
Apel la contribuțiiCea de a XI-a ediție a Simpozionului de Antropologie Urbană
Climă și comportament în spațiul urban: practici, tendinte, reprezentări
Termen limită – 2 octombrie 2026Asemeni societăților rurale, și în oraș ritmul vieții este influențat – deși într-o măsură mai mică – de climă, de succesiunea anotimpurilor și alti diverși alți factori locali care pot particulariza o evoluție precum izolarea geografică. Dacă din existența mediului rural, a fermierilor de pildă, angrenați în practicile agricole, vremea joacă un rol crucial, în spațiul urban ea determină o serie practici sociale și de adaptare (mai ales când disconfortul termic atinge anumite valori), contribuie la crearea unor reprezentări culturale (cu consecințe directe asupra vieții cotidiene), și influentează, între altele, politicile de urbanism și peisajul urban.
Practicile sociale determinate de vreme cuprind activități precum mersul la săniuș, mersul la ștrand, mersul la picnic, schimbând interesul pentru diverse sporturi de iarnă etc. în vreme ce practicile de adaptare se referă la o serie de măsuri (luate colectiv sau individual) prin care sunt traversate perioadele de disconfort termic ridicat: soluții alternative de mobilitate (când drumurile sunt blocate), evitarea caniculei și a gerului, achiziționarea de dispozitive tehnice pentru răcire sau încălzire, consumul de înghetată, băuturi răcoritoare etc.
Reprezentările culturale cu conținut meteorologic, create și colportate de mass-media, pe cale orală (prin bancuri, proverbe, zicători, etc.), prin diverse forme de artă sau divertisment modelează viața de zi cu zi, prin efectele lor asupra practicilor alimentare, vestimentare, de locuire, de petrecere a timpului liber, etc.
Influența factorilor climatici asupra politicilor de urbanism se traduce prin deciziile luate de autorități atunci când este amenajat spațiul urban, prin crearea de parcuri, fântâni arteziene, cișmele etc. dar și prin organizarea unor instituții aflate în subordine, care monitorizează diverși indici privind fluctuațiile vremii sau intervin atunci când situația o impune (echipe de deszăpezire, pompieri, puncte de hidratare).
Toate acestea însumate reprezintă un constant factor de presiune asupra etoliogiei urbane, mai ales in mediul urban unde schimbarile sunt mai diverisificate și accelerate.
Propunerile pot aborda, fără a se limita, spre următoarele direcții:
Practici cotidiene asupra vremii în mediul urban: modul în care locuitorii orașelor interpretează și integrează fenomenele meteorologice în viața de zi cu zi;
Practici urbane adaptative la schimbările climatice: strategii informale și formale de adaptare (de exemplu- utilizarea spațiilor verzi, modificarea rutinei zilnice, soluții arhitecturale);
Inegalități climatice în oraș: diferențe între cartiere în ceea ce privește expunerea la căldură, poluare sau riscuri climatice;
Memoria climatică și narațiunile urbane: felul în care locuitorii își amintesc și povestesc evenimente meteorologice extreme;
Reprezentări culturale ale vremii și climei: reflectarea acestora în discursuri media, artă urbană, literatură sau practici simbolice;
Relația dintre infrastructura urbană și fenomenele climatice: cum influențează arhitectura și planificarea urbană experiența vremii (efectul de „insulă de căldură”, gestionarea apei);
Digitalizarea experienței climatice: rolul aplicațiilor meteo și al rețelelor sociale în medierea percepției asupra vremii;
Politici urbane și discursuri despre climă: modul în care autoritățile și instituțiile construiesc narative despre schimbările climatice și sustenabilitate;
Modificari de comportament cu impact asupra vietii cotidiene în general și dezvoltării profesionale în particular.Prin acest simpozion ne propunem să oferim specialiștilor și tinerilor cercetători o platformă de prezentare a ultimelor studii din domenii conexe (antropologie, sociologie, istorie, istorie socială, urbanism, arhitectură) contribuind astfel la activarea unui dialog interdisciplinar, la nivel național și internațional, având drept punct de plecare teme consacrate ale antropologiei urbane, care au nevoie de o constantă recontextualizare.
Propunerile vor include titlul lucrării, un rezumat de 250-500 de cuvinte (RO-ENG), 3-5 cuvinte cheie și vor fi trimise prin e-mail către adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro până pe data de 2 octombrie 2026.
Prezentările se vor susține, la alegere, în limba română sau în limba engleză, iar rezumatele vor fi bilingve.
Simpozionul de Antropologie Urbană, ediția a XI-a, va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, București) în ziua de vineri, 16 octombrie 2026.Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu