1. Povestea unei figurine din lut de acum 7500 de ani
Locuință neolitică în timpul cercetării
Statuetă neolitică feminină, imediat după descoperire
Localizarea descoperirII în zona Arcuș
Statueta feminina
Statuetă neolitică, desen
Într-o zi obișnuită de săpături, pe un teren aflat la marginea orașului Sfântu Gheorghe, echipa de arheologi de la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a descoperit ceva deosebit: o mică figurină din lut, modelată cu grijă în urmă cu mii de ani. E vorba despre o reprezentare feminină – cu brațele larg deschise, ca într-o rugăciune.
Descoperirea a fost făcută în timpul cercetărilor preventive din zona Arcuș – Platoul Târgului (Vásártető), acolo unde urma să se extindă o zonă de branșamente electrice necesară pentru zona Sepsi Arena. Săpăturile au scos la iveală urmele unei așezări neolitice datate între anii 5800 și 5500 î.Hr., aparținând culturii Starčevo-Criș – una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei. Într-o locuință veche de peste șapte milenii, printre fragmente de vase, urme de lut ars și cărbune, arheologii au găsit această mică statuetă.
Figurina, înaltă de doar 6 centimetri, a fost modelată dintr-un lut amestecat cu pleavă și nisip, apoi arsă la o temperatură ridicată. Are o culoare cărămizie deschisă, iar pe partea din față se observă nuanțe brun-închise, semn că acolo focul a atins-o mai mult. Chipul ei nu este detaliat, dar detaliile esențiale sunt ochii incizați în formă de „V”, un mic nas oval și linii fine care redau părul lung, probabil prins într-un coc – una dintre cele mai vechi reprezentări de coafură feminină cunoscute în zona nord-dunăreană.
Brațele, modelate lateral, par ridicate, iar în față se disting două mici proeminențe care indică sânii – semn clar că avem de-a face cu o figură feminină. Poziția aceasta, cu brațele deschise, era specifică reprezentărilor din neolitic, simbolizând rugăciunea, invocarea sau comuniunea cu divinitatea.
Astfel de figurine sunt rare în cultura Starčevo-Criș, ceea ce face descoperirea de la Arcuș cu atât mai valoroasă. Majoritatea „idolilor” cunoscuți din aceeași perioadă provin din Banat sau din zona Crișului, iar multe dintre ei au forme accentuate, de tip „Venus” – statuete cu șolduri pronunțate, simboluri ale fertilității. Cea de la Arcuș, însă, este diferită: lipsesc trăsăturile exagerate, fiind mai degrabă o siluetă subțire, simplă, dar plină de expresivitate.
Această mică figurină de lut, veche de peste 7500 de ani, ne oferă o fereastră spre lumea de atunci – o lume în care oamenii începeau să-și clădească sate, să cultive pământul și să caute sensuri spirituale în gesturi și simboluri. Poate că era o ofrandă, poate o amuletă, poate un obiect folosit în ritualuri legate de fertilitate sau protecția casei. Cert este că, prin ea, ne întâlnim astăzi cu gândurile, credințele și sensibilitatea unor oameni de demult, care, la fel ca noi, simțeau nevoia de a se conecta cu ceva mai presus de ei.
Material realizat de: Dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Echipa de cercetare de la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni: Dr. Dan-Călin Ștefan (responsabil proiect), dr. Dan-Lucian Buzea și dr. Puskás Jozsef.
Colaboratori arheologi independenți: dr. Nicoleta Paula Mazăre, dr. Florentina Mărcuți și dr. Marius Mihai Ciută.
Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
2. Promovarea prin intermediul vestigiilor arheologice este mai mult decât necesară și vă propunem un astfel de exemplu. Ca parte a unui proiect de digitalizare și accesibilizare a patrimoniului arheologic, implementat la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț (Complexul Muzeal Național Neamț) cu sprijinul profesioniștilor de la Vatrion, a fost realizat și un scurt clip care include piese reprezentative pentru cultura Cucuteni din județul Neamț. - VIDEO
După opinia noastră este un material de promovare foarte bun, atât pentru patrimoniul arheologic, pentru muzeele nemțene, dar și pentru județul Neamț în ansamblul său. Sporirea atractivității turistice a județului Neamț trebuie să aibă la bază și patrimoniul arheologic, iar muzeele noastre nu duc lipsă de așa ceva. Clipul atașat este doar o componentă a proiectului nostru, care se adresează, în special, publicului larg, dar are și o latură științifică reprezentativă. Subliniez frumoasa colaborare și profesionalismul echipei Vatrion, pentru că ei au venit în întâmpinarea noastră și vor să ajute la promovarea trecutului acestor locuri.
Îndrăznesc și marea rugăminte de a difuza materialul nostru, dacă vă place, desigur, și, în egală măsură, vă recomand să apelați la serviciile echipei Vatrion, pentru că puteți obține produse digitale foarte bune, inclusiv pe componenta de patrimoniu.
Micile noastre eforturi sunt și pentru d-voastră și ne ajută să le facem vizibile.
#archaeology #heritage #archaeovideo #3D #museum #turism #turismpromotion #viral #Cucuteni #oldcivilization
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
3. Astăzi vă prezentăm secția de arheologie a Complexului Muzeal Arad!
Complexul Muzeal Arad a inaugurat noua expoziție de arheologie în data de 4 octombrie 2024.
În ceea ce privește expoziția de arheologie, lucrările au vizat amenajarea întregului spațiu expozițional și implementarea noului concept expozițional, în paralel cu realizarea de reconstituiri tridimensionale și integrarea tehnologiei moderne în expoziție (sală imersivă pentru fortificația Epocii Bronzului de la Sântana-Cetatea Veche, masă interactivă pentru copii, proiecții video și reconstituiri grafice).
Curatorii expoziției de arheologie sunt dr. Victor Cristian Sava, dr. Florin Mărginean și drd. Ioan Cristian Cireap, arheologi la Complexul Muzeal Arad.
Linia directoare a conceptului expozițional a fost promovarea descoperirilor arheologice ale județului Arad și dispunerea cronologică a acestora. Circuitul expoziției de arheologie poartă vizitatorul prin toate epocile majore ale preistoriei și ale istoriei.
Program de vizitare: de marți până duminică, între orele 09.00 și 17.00, ultima intrare: 16.30.
Adresa: Piața George Enescu, nr. 1.
4. Statuetă antropomorfă specifică pentru cultura Cucuteni, faza A.
Model 3D.
Detaliile despre piesă le găsiți în linkul atașat.
Digitalizare: Vatrion pentru CMNN.
Voi ce părere aveți despre aceste capodopere cucuteniene?
5. Cercetarea artefactelor din perioada elenistică descoperite vara trecută la Callatis a intrat într-o nouă etapă: documentare digitală și reconstituire virtuală!
Cercetările arheologice nu se încheie odată cu finalul campaniei de teren. Dincolo de momentul descoperirii parcursul analitic este complex, alcătuit din numeroase etape de documentare și interpretare, esențiale pentru înțelegerea și valorificarea corectă a vestigiilor. Astfel de studii oferă totodată baza desfășurării corecte a activităților de restaurare și conservare.
Documentare digitală de mare precizie a elementelor patului funerar:
Principalul obiectiv al etapei recente de cercetare a fost documentarea digitală fidelă a pieselor ce compun sarcofagul de tip pat funerar recuperat din cavoul din Movila Dulcești.
Acesta a fost demantelat în antichitate de jefuitori și apoi recuperat bucată cu bucată de arheologi. În prezent este recompus în sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României. Prin înregistrarea exactă a geometriei și a aspectului suprafețelor vizibile ale blocurilor de calcar și marmură, aceste studii au fost esențiale, mai ales înainte de asamblarea elementelor pentru spațiul expozițional, oferind o bază solidă pentru analize și interpretări viitoare asupra sarcofagului. Documentațiile 3D au fost realizate prin utilizarea fotogrammetriei cu ajutorul partenerilor noștri de la Luthonium Virtual Heritage.
Recompunerea sarcofagului în mediul virtual:
Obiectivul nostru este valorificarea digitală a cavoului de la Dulcești. Prin tehnici de modelare 3D, fragmentele sarcofagului sunt recompuse virtual, astfel încât să poată fi înțeles aspectul său original, anterior dezmembrării cauzate de jefuirile din antichitate. Sarcofagul este apoi repoziționat în locația sa inițială, în cadrul modelului digital 3D al cavoului, realizat pe baza scanărilor efectuate in situ. O astfel de abordare este și o formă de restaurare care permite explorarea diverselor ipoteze.
O privire în interiorul cavoului elenistic:
În etapa finală, modelul reasamblat al sarcofagului va servi drept punct de plecare pentru o reconstituire virtuală completă a interiorului cavoului, așa cum ar fi arătat acesta înainte de intervențiile umane. Rezultatul va permite atât specialiștilor, cât și publicului larg, să exploreze un monument funerar excepțional din epoca elenistică într-o formă cât mai apropiată de realitatea antică.
Onestitate și transparență:
Unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care ni le oferă mediul digital este libertatea de a gândi restaurarea ca pe un dialog, nu ca pe un verdict final. În spațiul virtual, putem propune reconstituiri și soluții de restaurare fără a interveni ireversibil asupra originalului, testând diferite variante și scenarii.
Fiecare restaurare este, în fond, o interpretare: o lectură a trecutului realizată cu instrumentele, sensibilitatea și estetica timpului nostru. Modelele digitale ne permit să facem acest lucru transparent, onest și reversibil — să arătăm nu doar ce știm, ci și cum știm și ce presupuneri facem.
Prin îmbinarea cercetării arheologice cu tehnologiile digitale, Muzeul Național de Istorie a României își continuă misiunea de a proteja, studia și face accesibil patrimoniul arheologic și arhitectural de excepție din România, deschizând noi perspective asupra modului în care trecutul poate fi înțeles și valorizat astăzi.
Foto: (c) Dorina Matiș / AGERPRES
11. 𝗠𝗮𝘀𝘁𝗼𝗱𝗼𝗻𝘁𝘂𝗹 – 𝘂𝗿𝗶𝗮𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗶𝘀𝗽𝗮𝗿𝘂𝘁 𝗮𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶!
𝐒𝐞𝐜𝐭𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐒𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢, 𝐌𝐚𝐬𝐭𝐨𝐝𝐨𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐭𝐨𝐢𝐧𝐚!
Înrudit cu mamutul și cu elefantul de astăzi, mastodontul este o specie dispărută de pe teritoriul României cu aproximativ 2 milioane de ani în urmă.
Impunător și fascinant, acest animal preistoric atingea circa 3 metri înălțime, avea o lungime de aproximativ 6 metri (dintre care 3 metri reprezentau impresionanții fildeși) și o greutate estimată de 5–6 tone.
Semăna cu un elefant modern, având doi fildeși drepți, dar trăia într-un peisaj complet diferit de cel de astăzi. Se presupune că își ducea viața în păduri, hrănindu-se cu frunze și ramuri de copaci și arbuști, săpând după tuberculi și rădăcini. 
În cadrul expoziției permanente 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 – 𝐓𝐞𝐫𝐫𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐬𝐢𝐥𝐢𝐬 de la Secția de Științele Naturii, din cadrul Muzeului Olteniei, puteți admira scheletul unui exemplar din specia 𝐀𝐧𝐚𝐧𝐜𝐮𝐬 𝐚𝐫𝐯𝐞𝐫𝐧𝐞𝐧𝐬𝐢𝐬, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐢𝐨𝐫𝐚𝐫𝐢, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐭𝐨𝐢𝐧𝐚, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐆𝐨𝐫𝐣.
Povestea descoperirii este la fel de impresionantă: în anul 1925, Ion Pașol, elev la școala din comună, a făcut primele observații, iar în 1927, scheletul a fost extras de către C. S. Nicolăescu-Plopșor și Marin Demetrescu, fiind aduse la lumină piese remarcabile.
Scheletul mastodontului expus la Secția de Științele Naturii, considerat de „importanță capitală” pentru știință, cuprinde:
fildeșii – măsurând 3,30 m;
două fragmente masive de craniu (cu un molar superior și doi molari inferiori);
un humerus și un femur;
mai multe coaste și fragmente osoase neidentificate,
Multă vreme, acest schelet a fost cel mai complet exemplar de mastodont descoperit pe teritoriul României – o adevărată comoară paleontologică a Olteniei!
Vă invităm să descoperiți această impresionantă mărturie a lumii preistorice în expoziția Oltenia – Terra fossilis și să pășiți înapoi în timp, într-o epocă a uriașilor.
𝐋𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞: Șecția de Științele Naturii, Str. Popa Șapcă, nr. 8, Muzeul Olteniei
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐟𝐨:
𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦 𝐚𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐫, 𝟏𝟗𝟐𝟑-𝟐𝟎𝟐𝟑, 𝟏𝟎𝟎 𝐃𝐄 𝐀𝐍𝐈 𝐃𝐄 𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐄 𝐀 𝐒̦𝐓𝐈𝐈𝐍𝐓̦𝐄𝐋𝐎𝐑 𝐍𝐀𝐓𝐔𝐑𝐈𝐈 𝐋𝐀 𝐌𝐔𝐙𝐄𝐔𝐋 𝐎𝐋𝐓𝐄𝐍𝐈𝐄𝐈 𝐂𝐑𝐀𝐈𝐎𝐕𝐀, Mirela Sabina Ridiche, Olivia Cioboiu, Gima Lila, Ionelia Claudia Goga, Daniela Mihaela Maceșeanu, Anca Alexandru, Aurelian Popescu, Cornelia Chimișliu, Adrian Năstase, Lavinia Elena Bălă, Elena Bazilescu.
𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐭𝐨: Cătălin Vînturici, Muzeul Olteniei si 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧, referent de specialitate - Secția de Științele Naturii.
𝐓𝐞𝐱𝐭: Carmen Paun
12. 𝐄𝐫𝐨𝐬 𝐚𝐫𝐜𝐚𝐬̗𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐜𝐡𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬𝐭𝐞𝐢
Grecii l-au numit 𝐄𝐫𝐨𝐬, romanii i-au spus 𝐂𝐮𝐩𝐢𝐝𝐨 sau 𝐀𝐦𝐨𝐫, iar numele său semnifica, atât în greaca veche, cât și în latină, dorință pasională sau iubire carnală.
În ambele culturi, acesta a fost considerat fiul zeiței dragostei, Venus, fiind cunoscut deopotrivă ca mesager și călău al mamei sale și absolut neiertător cu ținta impusă sau chiar aleasă. În artă antică, zeul a fost reprezentat fie sub forma unui tânăr delicat, fie al unui copil grăsuț și glumeț. În ambele cazuri, el poate fi recunoscut fie după aripile aurite care îi împodobesc spatele, fie după armele specifice: arcul și săgețile fermecate. Se spune că nimic și nimeni în lume nu se poate împotrivi veninului dulce al dragostei pe care îl răspândesc acestea. Nici chiar zeii nu sunt imuni la armele lui Amor, ceea ce îl face temut până și de către Iupiter.
Legendele povestesc că până și frumoasa Venus a fost rănită într-o zi de una dintre săgețile din tolba sa, pe când își îmbrățișa fiul, și astfel zeița s-a îndrăgostit nebunește de frumosul Adonis. Mai mult, trimis de către mama sa să pedepsească trufia părinților care își credeau fiica la fel de frumoasă ca Venus, Eros s-a înțepat din greșeală cu săgeata destinată lui Psyche și astfel, în loc să execute sentința mamei sale, care o condamnase pe fată să se îndrăgostească de un monstru, s-a îndrăgostit el însuși fără speranță de aceasta. După multe încercări la care sunt supuși amândoi, inclusiv cea prin care Psyche este trimisă de către Venus în infern, cei doi îndrăgostiți vor obține aprobarea lui Iupiter și vor rămâne împreună. Încercările prin care trec cei doi sunt o metaforă pentru chinurile dragostei, care te arde în mii de focuri, te urcă la ceruri și te coboară în infern, însă pentru cei care le depășesc, răsplata este pe măsură.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are deosebita plăcere de a prezenta publicului, în luna în care sărbătorim dragostea, un artefact mai puțin cunoscut, aflat în colecția sa. Este vorba despre un mic fragment de statuetă din teracotă, cu o lungime de aproximativ 10 cm.
Acesta a fost descoperit la Mangalia (anticul Callatis) și a făcut parte din colecția Vasile Canarache (MINAC, nr. inv. 1892), fiind donat de către acesta muzeului din Constanța. Statueta de tip Tanagra se datează în epoca elenistică și are reprezentată o imagine a lui Eros redat sub forma unui tânăr în picioare, nud și purtând o cunună pe cap, cu aripile mari semideschise, văzut din față. Ipostaza iconografică ne duce cu gândul la măreția asociată cu prezența dragostei și la faptul că, în calitate de mesager al mamei sale, Eros împarte dreptate acesteia printre muritori și zei deopotrivă.
Cu povestea lui Amor și Psyche în minte și în ajunul acestei sărbători comerciale, să ne amintim totuși cuvintele înțelepte ale poetului roman Publius Virgilius Maro, care spunea omnia vincit amor et nos cedamus amori, în traducere dragostea învinge totul, iar noi să ne lăsăm învinși de ea (Vergilius, Bucolice, X, 69).
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă urează să sărbătoriți dragostea în fiecare zi, să vă bucurați împreună cu jumătatea voastră și chiar dacă vă ard chinurile dragostei, să vă amintiți că cei care se iubesc cu adevărat, pot depăși împreună orice încercare. Nu uitați însă: n-o supărați pe Venus...altfel, acum știți ce se va întâmpla!
Exponatul lunii februarie este prezentat vizitatorilor într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat. Poate fi admirat începând de pe 13 februarie 2026, timp de o lună. Vă așteptăm cu drag!
𝐄𝐫𝐨𝐬 𝐭𝐡𝐞 𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐫 𝐚𝐧𝐝 𝐭𝐡𝐞 𝐭𝐨𝐫𝐦𝐞𝐧𝐭𝐬 𝐨𝐟 𝐥𝐨𝐯𝐞
The Greeks called him Eros, the Romans called him Cupido or Amor, his name meaning both in ancient Greek and Latin, passionate desire or carnal love.
In both cultures, he was considered the son of the goddess of love, Venus, being known both as the messenger and executioner of his mother and absolutely unforgiving with the target imposed or even chosen. In ancient art, the god was represented either in the form of a delicate young man or of a plump and playful little child. In both cases, he can be recognized either after the golden wings that adorn his back, or after his specific weapons, the bow with enchanted arrows. It is said that nothing and no one in the world can resist to the sweet venom of love that they spread. Not even the gods are immune to Amor's weapons, which makes him feared even by Jupiter.
Legends tell that even the beautiful Venus was wounded one day by one of the arrows from his quiver, while she embrace her son and thus the goddess fell madly in love with the handsome Adonis. Moreover, sent by her mother to punish the parents who would who thought their daughter to be as beautiful as Venus, Eros accidentally pricked himself with an arrow intended for Psyche and so, instead of executing the sentence of his mother who condemns the young girl to fall in love with a monster, he fell madly in love of this girl. After many trials to which they are both subjected, including the one by which Psyche is sent by Venus to the underworld, the two lovers will obtain the blessing of Jupiter and will eventually be wed. The trials that this two are subjected, are a metaphor for the torments of love, which burns you in thousands of fires, takes you up to heaven and lowers you to hell, but for those who overcome them, the reward is worth it.
In the month in which we celebrate love, the Museum of National History and Archaeology from Constanta has the great pleasure of presenting to the public, a lesser-known artifact from its collection. It is a small fragment of a terracotta statuette (approximately 10 cm long), which was discovered in Mangalia (ancient Callatis), and was part of the Vasile Canarache collection (MINAC no. inv. 1892), having been donated by him to our museum. The Tanagra-type statuette dates back to the Hellenistic era and depicts an image of Eros rendered as a young man standing, with large wings half-open, naked and wearing a crown on his head, seen from the front. The iconographic pose leads us to think of the greatness associated with the presence of love and the fact that as the messenger of his mother, Eros shares her justice among mortals and gods alike.
With the story of Amor and Psyche in mind and in the eve of this commercial celebration, let us not forget the wise words of the Roman poet Publius Virgilius Maro who said, omnia vincit amor and nos cedamus amori, in translation love conquers all, so we too shall yield to love (Virgilius, Bucolics, X, 69).
The Museum of National History and Archaeology Constanța wishes you all to celebrate love in every day of your life, to rejoice together with your other half and even if the torments of love burn you, to remember that those who truly love each other can overcome these torments together. But don't forget, don't anger Venus...otherwise, now you know what will happen!
Curator: Ana Cristina Hamat
https://minac.ro/exponatul-lunii-februarie-2026-eros.../
#MINAC #Exponatullunii #Februarie2026 #Eros #lunadragostei #Cupido #Amor #muzeu #istorie #AnaHamat
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
13. 𝐌𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐳𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐞𝐫𝐨𝐢
𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 – 𝐌𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐳𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐞𝐫𝐨𝐢
Prin intermediul calendarului istoric „Astăzi la Constanța”, pentru data de 𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, vă propunem o incursiune în universul spiritual al antichității, așa cum a rămas transpus în piatră și marmură.
Anticii și-au sculptat credințele, miturile și idealurile în materiale durabile, lăsând în urmă imagini menite să traverseze secole. Frizele, elemente arhitecturale cu rol decorativ, se transformau adesea în narațiuni sculptate despre zei, eroi și scene mitologice. Ajunse până la noi în fragmente, aceste mărturii și-au păstrat forța expresivă. Colecția 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 reunește mai multe frize din marmură, descoperite pe teritoriul așezărilor antice din Dobrogea, pe care pot fi descifrate personaje și episoade din universul mitologic al antichității. Informațiile prezentate se bazează pe studiul de specialitate semnat de 𝐙𝐚𝐡𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐯𝐚𝐜𝐞𝐟, „𝑆𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̗𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑁𝑎𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎” (Editura Mega, 2011)
Una dintre piesele arheologice pe care le-am selectat pentru demersul nostru este o friză descoperită la Callatis, în anul 1940. Fragmentul păstrat este din marmură, are o lungime de 0,50 metri și o înfățișează pe 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐚 𝐯𝐚̂𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬 în acțiune, cu tolba de săgeți în mâna stângă. Aceasta este îmbrăcată cu 𝑐ℎ𝑖𝑡𝑜𝑛 încins sub sâni și 𝑘𝑜𝑙𝑝𝑜𝑠 (n.r. termeni din vestimentația antică, chitonul fiind asemănătoare unei tunici, iar kolposul partea superioară a acestuia, obținut prin ridicarea materialul și fixarea lui cu o centură), cu o ℎ𝑙𝑎𝑚𝑖𝑑𝑎 (n.r. mantie scurtă) fluturând în spate și cu încălțăminte bogat decorată. În fața zeității aleargă câinele care înfruntă un mistreț. Fragmentul de friză este datat secolele II – I a. Chr. și deși are marginile tăiate, pentru a fi reutilizat ca material de construcție – ceea ce a dus la deteriorarea reliefului, își păstrează expresivitate.
O altă piesă arheologică remarcabilă este o friză din marmură de Procones, cu dimensiunile de 0,55 metri lungime, 0,252 metri înălțime și 0,23 metri grosime, descoperită la Histria. Relieful, destul de bine conservat, o înfățișează pe 𝐍𝐢𝐤𝐞, 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐚 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 (cunoscută în mitologia romană sub numele de Victoria), reprezentată înaripată și surprinsă din profil. Fiica titanului Pallas și a râului Styx, Nike era trimisă să lupte de partea lui Zeus împotriva titanilor sau să medieze neînțelegerile dintre zei și oameni, precum și disputele dintre oameni. În scena de pe friză este reprezentată conducând o bigă spre dreapta, în urmărirea unui alt car de luptă, din care s-au păstrat roata și capătul unei aripi. După cum remarca istoricul Scarlat Lambrino, pe friza completă era redat „un șirag de care cu doi cai mânați furtunatic de Victorii înaripate”. Exponatul este datat în a doua jumătate a secolului al II-lea – prima jumătate a secolului I a. Chr.
De o frumusețe aparte este 𝐟𝐫𝐢𝐳𝐚 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐯𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 (foto): un fragment de 1,32 metri lungime al acestui element arhitectural a fost descoperit la Techirghiol, în temelia vechii geamii, iar mai târziu, a fost găsit la Constanța un al doilea fragment în lungime de 0,82 metri. Datată în epoca elenistică, secolele II – I a. Chr., friza înfățișează o serie de divinități: Diana, Apollo Musagetes, Muzele, Hecate, dar și altele, neidentificate.
Friza cu 𝐄𝐫𝐨𝐭𝐞𝐬 𝐥𝐚 𝐯𝐚̂𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞, realizată din marmură alb-cenușie, străbătută de ușoare dungi vineții, surprinde o scenă spectaculoasă. Descoperită fragmentar la Constanța (trei fragmente au fost descoperite în anul 1930, pe strada Cuza Vodă, în același loc fiind găsit un al patrulea, în anul 1984), aceasta prezintă o scenă de vânătoare a cărui protagoniști sunt Erotes – genii înaripate asociate de obicei cu iubirea. Sunt reprezentați atacând animale sălbatice: un Eros călare lovește un leu cu sulița, altul este îngenuncheat în fața animalului rănit, iar în jurul lor se desfășoară o adevărată confruntare cu urși, tauri și alte fiare. Decorul este completat de arbori și de un chenar superior bogat ornamentat, sub forma unei ghirlande. Friza, care a aparținut unui mausoleu, este datată între jumătatea secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐒𝐚𝐢𝐚 𝐁𝐞𝐧𝐳𝐢𝐧 – 𝐁𝐥𝐚̆𝐧𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐱. 𝐂𝐮 𝐨 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐑𝐮𝐬𝐢𝐚 𝐬̗𝐢 𝐚𝐜𝐢 𝐢̂𝐧 𝐭̗𝐚𝐫𝐚̆, 𝐬𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐚̆ 𝐨𝐧𝐨𝐫𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐛𝐫𝐚𝐧𝐬̗𝐞, 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐞, 𝐝𝐚𝐭 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝𝐜𝐚̆ 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐝𝐨𝐦𝐢𝐜𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫, - 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐏𝐥𝐞𝐯𝐧𝐞𝐢, 𝐧𝐫.𝟒. 𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐚𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐯𝐚̆ 𝐯𝐞𝐭̗𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞 (𝐳𝐢𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐫𝐚̆, 𝟏𝟗𝟐𝟖).
https://minac.ro/13-februarie-marturii-sculptate-in.../
#MINAC #friza #arheologie #antichitate #Artemis #Nike #Erotes #ZahariaCovacef #muzeu #istorie #13februarie #calendaristoric #AstazilaConstanta
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV
98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V
99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I
100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II
101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III
102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV
103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I
104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II
105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III
106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV
107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V
108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I
109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II
110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III
111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV
112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I
113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II
114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III
115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I
116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II
117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III
118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV
119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V
120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI
121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII
122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I
123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II
124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III
125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV
126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V
127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI
128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII
129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII
130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I
131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II
132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III
133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V
135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I
136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II
137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III
138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV
139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I
140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II
141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III
142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V
144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI
145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I
146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II
147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I
148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II
149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III
150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV
151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I
152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II
153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III
154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV
155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I
156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II
157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III
158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV
159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I
160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II
161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III
162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I
163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II
164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III
165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV
166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I
167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II
168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III
169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV
170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I
171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II
172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III
173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV
174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V
175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI
176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII
177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII
178. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I
179. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea II
180. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea III
181. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea IV
182. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea V
183. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VI
184. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VII
185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII
186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I
187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II
188. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III
189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V
191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
192. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
193. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
194. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IX
195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I
196. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II
197. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea III
198. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IV
199. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea V
200. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VI
201. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VII
202. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
203. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IX
204. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea X
205. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea XI
206. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea I
207. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea II
208. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea III
209. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
210. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea V
211. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
212. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea I
214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea II
213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea III
214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea IV
215. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea V
216. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VI
217. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VII
218. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII
219. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea I
220. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea II
221. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea III
222. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea IV
223. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea V
224. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea VI
225. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea I
226. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II
227. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea III
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
