Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ

 

În perioada 24-26 iulie, Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, organizează manifestarea „Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ”.
La eveniment vor fi prezenți meșteri care practică meșteșuguri de veche tradiție, precum: realizarea pieselor de port și a podoabelor, olăritul și prelucrarea lemnului. 

Veronica Hojbotă din localitatea Mănăstirea Humorului (județul Suceava) va veni la Constanța cu piese de port specifice Bucovinei. Tot cu piese de port vor participa la manifestarea organizată de muzeu Domnica Robu-Negru din localitatea Horpaz (județul Iași) și Maria Todici din Pipirig (județul Neamț). Localitatea prahoveană Breaza, cunoscută în întreaga țară pentru iile care se cos în acest loc, va fi reprezentată de Gheorghe Cioroba. 

Meșterul Vasile Borodi din satul maramureșean Sârbi va veni la muzeu cu clopurile din paie de grâu sau lemn de plop alb pe care le confecționează de mai bine de patru decenii. Îl va însoți soția sa, Ileana, care lucrează podoabe din mărgele ce accesorizează portul femeiesc de sărbătoare.

Adriana (Nana) Bledea, descendenta unei cunoscute familii de olari din Baia Mare (județul Maramureș), dar și Cristian Munteanu, care lucrează ceramica specifică centrului de veche tradiție Tansa (judeţul Iaşi), vor reprezenta meșteșugul olăritului. 

Prelucrarea lemnului va fi ilustrată de Vasile Botezatu din Constanța, care participă la manifestare cu piese de mobilier tradițional țărănesc (scaune, lăzi de zestre, blidare, etajere).
La manifestarea „Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ” vor mai participa constănțencele Daniela Dimancea (piese de port popular, podoabe din mărgele), Dorina Baias (piese de port, broderii, podoabe), Doina Misian (linguri pictate), Epșen Memet (podoabe), Elena Hariton (piese de port pentru copii, jucării), Manuela Hule (lână împâslită) și Carmen Moraru (broderii tradiționale). 

Evenimentul organizat de Muzeul de Artă Populară Constanța se va desfășura în intervalul orar 10.00-20.00. 

Meșterii participanți vor face demonstrații de lucru și vor oferi explicații celor interesați despre realizarea obiectelor prezentate și a meșteșugurilor pe care le practică.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Sântilia - sărbătoarea mocanilor săceleni

 

Sântilia - sărbătoarea mocanilor săceleni

Sântilia este una dintre cele mai importante sărbători ale mocanilor săceleni, marcată an de an în jurul datei de 20 iulie. Ziua Sfântului Ilie Tesviteanul este o manifestare a tuturor comunităților de oieri. În calendarul lor, această zi marca mijlocul sezonului pastoral, care începea la Sângiorz și se încheia la Sâmedru. Perioada dintre urcarea oilor la munte și Sfântul Ilie era o perioadă aparte pentru ciobani, o perioadă de muncă intensă în condiții grele de locuit, de aprovizionare, de singurătate. Conform tradiției, ciobanii nu aveau voie să coboare din munți și nici femeile să urce la stână, astfel curățenia trupului și a sufletului fiind de bun augur pentru stână. Sărbătoarea Sfântului Ilie, suprapusă peste o sărbătoare păgână dedicată celebrării soarelui, devenea astfel, prilej de reunire a familiilor și a comunității.

Pentru mocanii săceleni, însă, avea o semnificație socială aparte: după urcarea oilor la munte, de ziua Sfântul Ilie era prima ocazie când ciobanii coborau pentru a se întâlni cu părinții tinerelor fete pregătite pentru mărițiș. Feciorii se tocmeau pentru viitoarea mireasă, iar femeile își alegeau viitorii gineri. Un element specific al acestei sărbători a fost oferirea de cadouri familiei de către cei întorși acasă sau cele pe care le ofereau tinerii fetelor. Acest din urmă obicei apare după Primul Război Mondial, când fetele puteau ieși din casă neînsoțite și puteau participa la această sărbătoare.

Oameni serioși și tăcuți, disprețuind chiar petrecerile și adunările zgomotoase, mocanii se lăsau purtați de valurile muzicii și ale veseliei o singură dată pe an, de Sântilie. Cu această ocazie se întâlneau și cu urmașii lor răspândiți în toată lumea.

Dacă doriți să aflați și alte aspecte din viața mocanilor din zona Șaptesate vă așteptăm la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00.

Sursa: ”Multiculturalitate și interculturalitate în cele 7 Sate Săcelene”, Săcele, 2013

Foto: Hora de Sântilie, Satulung, 1928, arhiva Fondului documentar al Muzeul de Etnografie Brașov

#Sântilia #ZiuaSfântuluiIlie #Transilvania #Șaptesate #mocanisăceleni #tradiții

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

𝐋𝐄𝐒𝐏𝐄𝐃𝐄 𝐃𝐄 𝐂𝐀𝐋𝐂𝐀𝐑 𝐂𝐔 𝐈𝐍𝐒𝐂𝐑𝐈𝐏𝐓̦𝐈𝐄

 

Muzeul Olteniei-𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

Expoziția permanentă „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”

𝐋𝐄𝐒𝐏𝐄𝐃𝐄 𝐃𝐄 𝐂𝐀𝐋𝐂𝐀𝐑 𝐂𝐔 𝐈𝐍𝐒𝐂𝐑𝐈𝐏𝐓̦𝐈𝐄

𝑂 𝑚𝑎̆𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑅𝑜𝑚𝑢𝑙𝑒𝑖

Expusă în sala „𝐂𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧”, această lespede cu inscripție latină, descoperită la 𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐚 (𝐑𝐞𝐬𝐜𝐚, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐬𝐥𝐨𝐯𝐞𝐧𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭), reprezintă unul dintre documentele epigrafice care completează istoria orașului roman și a armatei imperiale din Dacia.

Datată în 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟒𝟖 𝐩.𝐂𝐡𝐫., inscripția a fost descoperită în apropierea așa-numitului „ 𝐳𝐢𝐝 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐩 𝐀𝐫𝐚𝐛𝐮𝐥”, pe latura nordică a cetății. Deși fragmentară, ea păstrează numele 𝐋𝐞𝐠𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐚 𝐗𝐗𝐈𝐈-𝐚 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐢𝐠𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐏𝐢𝐚 𝐅𝐢𝐝𝐞𝐥𝐢𝐬, una dintre unitățile de elită ale armatei romane:

𝐋𝐄𝐆(𝐈𝐎𝐍𝐈𝐒) 𝐗𝐗𝐈𝐈 𝐏𝐑𝐈𝐌𝐈𝐆𝐄𝐍𝐈𝐀𝐄 𝐏(𝐈𝐀𝐄) 𝐅(𝐈𝐃𝐄𝐋𝐈𝐒)

Textul îi amintește și pe 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢𝐨𝐧𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐡𝐨𝐫𝐭𝐞𝐢 𝐚 𝐕-𝐚, care au executat lucrări de fortificare la Romula. Inscripția ilustrează rolul complex al armatei romane, implicată nu doar în apărarea provinciei, ci și în construirea și întreținerea infrastructurii urbane, contribuind la dezvoltarea unuia dintre cele mai importante centre ale Daciei Inferior.

Dincolo de valoarea sa arheologică, această piesă este un document epigrafic, care oferă informații despre organizarea armatei romane, prezența legiunilor în provincie și eforturile de consolidare a frontierelor Imperiului.

𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐫𝐚𝐭𝐚̆?

În sala „𝐂𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧”, această lespede completează povestea unuia dintre cele mai importante centre urbane și militare ale Daciei romane. Alături de alte descoperiri arheologice, contribuie la reconstituirea atmosferei unui castru roman și a vieții militare din provincia Dacia.

Vă invităm să descoperiți această mărturie autentică a civilizației romane și numeroase alte vestigii excepționale în cadrul expoziției permanente „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”.

𝐀𝐟𝐢𝐬̦/𝐓𝐞𝐱𝐭: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei Craiova.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Radu G. Dumitrescu et al., „𝐺ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎̆”, Muzeul Olteniei Craiova, 2019; Grigore Florescu, Constantin C. Petolescu, „𝐼𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑒𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒, 𝑣𝑜𝑙. 𝐼𝐼. 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑀𝑢𝑛𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎”, București, Editura Academiei R.S.R., 1977, nr. 325, pp. 145–146. 

 

#MuzeulOlteniei #RedescoperăIstoria #Romula #DaciaRomana

 #VestigiiRomane #PatrimoniuCultural #Arheologie

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului

 

Stimați vizitatori,

Vă invităm la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, miercuri, 22 iulie 2026, ora 14:00, la vernisajul expoziției „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului”.

Sala 4, Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Expoziția propune o incursiune în universul cotidian al comunităților antice prin intermediul simbolului universal al pâinii. Proiectul, itinerat anterior în mai multe muzee din România și Republica Moldova, ajunge acum la Chișinău într-o formă îmbogățită, prin integrarea artefactelor originale din patrimoniul MNIM și al Muzeul local de Istorie și Etnografie din satul Trușeni.

De asemenea, expoziția are un impact multiplu. Pentru publicul larg, ea oferă o perspectivă diferită asupra istoriei, punând accent pe viața cotidiană și pe gesturile simple, dar esențiale. Pentru comunitatea locală, integrarea patrimoniului MNIM și Trușeni consolidează legătura dintre muzeu și comunitatea chișinăuiană. Pentru rețeaua muzeală, proiectul confirmă rolul MNIM ca mediator cultural, capabil să integreze patrimoniul local într-un circuit expozițional internațional. 

Astfel, „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” nu este doar o expoziție de obiecte arheologice, ci un dialog între trecut și prezent, între patrimoniu și comunitate, între cercetare și educație. Prin evocarea unui gest simplu și universal – frământarea și coacerea pâinii – expoziția reușește să apropie vizitatorul de viața oamenilor din epoca fierului, transformând patrimoniul într-o experiență vie, inteligibilă și emoțională. 

Perioada de vizitare: 22 iulie - 4 septembrie 2026

Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

O nouă monedă comemorativă din Turcia - 22.07.2026

 Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Turkish Mint has put into circulation a new commemorative 5 lira coin dedicated to the tenth anniversary of the attempted coup of July 15, 2016. The piece commemorates a date that the country officially observes as Democracy and National Unity Day.

The issue was presented on July 15, 2026, by the Darphane ve Damga Matbaası Genel Müdürlüğü, an agency under the Ministry of Treasury and Finance. It is not a coin intended exclusively for collectors, but a bimetallic piece with legal tender status that will be found in ordinary circulation.

A commemoration that reaches people's wallets

Turkey has once again chosen to transform an everyday coin into a small memento of national memory. The new piece is based on the bimetallic 5-lira coin currently in circulation, preserving its dimensions, physical characteristics, and the side displaying the face value.

The modification is concentrated on the commemorative side. In the center is the logo created for the tenth anniversary, formed by the inscriptions "15 Temmuz" —July 15— and "10. Yıl" —10th anniversary—. Around it appears the legend:

DEMOKRASİ VE MİLLÎ BİRLİK GÜNÜ

Its translation into English is "Day of Democracy and National Unity." The composition is completed with the country's official name, TÜRKİYE CUMHURİYETİ, Republic of Turkey.

 

The reverse side retains the design of the ordinary 5-lira coin. The core displays the number 5 against a background of radial lines, accompanied by a large crescent moon and several stars. The outer ring features geometric motifs inspired by the eight-pointed Seljuk star, the national crescent and star, and the year of minting, 2026.

It also incorporates latent images that, depending on the angle from which the coin is viewed, allow you to distinguish the symbol of the Turkish lira or the letters TC, short for Türkiye Cumhuriyeti.

The memory of a decisive night for Türkiye

The coin is issued exactly ten years after the events of the night of July 15-16, 2016, when a part of the Turkish Armed Forces attempted to take control of state institutions.

The uprising failed after several hours of clashes and a large-scale mobilization of citizens, police, and military personnel loyal to the government. Since then, Turkish authorities have presented that day as a popular defense of the constitutional order and the will expressed at the ballot box.

July 15th was later declared a national holiday under the name of Democracy and National Unity Day. In 2026, the tenth anniversary was commemorated throughout the country with institutional events, exhibitions, ceremonies, and memorials dedicated to the 253 people officially remembered as having died during those events.

Darphane herself explained that the coin seeks to keep alive the memory of that night and transmit to future generations the values ​​of unity, solidarity and defense of democracy that the Turkish State associates with July 15.

Coin characteristics

The new issue uses the same format as the regular 5 lira coin introduced into Turkish circulation. Its main characteristics are as follows:

Feature Data 

 

Country Türkiye
Year 2026
Face value 5 Turkish lira
Reason 10th anniversary of July 15th
Guy Commemorative circulation coin
Metal Bimetallic
Diameter 28.15 mm
Thickness 1.70 mm
Weight 8.25 g
Singing Fluted
Mint Darphane, Turkish Mint
Quality Circulation

The outer ring is made of an alloy of approximately 64% copper, 32% zinc, and 4% nickel. The core contains 64% copper, 27% nickel, and 9% zinc. These are the same specifications used in the current 5-lira coin.

A print run that is still unconfirmed

Information released by Darphane and Turkish media confirms that the coin has been put into circulation, but does not indicate how many have been minted. 

 

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Luxemburg - 22.07.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Central Bank of Luxembourg continues its numismatic journey through the Solar System with a new collector coin dedicated to Saturn. This piece is the second in a series of six issues, which began in 2025 with the Sun and is designed to explore some of the most representative celestial bodies in our cosmic neighborhood.

Minted from one ounce of pure silver and enhanced through selective color application, the coin will be limited to only 1,000 pieces. It was issued during July 2026.

Saturn, the great planet of the rings

Located at an average distance of approximately 1.4 billion kilometers from the Sun, Saturn is the sixth planet from the Sun and the second largest in the Solar System, surpassed only by Jupiter. Its equatorial diameter is around 120,500 kilometers, meaning it is about nine times wider than Earth, although its composition, dominated primarily by hydrogen and helium, gives it an extraordinarily low density.

In fact, Saturn is the only planet in the Solar System whose average density is less than that of water. As a gas giant, it does not have a true solid surface, but rather an extensive atmosphere that gradually gives way to layers of gases and fluids subjected to increasingly greater pressures.

However, the feature that has made Saturn one of the most recognizable celestial bodies is its spectacular ring system. Although other giant planets also have rings, none possess such an extensive, bright, and complex structure. The rings are composed of billions of fragments of ice, rock, and dust, ranging in size from tiny particles to massive blocks. The main rings extend for hundreds of thousands of kilometers around the planet, yet they are surprisingly thin compared to their enormous width.

Saturn is also surrounded by an extraordinary family of natural satellites. Among them are Titan, the second largest moon in the Solar System and the only one known with a dense atmosphere, and Enceladus, beneath whose icy crust lies a global ocean. These characteristics have made the Saturnian system one of the prime targets of modern planetary exploration. The Cassini mission, which orbited the planet between 2004 and 2017, profoundly transformed our understanding of its rings, its atmosphere, and its numerous moons.

25€ COIN

Obverse

The obverse features a representation of Saturn in the center, with the planet in golden tones and its characteristic ring system extending diagonally across the composition. The background depicts a starry sky in black and silver, while in the upper right, several arcs visually extend the structure of the rings.

Around the scene is a blue band, traversed by wavy yellow lines and small dots and stars. Above the planet is the inscription "SATURNUS," the Latin name for Saturn, while to the right appears its astronomical symbol. The face value "25 EURO" completes the design at the bottom.

Reverse

The reverse features the new effigy of Grand Duke Guillaume of Luxembourg, depicted in profile facing left. Below the image are the year of issue, “2026,” and the name of the issuing country, “LËTZEBUERG.” Also visible are the initials “AH” of Helmut Andexlinger, engraver for the Austrian Mint and author of the portrait for Luxembourg collector coins issued from 2026 onward.

CHARACTERISTICS

Issuing country Luxembourg
Series The Solar System, second of six episodes
Issue Saturn
Year of issue 2026
Expected issue date July 2026
Face value 25 euros
Metal 999 fine silver
Weight 1 troy ounce (31.1 grams)
Diameter 34 mm
Quality Proof
Print run 1,000 copies

Sursa informațiilor aici.

𝗦𝗮𝗿𝗰𝗼𝗳𝗮𝗴𝘂𝗹 𝗰𝘂 𝘀𝗶𝗺𝗯𝗼𝗹𝘂𝗿𝗶

 

𝗦𝗮𝗿𝗰𝗼𝗳𝗮𝗴𝘂𝗹 𝗰𝘂 𝘀𝗶𝗺𝗯𝗼𝗹𝘂𝗿𝗶

Mormântul marelui Ovidius nu a fost descoperit încă… Se știe că poetul latin a fost depus cu mare fast, lângă una dintre porțile orașului Tomis, „ante oppidi portam”, așa cum scriau umaniștii medievali italieni din sec. XV, citând la rândul lor surse antice. Poate că a fost înmormântat lângă poarta ale cărei ruine se găsesc astăzi pe strada Dragoș Vodă, într-o epocă în care Tomisul de sec. I p.Chr., nu depășea, potrivit specialiștilor, limita de nord a Pieței Ovidius. Nu se știe nici dacă Ovidius a fost inhumat sau incinerat, pentru că în vremea sa ambele rituri funerare coexistau. S-au vehiculat numeroase variante legate de locația posibilă a mormântului său, dar taina nu a putut fi deslușită. Cert este însă că, mereu, această enigmă a mormântului lui Naso a trezit maxim interes, spiritele s-au înflăcărat, creând fel și fel de povești, mai mult sau mai puțin adevărate, dar care i-au menținut vie amintirea lui Ovidius.

Unul dintre sarcofagele aflate în lapidariumul de lângă Edificiul Roman cu Mozaic are legătură cu dorința orașului de a afla taina morții lui Ovidius. Este Sarcofagul cu Simboluri, un monument impresionant, care poate fi admirat și astăzi. Artefactul are și o poveste foarte interesantă, pentru că în anii 30, pentru scurtă vreme, s-a crezut că ar fi sarcofagul marelui Ovidius, lucru ce a declanșat un mare scandal al vremii…

În vara anului 1931, în capătul străzii Avram Iancu, la intersecția cu drumul ce ducea spre Vii și chiar lângă Spitalul Municipal (astăzi Spitalul de Boli Infecțioase) s-au efectuat lucrări de întărire și terasare. Cu ocazia acestor lucrări a fost descoperit acest sarcofag uriaș de marmură, care cântărea aproximativ 8 tone și jumătate. Descoperirea sa a atras imediat atenția publicului. Lumea era impresionată de monumentul de marmură grecească, albă-vineție, lung de 2 metri și 70 de centimetri, lat cam 1,5 m și înalt de 2 metri și 40 de cm. Sarcofagul a atras din prima și grație simbolurilor cu care era împodobit.

La data descoperirii, în 1931, acest monument era unul dintre cele mai mari descoperite vreodată în Europa, iar desenele sale misterioase au incitat imediat imaginația publicului. Nu exista o inscripție care să lămurească identitatea celui ce fusese depus în acel mormânt. Era o descoperire inedită mai ales grație celor 7 simboluri misterioase, frumos lucrate în relief: în dreapta fațadei – o balanță cu 2 talere, un cap de taur, legat pe frunte cu o panglică, o secure și o suliță; în stânga fațadei – alte trei simboluri: un bici șerpuit, un clopot, iar sub ele, un clește. Un alt element foarte interesant este reprezentarea pe lateralul sarcofagului a Medusei, ființa legendară a cărei privire împietrea orice muritor și care a fost decapitată de eroul Perseu. Simbol al metamorfozei, această Gorgonă era și protectoare, gardian al mormintelor, așa cum chiar numele ei o spune, în greaca veche.

Toate elementele prezentate mai sus au servit de minune entuziaștilor care de mult timp așteptau descoperirea mormântului lui Ovidius. Nu se știe exact cine a fost primul care a vehiculat ipoteza că sarcofagul ar fi al poetului exilat, se zice că a fost un avocat pasionat de istorie și care a scris un articol, pe această temă, într-un ziar al urbei. Cert este că ideea a prins din prima clipă și a fost îmbrățișată cu mare entuziasm de multă lume. Profanii spuneau că simbolurile ar fi avut legătură cu meseriile și calitățile pe care le-ar fi avut Ovidius, balanța fiind pusă în legătură cu activitatea sa juridică. În zadar au încercat unii să tempereze majoritatea: acești sceptici erau reduși la tăcere sau chiar luați la rost dacă aveau tupeul să afirme că sarcofagul nu îi aparține marelui poet.
Arheologii români au început să cerceteze cu atenție monumentul, aceasta fiind singura soluție pentru a pune capăt extazului general. 

Pe fir au intrat și specialiștii din Vest. Problema devenise una continentală: așa zisa veste a descoperirii mormântului lui Ovidius atrăsese atenția întregii Europe și nu numai… Italienii din Sulmona, orașul natal al poetului, erau și ei foarte interesați…Treptat, a devenit tot mai clar că sarcofagul cu simboluri trebuia datat cu cel puțin două veacuri după moartea lui Ovidius, în perioada secolului III, sau chiar IV, după Hristos. Cercetarea laborioasă a specialiștilor din România și din alte țări europene a lămurit în mai puțin de un an problema datării. Cu părere de rău, entuziaștii și vânătorii de senzații tari au trebuit să accepte, într-un final, că acel monument nu avea nicio legătură cu locul de veci al lui Ovidius.
Astăzi, specialiștii înclin să creadă că Sarcofagul cu Simboluri i-a aparținut, foarte probabil, unui archigal, mare preot al zeiței Cybele, Marea Mamă a Zeilor, divinitate adorată de mulți locuitori ai Tomisului antic. Enigma mormântului lui Publius Ovidius Naso nu a fost nici până astăzi dezlegată, dar nu putem ști niciodată ce ne va oferi viitorul…

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑷𝒆𝒕𝒓𝒖 𝑮. 𝑴𝒂𝒏𝒕𝒂 – 𝑬𝒙𝒑𝒆𝒅𝒊𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊, 𝑽𝒂̆𝒎𝒖𝒊𝒓𝒊, 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒓𝒊 – 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂 𝑫𝑨 𝑺𝒕𝒖𝒓𝒅𝒛𝒂 𝒏𝒐.13. 𝑪𝒐𝒏𝒄𝒆𝒔𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒆𝒙𝒄𝒍𝒖𝒔𝒊𝒗 𝒂𝒍 𝒐𝒑𝒆𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒗𝒂̆𝒎𝒖𝒊𝒓𝒆 𝒂 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒕𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒐𝒔̗𝒕𝒂𝒍𝒆 𝒆𝒙𝒕𝒆𝒓𝒏𝒆. 𝑨𝒖𝒕𝒐𝒓𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒅𝒆 𝒄𝒂̆𝒕𝒓𝒆 𝑫𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 𝑮𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂 𝑽𝒂̆𝒎𝒊𝒍𝒐𝒓. 𝑰̂𝒏𝒕𝒓𝒆𝒑𝒓𝒊𝒏𝒅𝒆 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒐𝒑𝒆𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊 𝒅𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒔𝒐𝒊. (1924)

Sursă foto: Delia Cornea, Corina Apostoleanu – Istoria pe un clișeu, Dobrogea multiculturală în colecția fotografului Virgil Nicolau (2018) – Descoperirea sarcofagului cu simboluri, 1931, clișeu 131.

https://minac.ro/19-iulie-dale-urbei-orasul-fara-turisti.../

 

 
#MINAC #20iulie #calendaristoric #AstazilaConstanta #sarcofag #simboluri #Ovidius #muzeu #istorie #arheologie #patrimoniu #Constanța #Tomis

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cămașă de mire Muscel (Argeș)

 

Exponatul săptămânii: „Cămașă de mire Muscel (Argeș)”

Zona etnografică Muscel (Argeș) este definită în principal de somptuozitatea portului popular. Piesele ansamblului vestimentar – cămăși, fote, marame – sunt împodobite cu alesături și cusături de o rară frumusețe și rafinament artistic, la care sunt folosite din abundență firul metalic și mătasea, materiale asociate fastului.

Piesa prezentată astăzi este o cămașă de mire din Muscel, lucrată din pânză subțire de bumbac, cu un croi deosebit: mâneci largi, tăietură rotundă la baza gâtului, bentiță și poale plisate.

Cămașa este decorată la mâneci și poale cu câte un registru lat de motive geometrice, la care s-au folosit pentru broderie fire de mătase crem și fir metalic auriu.

Un element decorativ în sine îl reprezintă dantelele croșetate cu care sunt îmbinate foile cămășii.

Cămașa de mire din Muscel a fost lucrată la jumătatea secolului al XX-lea și a fost achiziționată de Muzeul de Artă Populară Constanța în anul 2018.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

De ce fluturii au aripi atât de colorate?

 

Copiii întreabă...

De ce fluturii au aripi atât de colorate?

Răspunsul este mai interesant decât pare! Culorile fluturilor îi ajută să se camufleze, să își găsească un partener sau, dimpotrivă, să îi avertizeze pe prădători că nu sunt o pradă ușoară. Unele culori provin din pigmenți, iar altele sunt create de structura microscopică a solzilor care acoperă aripile și reflectă lumina în mod spectaculos.

Data viitoare când vedeți un fluture, priviți-l cu atenție. Fiecare desen de pe aripile lui are un rol în povestea supraviețuirii sale.

 

#MCDRDeva #ExpozițiaDeFluturi #Fluturi #PatrimoniuNatural

#Muzeu #EducațiePrinCultură #DescoperăHunedoara #Natura 

#Entomologie #ViziteazăMuzeul

 

 
Fiecare exemplar spune o poveste despre natură, adaptare și frumusețe. Descoperiți Expoziția de Fluturi la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum

 

Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani (de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter), similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001.

De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă.

Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame.

Oldest known Mars rock offers glimpse of planet’s watery youth 

 

Sursa informațiilor Claudiu Tănăselia.