericesc sau din tradiția populară marcau începutul și sfârșitul acestor activități. 

Astfel, lâna se spăla între Sângiorz (23 aprilie) și Sântilie (20 iulie) și se torcea de la Filipii de toamnă (14 noiembrie) – atunci când începeau șezătorile – până la Joimari. 

Snopii de cânepă și de in se puneau la topit în august, apoi, în septembrie, se practica melițatul, obținându-se fuiorul ce trebuia tors de la începutul lui noiembrie și până ce începea Postul Mare.
În Postul Paștelui se țesea pânza care se albea între Sângiorz și Sânziene (24 iunie). Tot în Postul Mare se coseau iile, purtate de fete și femei, și cămășile bărbătești.

În toată această perioadă, existau, însă, și zile nefaste practicării acestor îndeletniciri – de pildă, torsul și cusutul erau interzise în zilele de marți, vineri și duminică – timp dedicat altor activități casnice sau agricole.

Pentru a afla mai multe informații despre industria casnică textilă, vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, situat în Bulevardul Eroilor, nr. 21A, deschis de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.

Sursă: Ion Ghinoiu, „Obiceiuri populare de peste an. Dicționar”.
Foto: Fodul documentar al Muzeului de Etnografie Brașov.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Noi monede comemorative din Camerun - 27.04.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The modern numismatic market continues to explore increasingly artistic and thematic territories, and the new Creatures of the Night series bursts onto the scene with a striking visual proposition laden with dark symbolism. These coins, minted in 999 pure silver and crafted in high relief, combine modern techniques with an aesthetic clearly inspired by Gothic imagery, standing out both for their technical quality and for a visual narrative deeply rooted in symbolism and the macabre.

One of the fundamental pillars of this issue is its technical execution. The high relief allows the elements to stand out with great depth, generating natural shadows that vary according to the angle of the light. This technique not only embellishes the piece but also reinforces its sculptural character.

THE RAVEN

The series opens with a piece dedicated to the Raven, one of the most iconically eerie creatures in the natural world and, at the same time, a powerful symbol of mystery.

In this piece, the bird is depicted in profile, with an extraordinary level of detail. The feathers, worked in overlapping layers, create a sense of restrained movement, as if the animal were on high alert.

The background features ornamental patterns reminiscent of Gothic stained glass, reinforcing the mystical atmosphere. A golden element of organic design stands out on the raven's chest, reminiscent of a talisman or reliquary.

The crow's gaze, accentuated by a small bright spot, seems to direct attention towards the viewer, creating a disturbing and direct connection.

THE BLACK WIDOW

The series is not limited to a single creature. A second coin presented within this collection introduces the figure of the Black Widow, a choice that is not accidental. This arachnid, widely recognized both for its danger and its aura of mystery, has been reinterpreted as a dual symbol: lethal predator and figure of hypnotic beauty.

The design places the spider at the center of a complex web that unfolds with precision thanks to the high relief. Each thread appears taut, almost tangible, generating a sense of three-dimensionality that goes beyond the ordinary.

One of the most striking aspects is the addition of a gilded filigree mask. This ornamental structure, positioned on the animal's body, introduces an almost ceremonial element, as if the creature bore a symbolic identity. The contrast between the bright gold and the dark tones of the aged silver intensifies the dramatic character of the composition.

At the bottom, a small prey caught in the net completes the scene. This detail, far from being anecdotal, contributes a clear narrative: the story of the hunt, the silent stalking, and the inevitable fate.

Both coins in the series share the same common design on their opposite side, which maintains an aesthetic consistency with the dark and gothic tone of the series.

At the center of the composition appears a bat with its wings fully spread, captured in a frontal pose that gives it prominence and symmetry. The creature flies above the peak of a Gothic architectural structure.

Behind the bat, a large full moon is visible, a classic element of nocturnal imagery. This background adds depth to the scene and frames the central figure, intensifying the contrast between light and shadow.

At the top, encircling the edge, is the inscription " République du Cameroun" (Republic of Cameroon) , indicating the issuing country. Just below, the year of issue appears. The technical details are specified on the sides of the coin: " 1 oz" on the left and " Ag 999" on the right, indicating the weight and purity. At the bottom of the design, following the curve of the edge, is the face value: " 1000 CFA Francs".

The overall finish of the matte and granulated background contrasts with the more polished reliefs of the bat and the architecture, creating a very marked play of volumes.

PRESENTATION

The coins in the collection are delivered in a rigid black case with a book-style opening, which provides a sober and elegant feel, offering a presentation consistent with the dark and refined aesthetic that defines the series.

Technical specifications

Characteristics

RAVENBLACK WIDOW
Series "Creatures of Nocturne" "Creatures of Nocturne"
Issuing country Republic of Cameroon Republic of Cameroon
Face value 1000 CFA francs 1000 CFA francs
Metal .999 Silver .999 Silver
Weight 1 oz 1 oz
Diameter 32 mm 32 mm
Finish Aged Aged
Techniques High relief and colored insert High relief and colored insert
Print run 1,000 pieces 1,000 pieces

 

Sursa informațiilor aici.

𝐏𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐞𝐟𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐂𝐚𝐯𝐚𝐥𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐜 𝐬̗𝐢 𝐮𝐧 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐭𝐢𝐩 𝐚𝐥 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐢𝐧𝐞: 𝐒𝐟. 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐨𝐦𝐨𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐛𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥

 

Patru dintre piesele Tezaurului de Sculpturi de la Tomis îl reprezintă pe Cavalerul Trac, Erou Salvator și divinitate adorată în Dobrogea antică romană, atât de către autohtoni, cât și de militarii romani sau de reprezentanți ai altor etnii, realitate atestată prin dovezi epigrafice (inscripții). Cavalerul Trac concretizează, sub imaginea unui erou vânător, un concept religios tracic suprem. Motivul călărețului, ca și epitetul de Heros, au fost împrumutate din lumea greacă. Monumentele Cavalerului Trac sunt numeroase mai ales pentru secolele II-III d.H. 

Cultul Cavalerului Trac se lega de credința înfrângerii răului de către întruchiparea binelui, de victoria împotriva dușmanului, precum și de vegetația solului. Era zeitatea cea mai importantă pentru localnici, venerată mai des decât ceilalți zei aduși de civilizația greco-romană. Foarte adesea, reprezentarea Cavalerului Trac apare pe morminte, ca protector al acestora.

Cavalerul Trac simbolizează binele și curajul; animalul vânat (de cele mai multe ori un mistreț) este reprezentarea răului, pomul este simbolul vegetației și al rodniciei; câinele - prietenul de încredere al Cavalerului, iar șarpele - paznic al locurilor sfinte și al altarului.

Cea mai interesantă piesă din cele patru este o placă de marmură pe care el este reprezentat, în relief, în galop. În fața sa se află pomul cu șarpele, iar sub cal, fragmentar, un mistreț, din care nu se văd decât capul și picioarele din față. În partea ruptă era figurat, probabil, și un altar. Capul șarpelui se confundă cu frunzele pomului pe care este încolăcit. Imaginea este surprinzător de similară icoanelor creștine ulterioare, care îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul (în locul căruia aici apare mistrețul). Potrivit specialiștilor, începând cu secolul IV d.H. iconografia creștină a preluat unele elemente din imaginile cultelor păgâne, pentru a îmbogăți imaginea unor mucenici și sfinți. Basorelieful a fost datat în prima jumătate a secolului al III-lea d.H, în timp ce Sfântul Gheorghe, cavaler roman, a fost martirizat în anul 303 (începutul sec. IV d.H.), în timpul persecuțiilor anticreștine inițiate de împăratul Dioclețian.

În toate reliefurile sale din Tezaur, eroul se află la vânătoare, galopând spre dreapta, îmbrăcat într-o tunică scurtă și purtând pe umeri hlamida (mantaua), care flutură în vânt. El este reprezentat cu o mână ridicată, în care ține o lance cu care urmează să atace animalul sălbatic. Două dintre reliefuri sunt mai rudimentar realizate (naive și cu disproporții vădite), iar aici lancea lipsește sau este schematizată. 

Am început prezentarea cu relieful deosebit, este similar imaginii Sfântului Gheorghe, așa că încheiem prezentarea cu un al patrulea relief, de asemenea foarte interesant. Este un basorelief de marmură, descoperit fragmentar, dar care, din fericire, a putut fi reîntregit. Imaginea este una complexă, bine realizată, și conține numeroase elemente specifice cultului Eroului. Cavalerul galopează spre dreapta, iar sub cal un câine se pregătește să înfrunte un mistreț. În fața calului se află altarul rectangular și pomul cu șarpele încolăcit. În spatele calului, ţinîndu-1 cu dreapta strâns de coadă, se află un slujitor (acolit). 

Cavalerul Trac este îmbrăcat în tunică până la genunchi, repliată la mijloc, cu cute verticale în partea de jos. Mantaua, înnodată pe piept, flutură la spate. Vârful lăncii, triunghiular, este redat destul de clar. Datarea reliefului este secolul III d.H. 

Cele patru reliefuri ale Cavalerului sunt dovezi ale popularității de care el s-a bucurat în Dobrogea romană (provincia Scythia), în urmă cu aproximativ 1800 de ani.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐈̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐏𝐚𝐬̗𝐭𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞 𝐓𝐞𝐫𝐚𝐬𝐚 𝐋𝐚 𝐋𝐞𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐂𝐚̂𝐫𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐍𝐢𝐭̗𝐚̆ 𝐏𝐫𝐚𝐯𝐚𝐭, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐞𝐢 𝐧𝐫.𝟖. 𝐃𝐞𝐥𝐢𝐜𝐢𝐨𝐬̗𝐢 𝐦𝐢𝐭𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐢, 𝐧𝐞𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭̗𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, 𝐬̗𝐢𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐟𝐫𝐢𝐩𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫, 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜 𝐩𝐫𝐨𝐚𝐬𝐩𝐞𝐭𝐞. 𝐕𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐢𝐯𝐧𝐢𝐭̗𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞. 𝐓𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚, 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞. 𝐍𝐮 𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐚 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐞 𝐦𝐚̆𝐧𝐚̂𝐧𝐜𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧 𝐬̗𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐮𝐧𝐝𝐞. (𝟏𝟗𝟐𝟒)

https://minac.ro/26-aprilie-patru-reliefuri-ale.../

 
Sursa foto: MINAC

#MINAC #26APRILIE #calendaristoric #CavalerulTrac #SfantulGheorghe #muzeu #istorie

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Oglinda frumuseții. De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate

 

Oglinda frumuseții
De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate

Muzeul Național al Banatului vă invită la vernisajul expoziției „Oglinda frumuseții”, miercuri, 29 aprilie 2026, ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia.

Evenimentul are loc în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, cu sprijinul Consiliul Judeţean Timiş.

Frumusețea, în Antichitate, funcționează ca un sistem. Cod, statut, proiecție. Corpul devine purtător de semne, iar aceste semne construiesc identitate.

Expoziția reunește 158 de artefacte provenite din Tomis și din alte situri majore din Dobrogea: Histria, Callatis, Capidava, Adamclisi, Durostorum, Olimp, Cobadin, Cerna. Bijuterii, vase, unguentaria, opaițe, obiecte de podoabă, inventare funerare, portrete sculptate, reprezentări imperiale. Un material coerent, dens, organizat.
Parcursul urmărește viața femeii în societatea greco-romană. De la cotidian la ceremonial, de la rol social la imagine publică. Linia continuă în zona divină: Venus, Isis, Hecate, Cybele. Feminitatea capătă funcție de principiu.

„Oglinda frumuseții” propune o lectură. Un cadru clar. Un teritoriu deschis interpretării.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 30 aprilie - 31 octombrie 2026.

Vă așteptăm.

#mnab #oglindafrumusetii #expozitie #timisoara

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

Șorțul cu ruji, marcă identitară a costumului femeiesc din Zona Rupea

 

Șorțul cu ruji, marcă identitară a costumului femeiesc din Zona Rupea

Șorțul cu ruji, purtat în zilele de sărbătoare, era țesut din lână neagră, în patru ițe. Apoi se dădea la glățuit (operație de lustruire a materialului) în Rupea. Acasă, femeile realizau șurțul din trei foi de material. 

Cusătura se executa cu acul, cu fir subțire de lână colorată în roșu, alb, verde și albastru. Modelul cel mai des folosit era numit ”purecelul”. Șorțul fetelor era mai bogat ornamentat decât al nevestelor. De jur împrejur acesta era împodobit cu o panglică albastră, un fir îngust roșu, numit șuitaș, apoi un fir auriu sau argintiu împodobit cu paiete colorate. La colțuri și la mijloc, câte trei rozete mari din panglică brodată floral. Aceste rozete, numite diferit în funcție de localitate (ruji, potori, cărigi), erau realizate din panglici brodate floral, tip jaquard, precum și din panglică roșie și verde. Acestea sunt încrețite și iau forma unei flori asemănătoare cu floarea de mac sau de măceș. 

Vă invităm la Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea pentru a putea admira frumosul costum de sărbătoare din această zonă.

#MuzeuldeEtnografieBrașov #MuzeuldeEtnografieGheorgheCerneadinRupea #haișitulamuzeu #Transilvania #Rupea

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

APRILIE 2026 | WORKSHOP DE CONSERVARE ȘI RESTAURARE

 

APRILIE 2026 | WORKSHOP DE CONSERVARE ȘI RESTAURARE

„Redescoperirea unui patrimoniu uitat” – ediția a III-a, modulul I – propune o abordare aprofundată a practicilor de conservare și restaurare a bunurilor culturale, adresată celor interesați de protejarea și valorificarea patrimoniului.

Locație: Laboratorul de Restaurare Piatră din cadrul Centrului de Ceramică Veche

Evenimentul este organizat de CNCRCV, în cadrul Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, și reunește o echipă de specialiști ai Centrului de Restaurare:
dr. Dan Anghel, Sorin Șerban, Vali Deleanu, Radu Sebeni, Sorina Voju, Codruța Leahu, Dana Zudor, dr. Monica Druță, Marius Anghel, Maria Cernea, Elena Csifra, Emilia Morar și Sidonia Olea.
Participanții vor avea ocazia de a descoperi atât repere teoretice, cât și aplicații practice esențiale domeniului, într-un cadru profesionist, propice schimbului de experiență.

Continuarea programului:
Workshopul va fi completat de un al doilea modul în toamna anului 2026, dedicat aprofundării cunoștințelor și competențelor dobândite.

Înscrieri:
Cei interesați de Modulul II se vor putea înscrie odată cu deschiderea oficială a perioadei de aplicare, în luna mai 2026.

Parteneri:
Consiliul Județean Alba
Universitatea de Vest Timișoara
Centrul Regional de Cercetare si Expertiza in Conservare + Restaurare

Vă invităm să luați parte la acest demers dedicat valorificarii patrimoniului cultural.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Inscripția oficială de secol IV, descoperită la Salsovia

 

Inscripția oficială de secol IV, descoperită la Salsovia, este doar unul dintre documentele antice pe care le puteți admira în cadrul expoziției „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră.”

Piatra pe care este gravată inscripția a fost reutilizată; inițial, aceasta reprezenta inscripția funerară a lui Titus Flevius Faustinus, tatăl unui centurion din Legiunea I Italica (sec. II – III).

Text în latină:
𝐷𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑛𝑐𝑡𝑖 𝑆𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑠𝑖𝑚𝑢𝑙𝑎𝑐𝑟𝑢𝑚 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑐𝑟(𝑎𝑡𝑢𝑚)/𝑑𝑖𝑒 𝑋𝐼𝐼𝐼𝐼 𝑘𝑎𝑙(𝑒𝑛𝑑𝑖𝑠) 𝐷𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏(𝑟𝑖𝑏𝑢𝑠) 𝑑𝑒𝑏𝑒𝑡 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑙𝑖𝑠 𝑎𝑛𝑛𝑖𝑠/ 𝑖𝑢𝑠𝑠𝑜 𝑠𝑎𝑐𝑟𝑜 𝑑𝑑(𝑜𝑚𝑖𝑛𝑜𝑟𝑢𝑚) 𝑛𝑛(𝑜𝑠𝑡𝑟𝑜𝑟𝑢𝑚) 𝑑𝑜𝑚𝑖𝑛𝑜𝑟𝑢𝑚 𝑛𝑜𝑠𝑡𝑟𝑜𝑟𝑢𝑚 𝑑𝑢𝑜𝑟𝑢𝑚/ 𝐿𝑖𝑐𝑖𝑛𝑖 𝐴𝑢𝑔(𝑢𝑠𝑡𝑖) 𝑒𝑡 𝐿𝑖𝑐𝑖𝑛𝑖 𝐶𝑎𝑒𝑠(𝑎𝑟𝑖𝑠) 𝑡𝑢𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑖𝑠 𝑒𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢/𝑠𝑖𝑜𝑛𝑖𝑏𝑢𝑠 𝑒𝑜𝑑𝑒𝑚 𝑑𝑖𝑒/ 𝑎 𝑝𝑟𝑎𝑒𝑝(𝑜𝑠𝑖𝑡𝑖𝑠) 𝑒𝑡 𝑣𝑒𝑥𝑖𝑙𝑙𝑎𝑡(𝑖𝑜𝑛𝑖𝑏𝑢𝑠) 𝑖𝑛 𝐶𝑎𝑠𝑡(𝑟𝑖𝑠) 𝑆𝑎𝑙𝑠𝑜𝑣𝑖𝑒𝑛𝑠𝑖𝑏(𝑢𝑠)/ 𝑎𝑔𝑒𝑛𝑡𝑖𝑏(𝑢𝑠) 𝑒𝑥𝑜𝑟𝑎𝑟𝑖. 𝑉𝑎𝑙(𝑒𝑟𝑖𝑢𝑠) 𝑅𝑜𝑚𝑢𝑙𝑢𝑠 𝑣(𝑖𝑟) 𝑝(𝑒𝑟f𝑒𝑐𝑡𝑖𝑠𝑠𝑖𝑚𝑢𝑠) 𝑑𝑢𝑥 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑠 𝑖𝑢𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑒𝑚/𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑏𝑠𝑖𝑡.

Traducere:
Chipul (statuia) sfântului Zeu Soare, consacrat la 18 noiembrie, trebuie să fie închinat în fiecare an, după porunca sacră a stăpânilor noștri Licinius Augustul și Licinius Cezarul, cu tămâie, lumini și libații, în aceeași zi, de către comandanții și detașamentele staționate în castrul de la Salsovia. Valerius Romulus, bărbat de rang ecvestru și ducele (guvernatorul militar al provinciei), urmând porunca, a pus să se transcrie aceasta. 

________________________________________
Dunărea a fost una dintre cele mai dinamice și importante frontiere ale Imperiului Roman, servind în același timp ca infrastructură majoră de circulație, schimb și control. 

Vă invităm să descoperiți istoria mai puțin cunoscută a 36 de situri de frontieră, care constituiau unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de graniță ale Imperiului, esențial mai ales după cucerirea Daciei de către legiunile lui Traian.

Proiectul expozițional combină rezultatele celor mai recente cercetări arheologice cu fotografia ambientală și documentară, surprinzând fluviul în toate dimensiunile sale: fizică, istorică și culturală.

Expoziția are la bază volumul „Limesul dunărean din România”, editat de Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu și Ovidiu Țentea.
Detalii despre programul de vizitare și bilete sunt disponibile pe site-ul muzeului. 

Vă așteptăm în vizită!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Mineral Expo Cavnic 2026 – ediția a IV-a

 

Mineral Expo Cavnic 2026 – ediția a IV-a

Vă anunțăm că au început înscrierile pentru participarea la expoziția care va avea loc în perioada 14–16 august 2026.

Formularul de înscriere este disponibil pe site:
www.mineralexpo.ro

 ⁠
În acest an, participarea la expoziție presupune achitarea unei taxe modice de 50 lei pentru o masă (220 × 70 cm). Taxa se va plăti în prima zi a expoziției. 

Cazarea nu mai este inclusă.

Pentru înscrieri și informații suplimentare, îl puteți contacta pe dl. Ciuturaș Leontin la numărul de telefon: +40 745 790 613.

 

Sursa informațiilor Organizator Evenimente.

O nouă monedă comemorativă din Republica Moldova - 26.04.2026 - VIDEO

Începând cu 24 aprilie 2026, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, în scop numismatic, moneda comemorativă „Eleonora Romanescu – 100 de ani de la naștere”, care completează seria „Femei celebre”.

Moneda comemorativă este consacrată Eleonorei Romanescu (1926-2019) - pictoriță de renume și personalitate marcantă a mișcării artistice basarabene, care a lăsat o amprentă de neșters în istoria artei din Republica Moldova. Opera sa, profund legată de tradițiile și peisajele moldovenești, continuă să inspire generații de artiști și iubitori ai artei. Supranumită Marea Doamnă a șevaletului românesc, peisajele Eleonorei Romanescu reprezintă veritabile cărți de vizită ale Moldovei, hărți ale sufletului basarabean. Pentru contribuțiile sale a fost distinsă cu numeroase premii și titluri, inclusiv „Ordinul Republicii”.

Fiecare exemplar este ambalat în capsulă de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate semnat de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, doamna Anca Dragu.

Certificatul include un cod QR care permite accesul direct la informațiile detaliate despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al instituției.

Moneda comemorativă este realizată din argint, are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 500 de unități. Designul grafic este semnat de Georgeta Vrabie.

Monedele comemorative sunt comercializate publicului larg de către Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Moneda” de pe pagina web oficială, precum și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova. Băncile pot stabili independent prețul de vânzare, cu respectarea plafonului de maximum 3% peste nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

 

Monedă comemorativă din seria „Femei celebre”, în circulație din 24 aprilie 2026.

Caracteristicile monedei:

Valoare nominală: 50 lei
Calitate: proof
Metal: argint
Compoziție: 999/1000
Greutate: 16,5 grame
Diametru: 30 mm
Formă: rotundă
Margine: zimțată
Tiraj: 500 exemplare.

Avers:

Stema Republicii Moldova
anul de emisiune „2026”, inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc
„Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „16,5 g” în exergă.

Revers:

efigia Eleonorei Romanescu, paleta de pictură, pensule și anii de viață „1926-2019”
inscripțiile „ELEONORA ROMANESCU” cu majuscule și „100 de ani de la naștere” în arc de cerc


Autorul designului (revers) – Georgeta Vrabie

 Sursa: Youtube Utilizator: Banca Nationala a Moldovei 

 

Sursa informațiilor BNM.