E important de specificat că sub denumirea generică de „greci”, ce apare frecvent în documentele vechi, sunt menționați, de fapt aromâni, macedoromâni, sârbi. Trăsătura comună este dată de faptul că erau toți creștini de confesiune ortodoxă. De altfel, în Transilvania, orice negustor venit din Imperiul Otoman, care folosea limba greacă în tranzacțiile comerciale și în relația sa cu oficialitățile locale și era de rit ortodox era numit „grec”.
Inițial, negustorilor greci, ca și altor comercianți străini, le era interzis să vândă ei înșiși în târgurile Transilvaniei și chiar să tranziteze acest teritoriu cu mărfurile lor, în drum spre Viena. Trebuia ca produsele, aduse de ei din Imperiul Otoman și din Ţara Românească, să fie depozitate și expuse spre vânzare, doar la Brașov și Sibiu, pentru a se respecta astfel dreptul de depozit al celor două orașe săsești. Negustorilor locali le revenea apoi dreptul de a comercializa produsele în țară sau mai departe, în Apusul Europei.
Însă, datorită faptului ca produsele orientale erau adesea indispensabile producţiei meşteşugăreşti transilvănene, negustorii greci au dobândit un rol tot mai însemnat în viața economică a principatului. În aceste condiții, în ciuda repetatelor plângeri ale negustorilor sași autohtoni, Dieta Transilvaniei a acordat din ce în ce mai multe libertăți negustorilor veniți de peste Dunăre.
Vă așteptăm la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului pentru a descoperi și mai multe informații despre negustorii greci din Brașov, în cadrul expoziției „Comerțul oriental în Transilvania. Negustorii greci din Brașov”.
Foto Credit: Dan Străuți
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu