Aragonit din Karlovy Vary, Cehia – „piatra-mazăre” (V)

 

Aragonit din Karlovy Vary, Cehia – „piatra-mazăre” (V)

O altă varietate de aragonit specifică localității Karlovy Vary din Cehia, faimoasă pentru izvoarele minerale termale, este pisolitul. Aceasta este formată din granule concreționare, de până la 5 mm diametru, prinse într-o matrice calcaroasă, precum exponatul prezentat. 

Forma aceasta de aragonit este cunoscută local ca Hrachovec – adică piatra-mazăre. 

Aragonite from Karlovy Vary, Czech Republic – the “pea stone” (V)

Another variety of aragonite from Karlovy Vary in the Czech Republic, a place famous for its thermal mineral springs, is pisolite. It consists of concretionary grains, up to 5 mm in diameter, captured in a calcareous matrix, just like the exhibit presented here. 

This type of aragonite is locally known as Hrachovec, meaning “pea stone”. 

„Borsókő” – Aragonit Karlovy Varyból, Csehország (V)

A csehországi gyógyvízforrásairól híres Karlovy Vary településre jellemző aragonit egy másik változata a “pizolit”, magyarul “borsókő”, amely egy mészkő mátrixba ágyazódott, legfeljebb 5 mm átmérőjű, egymással összetapadt kalciumkarbonát szemcsékből áll, mint amilyen az itt bemutatott példány is. 

Ez az aragonitforma helyileg “hrachovec”, azaz borsókő néven ismert. 

#ExponatulSaptamanii #MuzeuldeMineralogieUBB #MuzeeleUBB #Exhibitoftheweek #TheBBUMineralogyMuseum #MuseumsBBU #AHétÁsványa #BBTEÁsványtaniMúzeum #BBTEMúzeumok #mineral #ásvány

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.

𝗗𝗲𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗼𝗽𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗕𝘂𝗰𝗶𝘂𝗺𝗲𝗻𝗶

 

𝗘𝘅𝗽𝗼𝗻𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲: 𝗗𝗲𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗼𝗽𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗕𝘂𝗰𝗶𝘂𝗺𝗲𝗻𝗶

În luna aprilie, 2023, în timpul unei activități de teledetecție, a fost descoperit în pădurea Buciumeni, la - 0,40 m, un depozit de bronzuri format din trei topoare de tip celt și o daltă.

Descoperitorul a respectat legislația privind protejarea patrimoniului cultural, a declarat că în zona descoperirii detectorul emite semnal în continuare, iar Direcția Județeană pentru Cultură Galați a recomandat realizarea unei cercetări arheologice preventive, având în vedere că acest tip de depozite este format, uneori, din câteva zeci sau sute de piese.

În cadrul cercetării arheologice preventive au mai fost descoperite un număr de șase topoare de bronz, depuse într-o groapă pe pământul galben.

Cele nouă topoare sunt celturi de tip Dičevo-Oinac, din care opt piese sunt întregi și una este fragmentară. Unele prezintă pe una din fețe câte un decor, iar urechiușele de prindere sunt rupte, probabil, datorită turnării defectuoase. Pe unele dintre topoare se pot observa o serie de dificiențe de turnare sub forma unor alveole de mici dimensiuni. 

Topoarele au fost turnate în tipar bivalv închis prin două orificii situate în partea superioară.

Acest tip de celt se regăsește frecvent în depozite de la sfârșitul epocii bronzului (Br D) și descoperiri izolate mai ales la Dunărea de Jos, dar și în Moldova și Nordul Mării Negre, până la Don. Producția lor este asociată mai ales cu arealul de răspândire al culturilor Noua-Sabatinovka-Coslogeni și Zimnicea-Plovdiv.

Dalta din bronz, turnată în tipar bivalv, probabil prin capătul mânerului. Ea prezintă pe ambele părți un decor liniar ce urmează aproximativ conturul piesei.

Gaura de înmănușare a acestor tipuri de topoare este verticală, ceea ce înseamnă că mânerul trebuia să fie făcut dintr-o creangă cu o ramificație oarecum dreptunghiulară. Pentru o fixare mai bună, celtul avea o urechiușă la buză, prin care se lega cu o sfoară la mâner.
Acest tip de topor putea fi folosit atât ca unealtă cât și ca armă.

Depozitele de celturi sunt formate din două sau mai multe (câteva zeci sau sute) piese, depuse intenționat în pământ ca ofrandă, pradă de război, comori ascunse în perioade de război etc. 

Muzeograf, Dr. Paul Ciobotaru 

#muzeulteodorcincu
#arheologie
#istorie

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci.

Uneori, cele mai valoroase povești ale trecutului ajung la noi în fragmente.

 

Uneori, cele mai valoroase povești ale trecutului ajung la noi în fragmente.

Prin cercetare, răbdare și restaurare, acestea își recapătă forma și continuă să vorbească despre oamenii și comunitățile care au trăit pe aceste meleaguri cu mii de ani în urmă.

Exponatul lunii iunie la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva:
Ceșcuță ceramică – epoca bronzului

Piesa arheologică expusă a fost descoperită pe raza localității Vețel cu ocazia descărcării de sarcină când a fost construită calea ferată de mare viteză. Este vorba o ceașcă datată în epoca bronzului târziu.
Materialul arheologic a fost adus în laboratorul nostru, supus unei analize amănunțite, sortat, cercetat din punct de vedere fizic și chimic în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor degradării și a gradului de fragilizare.

După examinarea macroscopică urmată de curățirea grosieră a materialului arheologic am identificat fragmente ce aparțineau unei cești care au intrat în procesul de restaurare.

Referitor la tehnică, vasul a fost realizat manual, dintr-o pastă fină de culoarea ocru deschis, spre fund cu urme de ardere ulterioară, posibil un incendiu. Buza este răsfrântă, iar pe alocuri la distanțe egale se găsesc trei bumbi de mici dimensiuni în jurul cărora se află trei semicercuri inegale. Toarta este semiînălțată, din care lipsește circa 80%. 

Dimensiunea vasului este de 8 cm înălțime, 14 cm diametrul maxim al buzei.

Toate fragmentele au fost tratate împreună pentru îndepărtarea depunerilor și a solului cu o emulsie apoasă de detergent anionic facilitând acțiunea tensioactivă de suprafață. S-a folosit baia cu ultrasunete.

Materialul ceramic a fost supravegheat permanent, iar după îndepărtarea depunerilor s-a trecut la neutralizarea în băi succesive de băi cu apă demineralizată.

Procesul de întregire a formei s-a efectuat prin completarea lacunelor cu ipsos de modelaj pe suport de plastilină. Surplusul de material a fost îndepărtat cu spatule și bisturiu și finisarea a fost realizată cu șmirghel cu diverse granulații .

Integrarea cromatică a obiectului s-a efectuat cu culori pe bază de apă prin pensulări repetate, la final am aplicat un strat de aracet pentru impermeabilizare și stabilizarea culorii.

Restaurarea și conservarea acestei ceșcuțe se încadrează în seria de piese datate în perioada bronzului târziu, obiecte foarte des întâlnite pe raza județului Hunedoara iar importanța restaurării acestui gen de piese este datorat numărului redus de obiecte restaurate aflate în colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Datarea și descrierea au fost realizate de arheolog dr. Cătălin Rișcuța – responsabil șantier
Restaurarea a fost efectuată de expert restaurator metal, ceramică - Ioana Popițiu

#ExponatulLunii #MCDR #PatrimoniuCultural #Arheologie #EpocaBronzului #Restaurare #Conservare #Deva #Hunedoara #Istorie #Patrimoniu #CulturaDezvolta

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

România și problematica mineralelor rare, critice și strategice: între mit, realitate și perspectivă minieră

 

#IMPORTANT

 
#Institutul#Geologic al #României este partener în organizarea dezbaterii științifice „România și problematica mineralelor rare, critice și strategice: între mit, realitate și perspectivă minieră”, organizată pe 12 iunie 2026, ora 11, Sediul AGIR – Calea Victoriei nr. 118, București.

Vom aborda teme precum:
„Gradul de cunoaștere geologică și economică a resurselor/rezervelor de elemente rare, critice și strategice și ale condițiilor de valorificare prezente și în perspectivă – rolul Institutului Geologic al României în organizarea și gestionarea datelor din Fondul Geologic Național și Fondul Național de Resurse/Rezerve.”

Evenimentul va reuni specialiști, cercetători, reprezentanți ai mediului academic și ai industriei pentru a analiza rolul resurselor minerale strategice în contextul economic și geopolitic actual, precum și perspectivele dezvoltării sectorului minier din România.

Participarea se face pe bază de confirmare, iar cei interesați sunt rugați să își anunțe prezența până la data de 10 iunie a.c., la: office@agir.ro, tel: 021 316 89 93 / 94

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐦𝐢 𝐚𝐩𝐮𝐬𝐞. 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐞𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐒𝐚̆𝐥𝐜𝐮𝐭̦𝐚

 

𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐦𝐢 𝐚𝐩𝐮𝐬𝐞. 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐞𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐒𝐚̆𝐥𝐜𝐮𝐭̦𝐚

Muzeul Olteniei – 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 vă invită să descoperiți una dintre cele mai fascinante lumi ale preistoriei din Oltenia.

Expoziția temporară „Povestea unei lumi apuse. Cultura eneolitică Sălcuța” aduce în fața publicului piese cu o valoare arheologică, artistică și simbolică deosebită, aflate în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova și descoperite în situri reprezentative precum 𝐒𝐚̆𝐥𝐜𝐮𝐭̦𝐚 - „𝐏𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐢𝐬̦𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢”, 𝐌𝐨𝐭̦𝐚̆𝐭̦𝐞𝐢, 𝐂𝐞𝐫𝐚̆𝐭 𝐬̦𝐢 𝐀𝐥𝐦𝐚̆𝐣𝐞𝐥.

Datată aproximativ între 𝟒𝟔𝟎𝟎/𝟒𝟓𝟓𝟎 – 𝟒𝟎𝟎𝟎 𝐚. 𝐂𝐡𝐫., cultura Sălcuța este una dintre cele mai importante manifestări ale eneoliticului din sud-vestul României, având nucleul în Oltenia și legături profunde cu lumea balcano-dunăreană.

Vizitatorii pot admira vase ceramice, figurine zoomorfe, idoli antropomorfi, ustensile din os și corn de animal, unelte din piatră, dar și un spectaculos 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝐛𝐫𝐚𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐫𝐮𝐜𝐞, 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐮 - metal definitoriu pentru această perioadă a preistoriei.

𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐬𝐢𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫, care a dus fragmentele ceramice descoperite profesorului său de istorie, Ștefan Ciuceanu, întemeietorul Muzeului Olteniei. De aici, cercetările de la Sălcuța aveau să devină un reper fundamental pentru arheologia preistorică din România.

Vă așteptăm să descoperiți o lume veche de peste șase milenii, aflată la granița dintre utilitar, artistic și simbolic.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Conferința „Arta decorativă românească modernă și tradiția” urmată de Ghidaj special în expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”

 

Conferința „Arta decorativă românească modernă și tradiția” urmată de
Ghidaj special în expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, la Palatul Suțu

Sâmbătă, 6 iunie 2026
Ora 15.00
Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, București
Preț bilet: 20 lei / persoană

Biletele se pot cumpăra de la standul de bilete al Palatului Suțu înainte de începerea conferinței.

În ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026, ora 15.00, Muzeul Municipiului Bucureștiului vă invită la #PalatulSuțu, la conferința „Arta decorativă românească modernă și tradiția”, susținută de dr. Mădălina Manolache, istoric de artă și muzeograf la Muzeul dr. Nicolae Minovici, Secția Antropologie urbană, #MMB.

Conferința va fi urmată de un ghidaj special în expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, deschisă la Palatul Suțu până duminică, 7 iunie 2026.

Conferința pune în valoare un segment puțin vizitat al istoriei artei moderne românești, și anume procesul de dezvoltare a artei decorative, la care au participat deopotrivă intelectualii epocii, istorici și teoreticieni de artă, arhitecți, artiști plastici și decoratori, precum și mica industrie.

Strâns legată de încercările de reprezentare identitar-națională prin intermediul culturii, evoluția artei decorative de la începutul secolului XX a fost influențată atât de coordonatele tradiției locale (în special de arta și olăria populară), cât și de încercările de a crea o artă a noilor timpuri.

Veți putea afla cele mai noi descoperiri legate de istoria, funcționarea și rezultatele atelierelor de ceramică „Troița” (unde au lucrat, printre alții, Camil Ressu și Nora Steriadi), respectiv Gheorghe Mogoș Niculescu - Băneasa.

Despre vorbitor:
Mădălina Manolache este istoric de artă și muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București – Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Cercetarea sa are o natură duală, fiind orientată asupra biografiei profesionale a dr. Nicolae Minovici, precum și asupra artei românești din prima jumătate a secolului XX.

Bazându-și studiile asupra patrimoniului muzeal, oscilează între istoria medicinei legale și domeniile conexe (precum antropologia criminală) de la finalul secolului al XIX-lea și începutul celui următor, respectiv asupra problematicilor specificului național și a artei decorative moderne, precum și recuperării biografiilor artiștilor români marginali.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.