În contextul celebrării contemporane a zilei de 8 martie, statuetele feminine capătă o valoare simbolică suplimentară. Ele amintesc că reprezentarea și valorizarea feminității au rădăcini foarte vechi în istoria umanității. În comunitățile preistorice, femeia era percepută inclusiv ca purtătoare a potențialului de viață, precum și element central în echilibrul cosmic și social. Statuetele feminine din lut reflectă tocmai această dimensiune sacră a feminității, transformând corpul uman într-un suport de semnificații culturale și spirituale.
Astfel, privită din perspectiva prezentului, statueta pe care o prezentăm azi, poate fi interpretată ca o formă timpurie de omagiu adus femeii. Prin modelarea atentă a trăsăturilor care evocă maternitatea și fertilitatea, artizanul preistoric a transpus în lut o viziune asupra rolului fundamental al femeii în perpetuarea vieții. În acest sens, piesa devine un martor peste milenii al respectului și admirației pentru feminitate, valori care continuă să fie celebrate și astăzi cu prilejul zilei de 8 martie.
Statuetă antropomorfă feminină în poziție semișezândă, păstrată integral. A fost modelată din trei bucăți de lut și s-a fracturat pe linia taliei, fiind reasamblată ulterior descoperirii. Capul este de formă conică, tras în prelungirea corpului, fiind perforat transversal, de la stânga spre dreapta. Corpul plat, de formă trapezoidală, oval în secțiune și arcuit. Brațele sunt de tip amorsă, trase spre lateral. Sânii au fost reprezentați prin pastile circulare, alipite, foarte clar delimitate. Șoldurile sunt foarte ample comparativ cu corpul, cu accentul pus pe zona feselor.
Picioarele sunt unite, fiind delimitate printr-o incizie și o șănțuire abruptă, doar în zona inghinală și cea a feselor. Piesa prezintă un decor geometric incizat, începând cu zona taliei, jumătatea superioară a corpului fiind doar lustruită foarte bine. În zona corpului și picioarelor au fost trasate motive unghiulare care formează romburi complexe. Liniile incizate de pe partea frontală corespund cu cele de pe partea dorsală, fiind scurte și adânci.
Fesele prezintă o linie de delimitare în partea inferioară, iar decorul de pe ele este de tip evantai, cu linii care pornesc dinspre interior și merg spre exterior. Pe abdomen a fost trasat un romb umplut cu patru împunsături de diferite dimensiuni. Abdomenul este proeminent, într-o manieră care sugerează graviditatea. Piesa nu prezintă indicii care să ne conducă la concluzia că ar fi fost pictată. Lutul din care a fost realizată este unul de bună calitate, rezultând o pastă semifină, bine frământată, având în compoziție nisip și cioburi pisate, care sunt vizibile macroscopic. Piesa a fost arsă în atmosferă oxidantă, consecința fiind culoarea cărămizie.
Proveniență: Drăgușeni-Ostrov, comuna Drăgușeni. Rezultată în urma cercetărilor arheologice întreprinse de A. Crîșmaru, în anul 1973. Dimensiuni: H – 97 mm; LA șoldurilor – 28 mm; LA umerilor – 25 mm.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.
Reprezentarea femeii în neolitic – între simbol, scop și interpretare
Arheologia este o știință dinamică, așa încât fiecare nouă descoperire poate aduce o nouă perspectivă sau o altă interpretare. Reevaluarea descoperirilor arată că figurinele — antropomorfe (feminine, masculine) sau zoomorfe (animale) — apar în contexte domestice diverse, ceea ce indică practici sociale complexe și nu doar cult religios. 
𝗨𝗻 𝗱𝗶𝗻𝗼𝘇𝗮𝘂𝗿 „𝗮𝘀𝗰𝘂𝗻𝘀” 𝘁𝗶𝗺𝗽 𝗱𝗲 𝟭𝟯𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶, 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝘁 𝗶̂𝗻 𝗚𝗲𝗼𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗨𝗡𝗘𝗦𝗖𝗢 𝗧̦𝗮𝗿𝗮 𝗛𝗮𝘁̦𝗲𝗴𝘂𝗹𝘂𝗶
