joi, 20 august 2026

Expoziția ❞𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈𝒖𝒓𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒆: 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂-𝑩𝒐𝒊𝒂𝒏 𝒔̗𝒊 𝑮𝒖𝒎𝒆𝒍𝒏𝒊𝒕̗𝒂-𝑪𝒖𝒄𝒖𝒕𝒆𝒏𝒊❞

 





Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Județean Botoșani se reunesc într-un proiect dedicat uneia dintre cele mai importante perioade din istoria îndepărtată a acestui spațiu: neoliticul. 

Expoziția ❞𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈𝒖𝒓𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒆: 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂-𝑩𝒐𝒊𝒂𝒏 𝒔̗𝒊 𝑮𝒖𝒎𝒆𝒍𝒏𝒊𝒕̗𝒂-𝑪𝒖𝒄𝒖𝒕𝒆𝒏𝒊❞ va fi vernisată vineri, 21 august 2026, la ora 12:00, în Sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I”, Piața Traian nr. 3, Brăila.

Prin acest proiect expozițional, publicul este invitat să descopere o selecție de imagini și piese originale care documentează raporturile dintre culturile neolitice (mileniile VI-IV î.Hr.) atestate pe teritoriul de astăzi în României. 

Vernisajul va fi urmat de un colocviu, în cadrul căruia specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor susține comunicări: dr. Valentina Voinea – „Fragmente din lumea Gânditorului”, Adrian Irimia – „Practici sacrificiale în cultura Hamangia”, Olivia Rotaru – „Columbia-Cernavodă. Povestea locului unei mari descoperiri arheologice”. Programul colocviului va fi completat de intervenția reputatului cercetător științific dr. Stănică Pandrea, cu tema „Raporturile culturale și cronologice dintre culturile Hamangia, Boian, Gumelnița și Cucuteni”.

Evenimentul este dedicat împlinirii a 145 de ani de la fondarea Muzeului Brăilei „Carol I”. 

Participarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța la acest proiect readuce în prim-plan patrimoniul culturii Hamangia și cercetările dedicate uneia dintre cele mai importante civilizații preistorice ale Dobrogei.

Vernisaj: vineri, 21 august 2026, ora 12:00

Locul: Muzeul Brăilei „Carol I” – Sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”
 
 
 
 

Fețele istoriei - monument funerar roman - Ampelum (Zlatna, jud. Alba).

 

Istoria are multe fețe. Cele de azi aparțin toate unei singure familii, care a trăit în epoca romană, cândva în secolele II-III p. Chr. la Ampelum (Zlatna, jud. Alba). 


Pietrele de mormânt realizate de lapicizii romani ilustrează în mod frecvent portretele celor decedați. Pe acest monument din zona auriferă a Daciei a fost reprezentată o familie: tatăl, mama și copiii – trei băieți, purtând cu toții haine și coafuri specifice modei lumii lor. Imaginea este amplasată într-un medalion lucrat în formă de scoică și înconjurat de o cunună de frunze legate cu o panglică. 


Fiecare epocă a avut o față. În 30 august, le descoperi pe toate. 


MuTRA Galeria istorică a Transilvaniei


#MuTra #30august

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

𝐎 𝐞𝐧𝐢𝐠𝐦𝐚̆ 𝐧𝐞𝐝𝐞𝐬𝐥𝐮𝐬̗𝐢𝐭𝐚̆. 𝐄𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐨𝐬, 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐞𝐦𝐞𝐢𝐞𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥𝐮𝐢

 

𝐎 𝐞𝐧𝐢𝐠𝐦𝐚̆ 𝐧𝐞𝐝𝐞𝐬𝐥𝐮𝐬̗𝐢𝐭𝐚̆. 𝐄𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐨𝐬, 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐞𝐦𝐞𝐢𝐞𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥𝐮𝐢


De numele bătrânei cetăți antice, peste care astăzi se ridică moderna Constanța, se leagă multe mituri ce îi dau frumusețe și culoare, îmbogățindu-i povestea milenară. Parte dintre aceste legende se referă la originea termenului Tomis și la întemeierea acestei așezări, ctitorire a grecilor din Milet, realizată în cursul secolului VI î.H.


Se cunoaște faptul că Tomis a fost mai întâi un emporion, un mic târg de escală, pentru ca mai apoi, cel mai probabil din sec. IV-III î.H., în epocă elenistică, să devină polis (oraș) în adevăratul sens al cuvântului (n.a. prima mențiune scrisă a cetății este a lui Memnon din Heracleea Pontică și relatează implicarea orașului în evenimente petrecute în intervalul 256-254 î.H - așa-numitul Război pentru Tomis, dintre Callatis, Histria și Bizanytion).


Marele poet latin Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis în sec. I d.H. ne-a oferit cel mai cunoscut mit al întemeierii, cel legat de povestea Argonauților ajunși în Marea Neagră în căutarea Lânii de Aur. De la această poveste se spune că ar veni numele de Tomis, tradus prin "bucată", "lamă de cuțit". Astfel, în "Triste" (Tristia - operă scrisă chiar în exilul de la Tomis) el scrie următoarele: "Însă se știe că numele acestui loc, mai vechi decât așezarea cetății, a venit de la uciderea lui Absyrt / Căci pe o corabie făcută prin grija războinicei Minerva, cea dintâi a străbătut aceste ape neumblate nelegiuita Medeea, fugind de tatăl ei părăsit / Și se zice că aceasta a vâslit pe aceste valuri... De aceea, acest loc fu numit Tomis, fiindcă spune povestea, în acest loc sora și-ar fi tăiar în bucăți fratele..." (n.a. pentru ca ea și iubitul său Iason să scape de urmăritorii din Colchida, Medeea a hotărât uciderea fratelui ei mai mic, prințul Absyrtos). Potrivit specialiștilor, numele orașului își are originea într-o realitate pur geografică: Tomisul a fost ridicat pe o peninsulă ce intră în apele Mării Negre asemenea unei lame de cuțit!


În afara legendei prezentate de către Ovidius mai există un mit al întemeierii. Este puțin cunoscut de publicul larg, dar știut și studiat de către specialiști, întrucât el se sprijină pe reale vestigii antice descoperite de-a lungul anilor. Potrivit acestei variante, numele de Tomis ar putea veni de la Tomos, un erou fondator al orașului, care este menționat în inscripții și care apare în mai multe emisii monetare locale din epoca romană a cetății. Astfel, Tomos este prezentat ca întemeietor (sau reîntemeietor) al urbei, la mai bine de un secol distanță după poemul lui Publius Ovidius Naso. Nu se menționează nicăieri dacă el este un ctitor al tradiționalei colonizări din sec.VI d.H. sau un protagonist dintr-o epocă ulterioară. Din păcate, nu a ajuns până în zilele noastre nicio legendă sau vreun poem scris (așa cum s-a întâmplat cu Ovidius și cu Tristele sale) care să ne descrie faptele de arme sau alte realizări ale acestui misterios erou eponim.


Monedele cu întemeietorul Tomos apar în timpul împăratului Antoninus Pius (138-161 d.H.), continuă sub Marcus Aurelius (161-180) și vor fi emise și sub dinastia Severilor (mai ales în timpul lui Elagabal/Heliogabalus (218-222) și al lui Severus Alexander (222-235 d.H.). Pe toate aceste emisiuni monetare ale orașului roman Tomis, eroul apare pe avers, alături de legendă. Pe reversul monedelor sunt figurate cel mai adesea divinități (Demetra, Hermes, Athena, Eros pe delfin, Thanatos etc), eroul Herakles sau ciorchini de struguri. Monedele poartă ca legendă inscripția Tomos Ktistes, Tomos Întemeietorul... Ctitorul...


În ceea ce privește inscripțiile, avem în primul rând două epigrame în care Tomisul apare ca "orașul lui Tomos", precum și un al treilea izvor epigrafic, descoperit în Dobrogea și unde iarăși este menționat numele său. O primă inscripție a fost descoperită la Babadag, în cursul secolului al XIX-lea. Nu se știe clar în ce context s-a găsit monumentul, și nici cine l-a descoperit. Tot ceea ce se cunoaște este faptul că un căpitan al marinei engleze, Thomas Abel Brimage Spratt a fost primul care a transcris acest document în piatră. Transcrierea sa a ajuns ulterior la arheologul Churchill Babington, care a publicat-o în anul 1850. De atunci și până astăzi, inscripția a fost studiată de numeroși specialiști, români și străini. Ea se află astăzi la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, din București.
Dedicantul este un medic al orașului antic Tomis. Iată traducerea textului (Alexandru Avram - "Tomos, le heros fondateaur de Tomis", revista Pontica nr.51 - MINAC Constanța, 2018, p.453-467): "Dacă cineva, după moartea mea, va dori să îmi cunoască viața, cine am fost, ce împliniri am avut, și numele patriei mele, aceastăpiatră va purta mereu mesajul meu către generațiile viitoare. Patria mea este metropola Euxinului, prea ilustrul oraș al lui Tomis, cel cu sulița puternică. Numele meu a fost Kladaios și învățasem arta divinului maestru Hipocrate, mesajcătre generațiile viitoare".


Un al doilea text care se referă la Tomos se regăsește pe un sarcofag găsit de doi mari arheologi ai Constanței (foștii directori MINAC Adrian Rădulescu și Constantin Chera) în curtea Institutului de Marină. Versurile respective spun, pe larg, povestea unui actor tomitan. 


Redăm câteva fragmente (sursă - A. Avram....): "Când am părăsit ilustrul oraș din țara lui Inachos, eu am pus piciorul pe acest teren sacru, pământul lui Io, în orașul lui Tomos... Dar, de vreme ce aici, acest oraș ospitalier m-a reținut, mi-a dat-o pe draga mea soție, mi-a dat un copil, aici am primit măsura vieții ce mi-a fost dată de fii Moirelor (n.a. Parce la romani, divinități ce controlau destinul omului - azi cunoscute sub forma ursitoarelor).... Răposat acum, am mormântul meu pe un plăcut petec de pământ, acoperit de florile ramurilor lui Bacchus... În final, trebuie să știi nobile trecător, care este numele meu și orașul ce mi-a dat lumina zilei: sunt Euelpistos, fiul lui Sosos din Bizanț, acesta a fost felul în care toată lumea m-a numit". 


Potrivit istoricilor, epigrama datează din vremea împăratului Antoninus Pius.


În epoca romană, Tomos era adorat de poporul urbei. Aflăm acest lucru chiar dintr-o inscripție descoperită la Topraisar (sigur mutată de la Constanța) că eroul își avea în urbea sa și un heroon, un altar al său, unde i se puteau aduce ofrande. Se pare că acest lucru s-a produs în vremea lui Hadrian (117-138 d.H, succesor lui Traian) și în timpul căruia Tomisul a fost reședință al guvernatorului Moesiei Inferior.


Încheiem prezentarea inscripțiilor cu un alt izvor ce îl menționează pe eroul fondator: "Oprește-ți puțin pașii grăbiți, o trecătorule, ne te îndepărta, apropie-te de mormânt. Pentrucă eu sunt .... anus (n.a. fragment de nume), cel carea trăit trei decenii. Având ca patrie pământul Mysienilor, am venit în orașul lui Tomos, la vârsta de șase ani, și am fost crescut de frați iar aici am obținut eu rangul de cetățean onorabil, cu încuviințarea Consiliului și al poporului".
Cine a fost cu adevărat Tomos și dacă el a existat în realitate nu vom ști, probabil, niciodată. Vestigiile descoperite ne arată însă clar că acum aproximativ 1800 de ani, la Tomis, el era văzut ca și întemeietor al urbei. Ce fapte de vitejie a avut, ce legende despre el au existat, nu vom afla, poate, niciodată... Numele său, al lui Tomos, “cel cu suliță puternică”, a supraviețuit însă, pentru a îmbogăți misterul și povestea acestui oraș milenar..


𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑫𝒐𝒄𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝑴𝒆𝒈𝒂𝒗𝒐𝒓𝒊𝒂𝒏, 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕 𝒊̂𝒏 𝒃𝒐𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒑𝒊𝒆𝒍𝒆, 𝒔-𝒂 𝒓𝒆𝒊̂𝒏𝒕𝒐𝒓𝒔 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑷𝒂𝒓𝒊𝒔. 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒖𝒍𝒕𝒂𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊: 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒐𝒓𝒆𝒍𝒆 1-5 𝒑.𝒎., 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂 𝑨𝒑𝒐𝒍𝒐𝒏, 𝒏𝒐.9. (1928)


Sursă foto: Pontica 51, Alexandru Avram – „Tomos, le heros fondateur de Tomis”, fig. 1. Foto realizată de Florian Matei Popescu. Institutul de Arheologie București, inv. L41


https://minac.ro/20-august-o-enigma-nedeslusita-eroul.../

 
#MINAC #calendaristoric #AstazilaConstanta #20august #Tomis #Tomos #antichitate #erou #muzeu #istorie

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Costum ceangăiesc de fată cu panglici și ie cu pumnași din Săcele

 


Costum ceangăiesc de fată cu panglici și ie cu pumnași din Săcele, Țara Bârsei, sf. sec. XIX, expus în Muzeul de Etnografie Brașov


Costumul tradițional, prin structura și compoziția sa, a reprezentat întodeauna o expresie a statutului economic și social, o marcă de apartenență la un anumit spațiu cultural și geografic. 


Vă invităm cu drag în muzeele noastre pentru a descoperi mai multe detalii despre costumele din Țara Bârsei și împrejurimi.

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Fețele istoriei - statuia de bronz amplasată în interiorul bazei militare de la Porolissum (Moigrad, jud. Sălaj)

 

Istoria are multe fețe. Cea care ne privește azi nu este o față oarecare, ci este chiar o față imperială.


Împăratul roman Marcus Aurelius Antoninus (d. 211-217 p. Chr.), mai bine cunoscut drept Caracalla, e portretizat de sursele istorice ca un tiran sângeros. Acesta a fost însă foarte iubit de soldați, cărora le-a crescut solda considerabil. 


Cu ocazia vizitei sale anunțate în Dacia, au fost ridicate numeroase inscripții și statui, cum este și statuia de bronz amplasată în interiorul bazei militare de la Porolissum (Moigrad, jud. Sălaj). Prin edictul emis de Caracalla în anul 212 p. Chr., toți locuitorii liberi ai Imperiului deveneau cetățeni romani.


Fiecare epocă a avut o față. În 30 august, le descoperi pe toate.
MuTRA Galeria istorică a Transilvaniei


#MuTra #30august

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐕𝐮𝐥𝐜𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫!

 



𝐒𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝟐𝟐 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟎:𝟎𝟎, 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐦 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐕𝐮𝐥𝐜𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫!

După debutul de anul trecut, 𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐯𝐮𝐥𝐜𝐚𝐧𝐢 revine în 2026 cu cea de a doua ediție, desfășurată pe teritoriul viitorului Geoparc UNESCO Gutâi-Maramureș.

De această dată, ne întâlnim în 𝐋𝐢𝐯𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐎𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐚𝐢𝐚 𝐒𝐩𝐫𝐢𝐞, un loc cu priveliști încântătoare asupra reliefului vulcanic al Maramureșului, cu Dealul Minei în apropiere și Munții Gutâi în zare.
În acest cadru, doi dintre geologii echipei noastre, 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐒𝐳𝐚𝐤𝐚́𝐜𝐬 (conf. univ. dr. geolog, vulcanolog) și 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧𝐞𝐥 𝐊𝐨𝐯𝐚𝐜𝐬 (conf. univ. dr. geolog) ne vor purta prin fascinanta poveste a vulcanilor.

Accesul este liber, pe bază de confirmare a participării. Ne dorim (și ne ajută) să știm din timp cine ni se alătură, așa că vă rugăm să completați acest formular: https://docs.google.com/.../1sZyEoji7fHez4s2K.../
 
În primul comentariu găsiți coordonatele care vă vor ajuta să ajungeți la locul evenimentului.

𝐔𝐧 𝐦𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐮 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: locurile de parcare din apropierea Casei Olarului sunt limitate. Vă recomandăm să nu veniți cu mașinile până la livada în care ne întâlnim și să faceți câțiva pași pe jos.

Vă așteptăm să descoperim împreună vulcanii lumii, vulcanii Maramureșului și un patrimoniu geologic care merită să fie cunoscut.

1. Drumul mai scurt trece prin față pe la Casa Olarului Les Daniel și de acolo încă 200 m, pe strada Luncii în sus, până ajungeți la portița de lemn din imagine. Dincolo de ea, ne găsiți pe noi. Coordonate: 47°39'38.9"N 23°42'25.9"E https://maps.app.goo.gl/rke9XDotykg8TQAZ7
 
2. Cealaltă variantă merge pe strada Mihai Eminescu, până la numărul 59, unde se află Casa Olarului-Livadă. Intrați pe poartă, străbateți curtea și ajungeți la locul evenimentului. Coordonate: 47.660058833° N, 23.707590310° E https://maps.app.goo.gl/Ma8zSxvjjhy7K4ta6
 
 
 

Monede care au clădit Imperii - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: History & Civilizations

O nouă monedă comemorativă din Austria - 20.08.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Austria has unveiled the design of the commemorative €2 coin it will issue in 2027 honoring Ludwig van Beethoven. The new coin, announced last July, will mark the 200th anniversary of the composer's death and will signal the country's return to issuing this denomination after a nine-year hiatus.

The image released by Münze Österreich resolves one of the main remaining questions: Beethoven will occupy almost the entire center of the coin, depicted frontally with an intense expression. The design omits musical scores, instruments, and other obvious musical references to concentrate all the power of the design on the composer's face.

The design reveal comes after the first announcement of this issue, when only the reason, the commemoration and the date planned for its release were known.


A portrait that occupies almost the entire coin


The national front is dominated by a large frontal bust of Beethoven. His tousled hair, pronounced brow, and fixed gaze create an immediately recognizable image and convey the energetic temperament with which the musician has become associated in the collective imagination.

The portrait is superimposed on a structure of straight lines that frames the figure and adds depth to the composition. To the left, the legend "REPUBLIK ÖSTERREICH" appears vertically, divided into two lines, with the year "2027" below it. The surname "BEETHOVEN" extends across the bottom and is partially integrated with the bust.

It is striking that the dates "1770-1827," used in the initial denomination of the issue, do not appear in the design shown. The bicentenary reference is left to the year 2027 and the direct identification of the composer. The twelve stars of the European flag appear on the outer ring.


Without scores, pianos, or references to the Ninth Symphony

Beethoven offered numerous possibilities for a coin: from a musical fragment to an allusion to the Ninth Symphony and the "Ode to Joy," later adopted as a European anthem. Austrian Mint, however, opted for a more understated and monumental design.

The focus is entirely on the composer's personality. No official explanation of the design has yet been published, nor has the historical work or portrait that may have served as a reference been identified. The name of its creator has also not yet been revealed.


A proof version will be available before 2027 begins.


The updated official program of Münze Österreich brings another important development. The coin will be offered in Proof quality on December 2, 2026, although it will bear the year 2027. This collector's edition will therefore be released more than a month before the scheduled date for the normal mintage release of the coin, set for January 4, 2027.

The Austrian Mint has not yet published on its website the mintage of the Proof version, its retail price, or the total quantity that will be minted for circulation. Nor has it officially confirmed whether the design will inaugurate an annual series dedicated to composers, a possibility that has been circulating in the numismatic market.


Known facts about the 2 euro Beethoven coin

Feature Information 

Issuing country Austria
Year 2027
Face value 2 euros
Reason Ludwig van Beethoven
Commemoration 200th anniversary of his death
Proof version release December 2, 2026
Expected date for circulation January 4, 2027
Weight 8.50 g
Diameter 25.75 mm
Singing "2 EURO ★★★", repeated four times and oriented alternately
Design author Pending announcement
Print run Pending announcement


With its now-familiar design, the Austrian Beethoven coin becomes one of the first commemorative €2 issues of 2027 whose appearance has been revealed. Two details, particularly eagerly awaited by collectors, remain to be clarified: the mintage of each version and the terms of sale for the Proof edition.


Commemorative 2 euro coins 2027

Austrian commemorative 2 euro coins

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Australia - 20.08.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Royal Australian Mint has issued a new commemorative 50-cent coin dedicated to the Gurindji people and one of the most decisive episodes in the struggle for the territorial rights of Australian Aboriginal peoples: the strike and abandonment of the Wave Hill cattle station in 1966.

Under the title " Unity – Gurindji Wave Hill Walk Off 1966 and Birthplace of Aboriginal Land Rights Act 1976", the issue simultaneously commemorates the 60th anniversary of that protest and the 50th anniversary of the Aboriginal Land Rights Act of 1976. The coin began circulating nationwide on August 5, 2026, and is also offered in an uncirculated edition presented on a coincard, limited to 60,000 units, and another edition in silver with a Proof finish and a mintage of 6,500.


From a labor protest to the recognition of land rights


On August 23, 1966, approximately 200 Aboriginal workers, domestic staff, and family members walked out of the Wave Hill Cattle Station in the Northern Territory, about 600 kilometers south of Darwin. The mobilization was led by Gurindji leader Vincent Lingiari and began as a protest against the low wages and poor working and living conditions endured by Indigenous workers.

Wave Hill was managed by Vestey Brothers, a powerful British cattle company that primarily employed members of the Gurindji people. Although they performed much of the work necessary to maintain the farm, they received lower wages than non-Aboriginal workers and lived in very poor conditions.

The decision to leave the station entailed enormous risk. The participants gave up their jobs, their homes, and the meager resources the operation provided, initially settling in a temporary camp. However, what had begun as a labor protest soon took on a much deeper dimension.

In 1967, the protesters moved to Wattie Creek, known to the Gurindji as Daguragu, a site located within their traditional territories. From there, they demanded not only equal pay but also the return of the lands they had been dispossessed of through the expansion of cattle ranching.

The protest lasted for nine years and garnered increasing national attention. The Gurindji leaders petitioned the Governor-General, toured various Australian cities to explain their demands, and received support from unions, activists, and public figures such as the writer Frank Hardy. In this way, the Wave Hill conflict became central to the Australian debate on land ownership and Indigenous rights.

August 16, 1975, marked one of the most symbolic moments in the country's contemporary history. In a ceremony held in Daguragu, Prime Minister Gough Whitlam formally transferred the lease of a portion of the Gurindji people's traditional lands to them.

Whitlam then poured a handful of red earth into Vincent Lingiari's hands as a symbolic act of restitution. The scene was immortalized by Aboriginal photographer Mervyn Bishop and became one of the most recognizable images of the Indigenous land rights movement in Australia.

The Gurindji campaign played a decisive role in the process that led to the passage of the Aboriginal Land Rights (Northern Territory) Act 1976. This legislation established a procedure for Aboriginal peoples to claim ownership of certain lands in the Northern Territory by demonstrating their traditional connection to them. It also allowed for the creation of Aboriginal land trusts and strengthened the participation of traditional owners in the management and protection of their lands.


Coin design
Obverse


The obverse features the official effigy of King Charles III, designed by Daniel Thorne. Surrounding the portrait are the monarch's name, the issuing country, the year 2026, and the face value of 50 cents.


Reverse 


The reverse side, designed by E. Waterford and developed in collaboration with the Gurindji people, brings together the main moments of this story in a single composition. In the foreground, a group of people are gathered under a bright sun, preparing to leave Wave Hill Station. Their long shadows overlap the ground and form the word UNITY, referring to the collective strength that sustained the protest for nine years.

In the distance, the mountains and the horizon gradually transform into the hand of Vincent Lingiari during the 1975 land restitution ceremony. This visual union between the hand and the landscape symbolizes the permanent relationship of traditional landowners with their territory.

Above the sky, one can read a phrase attributed to Lingiari: " Ngumpin, kartiya karru-la jintaku-la ," translated by the mint itself as "blacks and whites united as one." The composition is completed with the inscriptions " GURINDJI WAVE HILL WALK OFF 1966" and " BIRTHPLACE OF ABORIGINAL LAND RIGHTS ACT 1976."


PRESENTATIONS
Coincard BU


The uncirculated edition is minted in cupronickel, weighs 15.55 grams, measures 31.51 millimeters in diameter, and has a maximum mintage of 60,000 pieces. It is presented on an illustrated card featuring images related to Vincent Lingiari, Gough Whitlam, and the historic return of the lands.


Case – Proof Silver


 


The collector's edition in silver retains the same diameter of 31.51 millimeters, increases its weight to 18.24 grams, and features a Proof finish. Its mintage is limited to 6,500 pieces.

 

Sursa informațiilor aici.

miercuri, 19 august 2026

Ziua Porților Deschise 2026 - șantierul arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia

 


Ziua Porților Deschise 2026


Sâmbătă, 22 august 2026, pe șantierul arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia va avea loc evenimentul Ziua Porților Deschise.
Între orele 09:00 și 17:00 vor fi prezentate vizitatorilor monumentele antice, precum și rezultatele cercetărilor arheologice din acest an, în cadrul unor tururi ghidate.


Cercetările arheologice sistematice din campania 2026 sunt susținute financiar de Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Istorie și Filosofie, Cluj-Napoca.


Organizatori: Colectivul științific al șantierului arheologic „Cetățile Dacice din Munții Orăștiei”, Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Județean Mureș (Târgu Mureș).

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.