Se afișează postările cu eticheta Oameni şi locuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Oameni şi locuri. Afișați toate postările

marți, 17 noiembrie 2026

𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳

 



𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 - 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞


𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳
𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎-𝐶𝑒𝑙𝑒𝑖, 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑎 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑒𝑖


Unele obiecte de patrimoniu păstrează, chiar și în forma lor fragmentară, mărturii valoroase despre arta și simbolistica lumii antice. Un astfel de exponat se regăsește în colecțiile Muzeului Olteniei Craiova: un fragment de bronz provenit de la o statuie romană de mari dimensiuni, descoperit la Sucidava-Celei.


𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞
Cu o lungime de 𝟒𝟎 𝐜𝐦, fragmentul a fost realizat prin tehnica cerii pierdute, utilizată în Antichitate pentru turnarea obiectelor din bronz. Forma sa a fost interpretată fie ca 𝐮𝐧 𝐟𝐚𝐥𝐝 𝐭𝐨𝐫𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐭𝐢𝐞, fie ca 𝐮𝐧 𝐦𝐚̆𝐧𝐮𝐧𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐥𝐠𝐞𝐫𝐞, atribut asociat lui Iupiter sau unui împărat roman reprezentat în ipostază jupiteriană.


Piesa a făcut parte din 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑃𝑎𝑝𝑎𝑧𝑜𝑔𝑙𝑢, adăugând un reper important în istoricul său.


𝐔𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢
Pe suprafața bronzului se observă perforații și locașuri dreptunghiulare, unele posibil realizate pentru o mai bună fixare a piesei. Alte perforații au apărut ca urmare a proceselor de deteriorare și coroziune.
Inițial acoperită de o patină verzui-închisă, piesa a căpătat, în urma curățării, o culoare arămie, care îi evidențiază astăzi detaliile.


𝐔𝐧 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢
Astăzi, piesa poate fi admirată în expoziția permanentă „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, în sala „ 𝐶𝑜𝑙𝑢𝑚𝑛𝑎 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑇𝑟𝑎𝑖𝑎𝑛”. 


𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: D. Bondoc, 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. Muzeul Olteniei Craiova, Craiova, 2000, p. 43, nr. 34; D. Bondoc, în R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., 𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒, Craiova, 2013, p. 83.


𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: Rarități din colecția Muzeului Olteniei. Catalog de expoziție, Craiova, 2013, p. 83.


𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨 (expoziția permanentă): Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.


#MuzeulOlteniei #PatrimoniuArheologic #Sucidava #IstorieRomana #OlteniaRediviva

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Breasla argintarilor din Brașov

 




Breasla argintarilor din Brașov


Despre breasla argintarilor și a aurarilor din Brașov stim că a luat ființă în anul 1511. Sediul breslei a fost inițial Bastionul Postăvarilor, însă după ce acesta a fost cedat postăvarilor, argintarii și-au construit un nou bastion în spațiul dintre Poarta Vămii (Str. Mureșenilor) si Poarta Principală (Republicii- zona Modarom). Acest bastion a fost demolat în anul 1886.


Meșterii argintari din Brașov au devenit renumiți în întreaga Transilvanie pentru calitatea operelor de artă care ieșeau din mâna lor. Pe lângă bijuterii și accesorii, aceștia lucrau și obiectele de cult folosite în biserici. Din documente de arhivă aflăm despre numeroasele comenzi făcute către acesată breaslă din partea domnitorilor din Țara Românească și Moldova, în special ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.


Celebră a rămas în timp familia de argintari sași May, care a transmis din generație în generație arta potirelor, unice prin migala execuției.


La Muzeul Civilizației Urbane a Brasovului puteți afla povestea breslașilor brașoveni si puteți admira și aceste obiecte de podoabă lucrate de către breasla argintarilor.


Sursă text: Ghidul Muzeului de Etnografie Brașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII

 

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) deschide expoziția „De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII”, disponibilă pentru public începând cu 19 noiembrie 2026.


De-a lungul secolelor, aurul și argintul au fost mai mult decât simple metale prețioase. Strălucirea, raritatea și durabilitatea lor le-au transformat în simboluri ale bogăției, puterii și prestigiului, dar și în materiale prin care oamenii și-au exprimat credința, identitatea și aspirațiile.


Ce face însă ca un obiect să fie de mare preț? Este valoarea metalului din care a fost realizat, măiestria meșterului, prestigiul celui care l-a comandat sau povestea pe care obiectul a păstrat-o de-a lungul secolelor? Pornind de la aceste întrebări, expoziția propune o incursiune în universul obiectelor din metale prețioase care au însoțit viața oamenilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Podoabe, accesorii vestimentare, vase de masă, obiecte liturgice și piese descoperite în tezaure ilustrează diversitatea funcțiilor și semnificațiilor atribuite aurului și argintului. Printre numeroasele piese unicat prezentate în cadrul expoziției se numără: pocalul Nusbächerpokal intrat în colecția Muzeului Național de Istorie a României în anul 2024, paftaua de aur din necropola princiară de la Curtea de Argeș, precum și panaghiarul de la Mănăstirea Snagov. Aceste obiecte remarcabile oferă prilejul unei întâlniri directe cu măiestria artistică și cu universul simbolic al epocii, ilustrând statutul aparte pe care metalele prețioase l-au avut în viața politică, socială și religioasă.


Expoziția, care face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Din mâna orfevrului”, în cadrul căruia va fi explorat domeniul fascinant al metalelor prețioase, este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Județean Mureș, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul Județean Buzău și Complexul Național Muzeal Curtea Domnească – Târgoviște.


Invităm publicul să viziteze această expoziție spectaculoasă, deschisă la MNIR, din 19 noiembrie 2026 până pe 14 martie 2027, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

luni, 16 noiembrie 2026

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂

 

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 16:30, la un eveniment cultural dedicat istoriei Portului Constanța. Manifestarea, care va reuni vernisajul unei expoziții foto-documentare și lansarea volumului „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, autori Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu, va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța.


Anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la începerea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a Portului Constanța, moment marcat în prezența Regelui Carol I. A fost începutul unei etape importante în evoluția orașului, care își contura tot mai clar destinul de oraș-port și devenea un reper economic și comercial al regiunii.


Programul manifestării, prin care dorim să celebrăm debutul lucrărilor de modernizare și extindere a Portului Constanța, cuprinde vernisajul unei expoziții foto-documentare, realizată de membrii Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța. 


Imaginile de epocă, integrate proiectului curatorial, vor dezvălui înfățișarea portului de altădată, etapele evoluției sale și rolul pe care l-a avut în dezvoltarea Constanței, reprezentând o călătorie vizuală prin istoria unuia dintre cele mai importante simboluri ale orașului nostru. 


În continuarea evenimentului, va fi lansat volumul bilingv „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu. Lucrarea reunește informații istorice, documente de arhivă, fotografii, hărți, planuri, precum și numeroase cărți poștale ilustrate, din colecțiile personale ale autorilor, alcătuind o oglindire vizuală și documentară a evoluției portului de-a lungul timpului.


Vă așteptăm să (re)descoperim împreună povestea Portului Constanța, așa cum a fost surprinsă în imaginile și mărturiile unei istorii de 130 de ani!


https://minac.ro/portul-constanta-130-de-ani-de-istorie.../

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)

 

Exponatul săptămânii: „Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)”


Ceremonialul nunții desfășurat în satul tradițional românesc este un prilej ca mirii să îmbrace cele mai frumoase costume populare, pregătite din vreme pentru acest moment.


Cămașa bărbătească prezentată astăzi provine din Bistrița-Năsăud, una din zonele etnografice în care s-au îmbrăcat la nuntă costume tradiționale spectaculoase prin componență, decor, cromatică și accesorii.


Cămașa este țesută din pânză groasă de bumbac, având o croială amplă, guler răsfrânt și mâneci largi.


Decorul floral, realizat prin broderie cu mărgele policrome specifică zonei, este dispus pe umeri și guler. La îmbinarea mânecilor, în zona umerilor, este realizată o broderie pe crețuri cu rol funcțional. Gura cămășii, poalele și baza mânecilor sunt decorate prin tighelare, decor asociat cu „colțișori” lucrați cu croșeta din bumbac verde și fir metalic auriu. Pe marginea gulerului, mânecilor și poalelor este aplicată dantelă croșetată cu motive florale.


Numeroasele tehnici de lucru prin care a fost decorată cămașa ne arată nevoia celei care a confecționat-o de a face dovada talentului în arta broderiei.


Cămașa bărbătească de mire din Bistrița-Năsăud poate fi admirată în expoziția temporară „Nunta la români” deschisă recent la Muzeul de Artă Populară Constanța.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

duminică, 15 noiembrie 2026

ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE

 

Masca este unul dintre cele mai vechi obiecte prin care omul a încercat să reprezinte nevăzutul. În satele din Transilvania, Maramureș sau Moldova, măștile din blană, lână și coarne apar în obiceiurile de iarnă și în riturile de trecere.


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, organizează, între 20 și 22 noiembrie 2026 ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE, un eveniment dedicat măștii, de la ritualul popular până la scena contemporană.


Timp de trei zile, publicul este invitat la: o expoziție de măști tradiționale, conferințe, ateliere pentru copii, familii, seniori și profesori, muzică tradițională și spectacole de teatru cu măști. Iar, dacă e să aducem în atenție dimensiunea artistică, pe scenă, aceeași mască devine instrument de joc teatral, de la commedia dell’arte până la spectacolul contemporan. Evenimentul „Zilele Măștii”, prin conceptul său unic, se dorește un liant al celor două lumi.


Vizitatorii pot admira măști tradiționale în expoziția „IMAGO – Fețele nevăzutului/Faces of the Unseen”, deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, din 20 noiembrie și până în 10 ianuarie 2027. Pot învăța să facă o mască alături de meșteri populari și pot urmări cum prinde viață acest obiect, în spectacolele oferite de Teatrul Național „Lucian Blaga” și Facultatea de Teatru și Film.
Evenimentul ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE face parte dintr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, iar dimensiunea europeană este și mai bine conturată datorită invitaților din Grecia și Republica Cehă (Muzeul Regiunii Valassko din Vsetín) care vor prezenta, pe durata evenimentului, propriile măști, ritualuri și momente de muzică tradițională.


Evenimentul face parte dintr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, proiectul de acreditare 2021-1-RO01-KA120-000042576 în domeniul educației adulților, în care Muzeul Etnografic al Transilvaniei este lider de consorțiu.


Programul evenimentului ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE:
-Vineri, 20 noiembrie, ora 17:00 are loc vernisajul expoziției de măști tradiționale „IMAGO – Fețele nevăzutului/Faces of the Unseen”, MET, Sala Reduta, urmat la 17:30 de conferința susținută de Ștefana Pop-Curșeu. De la 18:00 Spectacol-lectură cu Scenarii de commedia dell-arte, de Miriam Cuibus, regia Dragoș Pop, la Biblioteca judeteană “Octavian Goga”. Seara, de la ora 19:00, spectacolul cu măști „Dona Juana”, la Teatrul Național.


-Sâmbătă, 21 noiembrie este zi de ateliere. Măști populare cu meșterul Vasile Șușca (10:00), „Măști și ritualuri din Grecia” cu Giorgos Kapsalis (12:00), atelierul de scriere creativă „Masca-poveste” (14:00) și atelierul pentru familii și seniori „Tradiția, azi” (16:30). Seara, la 19:00, „Regele Cerb”, la Teatrul Național.
-Duminică, 22 noiembrie se desfășoară atelierul de măști tradiționale cu Cristian Cadar (10:00), atelierul teatral pentru profesori „Masca-oglindă” (11:00), muzică tradițională cehă (15:00) și spectacolul „Commedia dell’arte” (19:00), la Facultatea de Teatru și Film.
Toate evenimentele sunt deschise publicului. La Facultatea de Teatru și Film, accesul se face în limita locurilor disponibile. Pentru ateliere este necesară rezervarea locurilor aici: forms.gle/CYqX46kEZroHZ34T8. La spectacolele Teatrului Național din Cluj-Napoca, „Dona Juana” și „Regele Cerb”, accesul este în baza biletelor care pot fi achiziționate online prin Entertix sau direct de la agenția teatrală din Piața Ștefan cel Mare nr. 14.


Parteneri: Muzeul Maramureșean, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Regiunii Valašsko din Vsetín (Republica Cehă), Asociația Culturală din Assiros (Grecia), Uniunea Elenă din România, Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Asociația pentru Performanță și Cultură, The Portal, Asociația pentru Performanță și Cultură și On Paper.

 

Sursa informațiilor Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Deși îl considerăm un fruct familiar, prezent de generații în livezile și pe mesele noastre, mărul cultivat are o istorie care începe cu mii de ani în urmă, în Asia Centrală.

 

Deși îl considerăm un fruct familiar, prezent de generații în livezile și pe mesele noastre, mărul cultivat are o istorie care începe cu mii de ani în urmă, în Asia Centrală.


Mărul cultivat (Malus domestica) face parte din familia Rosaceae. Principalul său strămoș sălbatic este Malus sieversii, o specie care crește în mod natural în pădurile montane din regiunea munților Tian Shan, în special pe teritoriul actualului Kazahstan.


Cultivare mărului a fost un proces îndelungat, în care selecția realizată de oameni și încrucișările dintre diferite specii au avut un rol important. Pe măsură ce mărul cultivat s-a răspândit din Asia Centrală spre vest, de-a lungul rutelor comerciale ale Drumului Mătăsii, a intrat în contact cu alte specii sălbatice. Una dintre cele mai importante contribuții genetice la formarea mărului cultivat modern a venit de la Malus sylvestris, mărul pădureț european. Aceste schimburi genetice, alături de selecția realizată de-a lungul generațiilor, au contribuit la diversitatea soiurilor de mere pe care le cunoaștem astăzi.


Dincolo de gustul lor plăcut, merele conțin fibre alimentare, inclusiv pectină, o fibră solubilă, dar și polifenoli, compuși vegetali cu activitate antioxidantă. Fibrele alimentare contribuie la funcționarea normală a sistemului digestiv, iar polifenolii fac parte din categoria substanțelor bioactive care sunt studiate pentru rolul lor în menținerea sănătății.


Așadar, data viitoare când savurați un măr, gândiți-vă că în spatele acestui fruct atât de familiar se ascunde o poveste de mii de ani, despre evoluție, biodiversitate și călătoria oamenilor prin istorie.


Vă dorim o zi frumoasă, cu aromă de toamnă târzie! Iar dacă sunteți prin apropiere, vă așteptăm cu drag la Muzeul Antipa! 


#muzeulantipa #Malussieversii #mar

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I

 

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I


Am plăcerea să anunț deschiderea unei expoziții de arheologie, mai specială, concepută în detaliu împreună cu colegul și artistul plastic Andrei Scărlătescu, care poartă în măsură egală semnătură maestrului.


Expunerea este totdeauna rodul unor colaborari și a participării multor oameni aflați în umbră: gestionari, conservatori, prelucrare grafică, muncitori etc. Expozițiile sunt precum piesele de teatru, efemere.


Vă aștept să ne călcați pragul la vernisaj sau oricând vreți să vă bucurați sufletele pe perioada iernii.

 

Sursa informațiilor Ana Ilie.

Conferinţă dedicată marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov (15 noiembrie 1987)

 

Conferinţă dedicată marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov (15 noiembrie 1987)


Luni 16 noiembrie 2026, la ora 17:00
Sala del Mappamondo de la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italian
Piazza Monte Citorio 1, Roma


Preşedinţia Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă şi Educaţie a Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italiei, Ambasada României în Italia, Accademia di Romania din Roma şi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în parteneriat cu Rai – Radioteleviziunea Italiană, Rai Teche (Arhiva audiovizuală a Radioteleviziunii Italiene) şi Rai Cultural, organizează, cu prilejul marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov de la 15 noiembrie 1987, o manifestare cultural–ştiinţifică ce se înscrie în cadrul evenimentelor de diplomaţie culturală aflate sub egida Anului Cultural România–Italia 2026. Conferinţa se va desfăşura în Sala del Mappamondo de la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italian, luni 16 noiembrie 2026, la ora 17:00. 

Evenimentul reprezintă o iniţiativă cu relevaţă istorică şi civică, fiind menit să omagieze curajul muncitorilor braşoveni şi lupta acestora împotriva regimului comunist condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Această manifestare constituie nu doar binemeritata prezervare a memoriei istorice, ci şi un moment cu profundă valoare simbolică, menit să reafirme valorile libertăţii şi democraţiei care apropie şi înfrăţesc popoarele român şi italian. Arhiva audiovizuală a Radioteleviziunii Italiene (RAI) va oferi o mărturie video–documentară valoroasă asupra acestui capitol important al istoriei recente a României.


Programul manifestării culturale şi ştiinţifice va cuprinde:
Proiecţia reportajelor video dedicate Revoltei muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987, realizate de trimişii speciali ai RAI – Radioteleviziunea Italiană în România, difuzate în cadrul jurnalelor de ştiri ale televiziunii publice italiene în a doua jumătate a lunii noiembrie 1987 şi în noiembrie 1989.


Pe marginea documentelor video de epocă şi a semnificaţiei Revoltei muncitorilor braşoveni în istoria recentă a României vor dialoga:
• domnul deputat Federico Mollicone, Preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă şi Educaţie a Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italiei;
• doamna Carla Consalvi, reprezentanta arhivei audiovizuale a Radioteleviziunii Italiene (RAI).
• Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Italia;
• domnul prof. univ. dr. habil. Cristian Luca, directorul Accademia di Romania din Roma;
• doamna dr. Laura Cornea, membră a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.


În cadrul evenimentului organizat, reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) va evidenţia rolul esenţial al documentelor păstrate în arhiva instituţiei în reconstituirea şi înţelegerea evenimentelor de la Braşov din noiembrie 1987. Totodată, prezentarea va sublinia contribuţia arhivei CNSAS la cercetarea şi cunoaşterea istoriei recente a României, la înţelegerea mecanismelor de supraveghere şi represiune ale regimului totalitar comunist, precum şi la evidenţierea consecinţelor acestuia asupra societăţii româneşti. Prin valorificarea patrimoniului documentar pe care îl administrează, CNSAS contribuie la recuperarea memoriei istorice şi la promovarea unei cunoaşteri a trecutului fundamentate pe documente şi cercetare riguroasă.

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”

 

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”, organizată de Banca Națională a României (BNR) alături de Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, este specială pentru că transformă banii dintr-un simplu mijloc de schimb economic în mărturii istorice ale credinței și culturii întinse pe o perioadă de aproape 1.700 de ani.


De ce este unică această expoziție:


• O cronologie uriașă (17 secole): Acoperă evoluția simbolurilor și a mesajelor religioase de la primele monede bătute în epoca lui Constantin cel Mare (secolul al IV-lea), trecând prin perioada bizantină și evul mediu, până la emisiunile jubiliare contemporane.


• Piese rare din tezaurul BNR: Publicul poate admira piese extrem de valoroase din aur, argint și bronz din colecția Băncii Naționale a României, obiecte care rar ies încircuitul expozițional larg.


• Privire tehnică și artistică: Expoziția nu expune doar monedele în sine, ci și machetele și matrițele de batere, oferind vizitatorilor o înțelegere clară a procesului tehnologic prin care se creau aceste însemne monetare de-a lungul timpului.


• Reflexia istoriei spirituale: Monedele dezvăluie modul în care evenimentele politice, schimbările de regim și dogmele religioase s-au reflectat în miniatură pe metalul prețios, fiind purtătoare de propagandă, identitate și devoțiune.

 

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

sâmbătă, 14 noiembrie 2026

Istoria se ascunde adesea în cele mai neașteptate detalii

 



Istoria se ascunde adesea în cele mai neașteptate detalii

În urmă cu mai bine de trei secole, obiectele folosite în viața de zi cu zi puteau fi și adevărate expresii ale statutului și gustului artistic al proprietarilor. Recipientele pentru praf de pușcă, indispensabile armelor de foc cu încărcare prin gura țevii, nu făceau excepție. Confecționate din corn sau metal, recipientele pentru praf de pușcă îmbinau funcționalitatea cu estetica. Unele dintre piesele aparținând aristocrației erau decorate cu gravuri elaborate și puteau purta chiar blazonul familiei.

Piesa din colecția MNIT, datată 1692, ne oferă o mică incursiune în universul vânătorii prin intermediul unui decor deosebit, specific epocii. Pe suprafața sa sunt gravate scene cinegetice: un vânător înarmat cu suliță și purtând o goarnă, trei câini care atacă un urs și mai multe animale sălbatice, printre care se remarcă un cerb impunător. 

Un detaliu atrage în mod special atenția: blazonul de la gura recipientului, alcătuit din trei goarne de vânătoare dispuse radial și trei steluțe. Deasupra acestuia este inscripționat anul 1692.

Uneori, un obiect aparent obișnuit devine o mărturie prețioasă despre lumea în care a fost creat.

Obiectul poate fi văzut în expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”, găzduită de MNIT. Pentru mai multe informații vă așteptăm pe site-ul muzeului: www.mnit.ro
 
 
 

”OLTENIA ȘI BANAT – LUMINA CARE UNEȘTE” MĂRTURII ALE CREDINȚEI ÎN ICOANĂ ȘI CERAMICĂ

 

”OLTENIA ȘI BANAT – LUMINA CARE UNEȘTE”
MĂRTURII ALE CREDINȚEI ÎN ICOANĂ ȘI CERAMICĂ


Muzeul Olteniei, prin Secția de Etnografie, invită publicul iubitor de artă, tradiție și spiritualitate la vernisajul expoziției temporare ”Oltenia și Banat - Lumina care unește. Mărturii ale credinței în icoană și ceramică”, care va avea loc vineri, 13 noiembrie 2026, ora 13:00, la Casa Băniei, str. Matei Basarab nr. 14, Craiova.


Expoziția aduce împreună două regiuni cu o bogată moștenire culturală și spirituală, Banatul și Oltenia, prin intermediul a două forme de expresie artistică profund legate de credința și sensibilitatea poporului român, icoana și ceramica tradițională oltenească. 


Icoanele provenite din 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗮𝘁ă 𝗘𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗽𝗮, 𝗱𝗶𝗻 𝗕𝗮𝗻𝗮𝘁, invită la reculegere și contemplare dezvăluind frumusețea artei sacre și profunzimea credinței transmise din generație în generație. Dincolo de valoarea lor artistică, acestea reprezintă mărturii ale evlaviei, ale speranței și ale legăturii dintre om și divinitate.


Alături de icoane, ceramica oltenească, reprezentată prin piese din patrimoniul Muzeului Olteniei, dezvăluie o lume a simbolurilor în care credința se împletește cu viața cotidiană.


Crucea, spicul de grâu, pomul vieții, vița de vie și reprezentările cu tematică religioasă sunt expresii ale unei spiritualități păstrate și transmise prin măiestria meșterilor olari.


Deși realizate prin tehnici și materiale diferite, icoanele și ceramica se întâlnesc în aceeași dorință de a exprima frumosul, sacrul și legătura omului cu Dumnezeu.


”Oltenia și Banat – Lumina care unește” este mai mult decât o întâlnire între două regiuni istorice. Este o invitație la redescoperirea rădăcinilor spirituale comune, a tradițiilor și a valorilor care ne apropie.


Responsabili proiect expozițional: 𝗟𝗼𝗿𝗲𝗱𝗮𝗻𝗮 𝗩𝗮𝘀𝗶𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗗𝘂𝗿𝗮𝘂, muzeograf la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova și 𝗘𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗽𝗮, 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝘂𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗲 𝘃𝗲𝗰𝗵𝗲 la Muzeul Satului Banățean.


Vă așteptăm să descoperim împreună frumusețea credinței oglindite în icoană și în lutul modelat cu har de meșterii populari.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al XII-lea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”!

 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al XII-lea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”!


Tema: Profilul diplomatului român din perioada 1948-1965.


Conferință susținută de: Ciprian Nițulescu, consilier superior, Direcția Arhivă Centrală din CNSAS
Data: 18 noiembrie 2026
Ora: 15:00
Locație: ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Atelier (str. Lipscani, nr. 84-90, București)


Invitați:
• Prof univ. dr. Constantin Hlihor, Universitatea din București
• Lect. univ. dr. Bogdan Antoniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din București


Moderator: Dr. Constantin Buchet, Președintele Colegiului CNSAS
Prin această inițiativă, CNSAS își propune să stimuleze dezbateri academice și să contribuie la o mai bună înțelegere a trecutului represiv și a influenței serviciilor secrete asupra societății românești.

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

marți, 10 noiembrie 2026

Simpozionul Internaţional „Reabilitarea memoriei culturale prin restaurare și conservare”

 

Centrul de Cercetare şi Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iaşi organizează, în perioada 12 – 13 noiembrie 2026, Simpozionul Internaţional „Reabilitarea memoriei culturale prin restaurare și conservare”.


Deschiderea oficială va avea loc joi, 12 noiembrie 2026, ora 10.30, la Palatul Culturii din Iași, în Sala „Ștefan Procopiu”.
Evenimentul se va desfășura în format online și onsite, reunind specialiști din muzee, universități, institute de cercetare, culte, cu preocupări în domeniul restaurării–conservării, cercetării și valorificării patrimoniului cultural.


Programul Simpozionului se adresează deopotrivă specialiștilor și publicului larg, aducând în centrul atenției piese valoroase din patrimoniul cultural naţional, cercetate şi conservate – restaurate, evidențiind, prin prezentarea cercetărilor științifice și a studiilor de caz, noi metode, tehnici şi materiale pentru conservarea şi restaurarea unor valori aparținând patrimoniului cultural.


#patrimoniu #conservare #restaurare #PalatulCulturii #Iași

 

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

650 de ani de istorie, tradiție și identitate urbană.

 



650 de ani de istorie, tradiție și identitate urbană.

Astăzi și mâine, Orăștie marchează împlinirea a 650 de ani de la emiterea diplomei prin care au fost reconfirmate statutele breslelor din Sibiu, Sighișoara, Sebeș și Orăștie.

Două zile de muzică medievală, patrimoniu, expoziție și cercetare, dedicate unei moșteniri care a contribuit la formarea orașelor transilvănene.

Orăștie | 9–10 noiembrie 2026

650 de ani. O istorie care merită redescoperită.
 
 

STATUETĂ ANTROPOMORFĂ (FRAGMENT)

 

EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE 2026
STATUETĂ ANTROPOMORFĂ (FRAGMENT)


În anul 2013, în așezarea cucuteniană de la Fulgeriș-„La 3 cireși”/Dealul Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacău, a fost descoperită în S XIV, c. 3d, L8, -0,65 m o statueta antropomorfă feminină, aflată în stare fragmentară, care, prin intermediul simbolismului corporal, reprezintă cultul fertilității și al fecundității.


Statueta feminină a fost modelată din pastă semifină, de culoare cărămiziu-deschis, ca degresant fiind folosite cioburi pisate mărunt. A fost modelată în poziţie verticală, pătrându-se trunchiul. După modelare a fost scufundată într-un lut fin, amestecat cu mică, care se păstrează mai ales pe spate. Pe pântec prezintă o incizie, care reprezintă buricul. Braţele au fost modelate diferit: mâna dreaptă era orientată spre pântec, iar mâna stângă era orientată în sus. În partea dreaptă se poate observa urma mâinii pe pântecul statuetei. Piesa a fost modelată din trei bucăţi: capul unit de trunchi cu un beţişor - se păstrează perforaţia rămasă în lut; picioarele au fost modelate separat, prinse de trunchi cu ajutorul unui beţişor - se păstrează şi în acest caz perforaţia rămasă în lut. Dimensiuni: Lmax = 5,5 cm, lmax = 4,5 cm, Gr.pântec = 2,8 cm, Dburic = 0,6x0,4 cm.
Statueta antropomorfă feminină face parte din colecțiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău și are numărul de inventar 36.344. Restaurarea piesei a fost realizată de către restauratorii Iulia Voinescu și Petru Voinescu.


Artefactul face parte din bogatul patrimoniu descoperit în așezarea de la Fulgeriș-La 3 cireși/ Dealul Fulgeriș, com. Pâncești, așezare situată în Colinele Tutovei, în partea de sud-est a județului Bacău, pe partea stângă a Siretului, în nordul satului. Situl arheologic este cunoscut în urma cercetărilor de suprafață întreprinse în anii ’60 ai secolului XX efectuate de către arheologii Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Sondat în perioada anilor ’80 de către Viorel Căpitanu, în acest areal geografic se menționează descoperirea unei bogate stațiuni arheologice aparținând culturii Cucuteni.


Cercetările recente au fost realizate în perioada anilor 2003-2015, 2018 și 2021, fiind cercetată o suprafață de 813,5 mp, din totalul de aproximativ un hectar și jumătate pe care se întinde situl cucutenian de la Fulgeriș. Stratigrafia sitului aflat în acest punct se prezintă astfel: nivelul cel mai vechi este datat în perioada eneolitică, cultura Cucuteni, etapa A3; succedat de un nivel datat în epoca bronzului, cultura Monteoru; ultimul nivel de locuire fiind din perioada epocii geto-dacice, sec. I î.Hr.-I d.Hr.

 
Bibliografie: Lăcrămioara-Elena Istina, Valentin Bucșă, Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013”, Oradea, 2014, p. 179-182, 494-500; Lăcrămioara-Elena Istina, Situl arheologic de la Fulgeriş-„La 3 cireşi/ Dealul Fulgeriş”, în Monumente istorice băcăuane, III, Bacău, 2015; Lăcrămioara-Elena Istina, O statuetă antropomorfă cucuteniană cu reprezentarea gravidității descoperită la Fulgeriș, jud. Bacău, în Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Vasile Ursachi Octogenarii (Editerunt C. Croitoru, G.D. Hânceanu), Bibliotheca Archaeologica Istros, Seria Honoraria, XIV, Editura Istros, Brăila, 2015, p. 193-208; Lăcrămioara-Elena Istina, Așezarea cucuteniană de la Fulgeriș. Catalogul descoperirilor arheologice, Onești, Editura Magic Print, 2016, p. 31.


Muzeograf: Marina-Mihaela Bărbieru

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.

Fragmentarium. Mărturii din lut, timp și foc

 

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului deschide joi, 12 noiembrie 2026, la ora 18:00, expoziția temporară „Fragmentarium. Mărturii din lut, timp și foc”, o întâlnire între patrimoniul ceramic și creația contemporană. 


Expoziția aduce în fața publicului o parte din colecția de cahle, din secolele XVII-XIX, aflată în patrimoniul Muzeului de Etnografie Brașov, unele dintre ele expuse pentru prima dată. Aceste piese scot în evidență amploarea și desăvârșirea artei olăritului din Transilvania, de-a lungul secolelor. 


Un loc aparte în expoziție îl ocupă piesele din colecția muzeului, reprezentative pentru centrele de olari din sudul și centrul Transilvaniei, însoțite de informații valoroase despre materiale și tehnici de realizare, despre tipologia vaselor, ornamentica și cromatica acestora.


De asemenea, expoziția va prezenta cahle realizate de Teracota Mediaș și povestea acestei fabrici, ca o mărturie a unei continuități fragile. Aceste piese te invită să privești cu prețuire oamenii care continuă să creeze salvând gesturi, tehnici și memoria unui meșteșug.
Dincolo de dimensiunea sa patrimonială, expoziția „Fragmentarium” deschide un dialog cu sensibilitatea artistică contemporană, prin lucrările semnate de Ana Gurduza (Atelier Ars Ana). Colecțiile “Obiecte de legământ” și “21 de grame ale lumii” propun o reflecție asupra fragilității umane și a memoriei. Obiectele create de artista Ana Gurduza depășesc granițele funcționalului, devenind forme simbolice care vorbesc despre momentele esențiale ale vieții, despre grijă, bunătate, iubire și despre poveștile pe care alegem să le păstrăm aproape de suflet.


Prin întâlnirea dintre fragmentele trecutului și creațiile prezentului, expoziția invită publicul la o reflecție asupra relației dintre obiect, om și timp.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Slava Rusă?

 


Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Slava Rusă?


În urmă cu aproape 1.500 de ani, la aproximativ 3 km vest de cetatea (L)Ibida, în apropierea actualei localități Slava Rusă, exista un complex monahal paleocreștin, alcătuit din două bazilici și o capelă-anexă, care a funcționat între a doua jumătate a secolului al IV-lea și sfârșitul secolului al VI-lea p.Chr.


În anul 1988, cercetările arheologice au scos la lumină, în nartexul uneia dintre bazilici, un vas lustral, utilizat pentru spălări rituale. Decorat cu vrejuri de viță-de-vie și ciorchini de struguri, vasul reprezintă o mărturie a practicilor religioase din comunitățile creștine din Dobrogea perioadei romano-bizantine.


La ce era folosit vasul lustral? Ce semnificație aveau motivele vegetale care îl decorau? Cum se desfășura viața religioasă într-un complex monahal din apropierea cetății (L)Ibida, în urmă cu aproape 1.500 de ani?


Vă invităm la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, din cadrul ICEM TULCEA, să descoperiți povestea vasului lustral de la Slava Rusă și să aflați mai multe despre începuturile și evoluția creștinismului în Dobrogea!


#PoftițiLaMuzeu #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #VisitTulcea #Tulcea #SlavaRusa #Ibida #Dobrogea #Patrimoniu #ICEMTulcea #DrumulCetatilor

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.