Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO

1. Prima săptămână din luna august a anului 2026 a coincis cu prima săptămână de cercetare arheologică din situl Văculești-La Prisacă, campanie organizată de Muzeul Județean Botoșani, în colaborare cu profesorii și studenții din cadrul Universității Friedrich-Alexander din Erlangen Nuremberg, Germania.

Condițiile de caniculă extremă nu au descurajat echipa și primele rezultate nu au întârziat să apară. Cercetarea gropilor din vecinătatea locuințelor aparținând Culturii Cucuteni aduce noi informații despre una dintre cele mai interesante civilizații care a locuit cu șase milenii în urmă.

#vaculesti2026 #cercetare #arheologie #săpături #muzeuljudeteanbotosani #sasemilenii

Sursa informațiilor Muzeul Județean BT.

2. 📿Exponatul lunii august: tezaurul gepidic de la Miercurea Sibiului - VIDEO

Colega noastră, muzeograf Andreea Corca, ne prezintă exponatul lunii august, la Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

Andreea nu s-a mulțumit doar să ne povestească despre tezaurul gepidic, în muzeu, ci a ales să meargă chiar acolo unde a fost descoperit, la Miercurea Sibiului. Uneori, istoria se înțelege mai bine atunci când calci pe urmele ei.

Exponatul reprezintă inventarul de aur al mormintelor gepidice descoperite la Miercurea Sibiului (Punctul Petriș). Descoperirea a fost realizată în anul 2003, de către un colectiv compus din arheologii: Dragoș Diaconescu, Adrian Georgescu, Sabin Adrian Luca și Cosmin Ioan Suciu.

La Miercurea Sibiului au fost aduse la suprafață cinci morminte gepidice, datate în a doua jumătate a secolului al VI-lea, respectiv la începutul secolului al VII-lea. Inventarul funerar al mormintelor 3 și 4 a fost compus din:
- 7 mărgele tubulare de aur - un ac de aur - cu unul dintre capete răsucite - un pieptăn de os - mai multe mărgele de sticlă (M3) - două agrafe/fibule confecționate din argint aurit - 338 de mărgele mărunte (M4)
În 2007, piesele au fost clasate în categoria juridică Tezaur de către arheologul Adrian Georgescu.

Proiectul Exponatul Lunii reprezintă o inițiativă prin care propunem scoaterea din anonimat și aducerea în lumina reflectoarelor a unor piese deosebite din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal, care merită să fie analizate în cele mai mici detalii. 🔎

Mulțumim domnului Ioan Troancă, primarul orașului Miercurea Sibiului pentru sprijinul acordat!

Text&prezentare: Andreea Corca, muzeograf, Muzeul Național Brukenthal

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

3. Într-un cadru probabil tragic, vasele din imagine au fost folosite ultima dată între anii 1744 și 1497 a. Hr., adică acum mai bine de 3500 de ani. - VIDEO

De ce tragic? Pentru că au fost depuse în cadrul unor ceremonii funerare, ca inventar în morminte, alături de adulți și de copii. De unde știm vechimea? Pentru că în baza colaborării cu IFIN-HH (Măgurele) au fost realizate datări cu radiocarbon ale oaselor umane din acele morminte, iar vârstele sunt cuprinse între sec. 18-15 a. Hr. Vasele prezintă elemente decorative care sunt specifice unei faze târzii a culturii Monteoru și în momentul de față este cea mai nordică necropolă a acestei culturi. - Cercetarea arheologică a fost realizată de Vanderlay Arheo SRL. - Restaurarea vaselor a fost realizată de colegul nostru Dumitru Bostan. - Mulțumiri dl. Cristian Mănăilescu și colectivului de la IFIN-HH pentru buna colaborare.

Județul Neamț are un patrimoniu arheologic fantastic, pe care ne străduim să-l cercetăm și să-l promovăm cât mai bine. Dacă ești mândru de trecutul nostru, nu ezita să arăți și altora ce patrimoniu arheologic avem!

#archaeology #prehistory #grave #art #pottery #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Rezultatele cercetărilor arheologice și descoperirea vestigiilor nu au doar o valoare științifică, ci și una educativă.

Punerea lor în valoare reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a crea o legătură între cercetători, patrimoniu și public, transformând descoperirile arheologice în povești accesibile tuturor.
Un exemplu al modului în care cercetarea arheologică poate deveni accesibilă publicului este și proiectul de punere în valoare a vestigiilor descoperite în Parcul I. L. Caragiale.

Cercetarea arheologică a fost realizată în anul 2024 de un colectiv științific al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (Cosmin Onofrei, Cristian Dima, Viorica Bolindeț, Ciprian Ciobanu, precum și Karina Necşe, Raul Todika și Danel Csaba), coordonat de George Cupcea, alături de colaboratorii Sorin Cociș, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei, și Radu Lupescu, de la Universitatea Sapientia.

În urma cercetărilor arheologice efectuate de experții MNIT, în mai multe secțiuni ale parcului a fost dezvelit zidul incintei de nord a orașului roman Napoca, suprapus de zidul orașului medieval Cluj. Investigațiile au permis stabilirea traseului zidurilor de incintă, roman și medieval, suprapuse pe întreaga lungime a parcului, pe direcția est–vest. Pe lângă aceste vestigii, au fost identificate și construcții moderne, în special ruinele „Casei Berii”, datate în jurul anului 1830.

În zona în care zidul s-a păstrat cel mai bine, colectivul de cercetare a propus realizarea unui proiect de conservare, restaurare și punere în valoare a monumentului, oferind totodată consultanță de specialitate proiectanților și beneficiarului.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, beneficiarul investiției, a integrat propunerea în proiectul de reabilitare a Parcului I. L. Caragiale și a străzii O. Petrovici, printr-o investiție adiacentă în valoare totală de 1,9 milioane de lei.

Vă invităm să vizitați Parcul I. L. Caragiale și să descoperiți acest spațiu în care istoria orașului poate fi văzută chiar acolo unde a fost scrisă.

#muzeulnationaldeistorieatransilvaniei #parculcaragiale #PrimariaCluj #arheologie #valorificarepatrimoniu

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

5. Tezaurele necunoscute ale Sălajului (II)

6. Șantierul arheologic de la cetatea dacică Tilișca se deschide pentru vizitare.

Șantierul arheologic de la cetatea dacică Tilișca se deschide pentru vizitare.

https://sibiulazi.ro/.../santierul-arheologic-de-la.../

Sursa informațiilor Sibiul Azi.

7. Șantierul arheologic de la cetatea dacică Tilișca se deschide pentru vizitare

8. Muzeul Vrancei, partener într-un proiect de referință pentru cercetarea Paleoliticului mijlociu din Carpații românești

Muzeul Vrancei, reprezentat în cadrul echipei de cercetare de dr. Mădălina Stănescu, este partener în singurul proiect de cercetare arheologică interdisciplinară dedicat investigării sistematice a unui complex carstic din aria Carpaților românești.

Proiectul, coordonat de arheolog expert dr. Marian Cosac, de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, are ca obiect cercetarea arheologică și interdisciplinară a peșterilor din Cheile Vârghișului, județul Harghita. Prin amploarea investigațiilor, diversitatea metodelor utilizate și colaborarea dintre specialiști din domenii complementare, cercetările desfășurate aici oferă informații esențiale pentru înțelegerea prezenței și activităților comunităților umane din Paleoliticul mijlociu în spațiul carpatic. Cercetările din Cheile Vârghișului au permis documentarea unor contexte arheologice de o importanță deosebită și au adus date noi privind modul în care comunitățile de Neanderthal au utilizat mediul carstic, resursele animale și materiile prime disponibile. Rezultatele obținute în ultimii ani contribuie la schimbarea paradigmei privind Paleoliticul mijlociu din această parte a Europei și integrează aria Carpaților românești într-o problematică științifică europeană mai largă, referitoare la comportamentul, tehnologia și strategiile de adaptare ale populațiilor de Neanderthal.

Un rezultat recent al acestui program de cercetare este studiul „Insights into Neanderthal technological practices: Evidence of anthropogenic modifications on animal bones at the Abri 122/1200 Middle Paleolithic site (Eastern Carpathians, Romania)”, publicat în prestigioasa revistă internațională Journal of Quaternary Science, DOI: 10.1002/jqs.70098.

Studiul valorifică descoperirile realizate în situl paleolitic Abri 122/1200 și aduce noi informații referitoare la practicile tehnologice ale comunităților de Neanderthal din Carpații Orientali. Analiza modificărilor antropice identificate pe resturile faunistice contribuie la reconstituirea comportamentelor umane și a modului în care resursele animale erau exploatate și utilizate în Paleoliticul mijlociu. Importanța acestor rezultate depășește însă sfera strictă a cercetării arheologice. Investigațiile din Cheile Vârghișului atrag atenția asupra valorii excepționale a pachetelor sedimentare păstrate în peșteri și adăposturi sub stâncă, adevărate arhive naturale și culturale în care sunt conservate informații despre evoluția mediului, faunei și comunităților umane de-a lungul zecilor de mii de ani. În acest context, protejarea depozitelor sedimentare devine o prioritate. Orice intervenție necontrolată asupra acestora poate conduce la pierderea definitivă a unor informații științifice care nu mai pot fi recuperate. Cercetarea arheologică modernă nu urmărește doar recuperarea artefactelor, ci studiază cu aceeași atenție contextul în care acestea s-au păstrat, succesiunea straturilor sedimentare și relațiile dintre vestigiile arheologice, resturile faunistice și datele paleoambientale.

Participarea Muzeului Vrancei la acest proiect reflectă preocuparea instituției pentru implicarea în cercetări științifice interdisciplinare și pentru dezvoltarea colaborărilor cu instituții universitare și specialiști din țară și din străinătate. Prin contribuția dr. Mădălina Stănescu la echipa proiectului, Muzeul Vrancei este parte a unui demers care contribuie direct la aprofundarea cunoașterii preistoriei spațiului carpatic și la valorificarea patrimoniului arheologic românesc în circuitul științific internațional. Rezultatele cercetărilor din Cheile Vârghișului confirmă potențialul excepțional al complexelor carstice din România pentru studiul Paleoliticului și, în același timp, transmit un mesaj esențial: peșterile nu reprezintă doar obiective naturale sau turistice, ci și arhive fragile ale trecutului umanității, a căror cercetare și protejare trebuie realizate cu responsabilitate.

Publicarea noilor rezultate în Journal of Quaternary Science reprezintă atât o recunoaștere a valorii științifice a cercetărilor desfășurate în Cheile Vârghișului, cât și o contribuție importantă la creșterea vizibilității internaționale a cercetării arheologice din România.

Text: dr. Mădălina Stănescu

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

9. Exponatul lunii august la Muzeul Național Brukenthal: tezaurul gepidic descoperit la Miercurea Sibiului

Muzeul Național Brukenthal a anunțat exponatul lunii august: tezaurul gepidic de la Miercurea Sibiului, prezentat de muzeograful Andreea Corca de la Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

De această dată, Andreea Corca nu s-a mulțumit să povestească despre tezaur în interiorul muzeului, ci a ales să meargă chiar la locul descoperirii, la Miercurea Sibiului — pentru că, așa cum spune ea, istoria se înțelege mai bine atunci când calci pe urmele ei.

Știrea completă: https://shorturl.at/BO8GX

Sursa informațiilor Turnul Sfatului.

10. Exponatul lunii august la Muzeul Național Brukenthal: tezaurul gepidic descoperit la Miercurea Sibiului

11. Acum mai bine de 5.000 de ani, pe teritoriul actual al județului Galați, cineva a ridicat un tumul peste mormintele celor plecați. Astăzi, cercetătorii Universității „Dunărea de Jos” din Galați le spun povestea.

O cercetare arheologică preventivă desfășurată la Băleni, județul Galați, în punctul Movila/Kurganul „Bisericuța” (Movila Călugărița), a scos la lumină patru morminte de înhumație, dintre care unul dublu, cu elemente funerare care oferă indicii prețioase despre ritualurile unei comunități preistorice.

Descoperirea a fost realizată de o echipă formată din conf. univ. dr. Mihaela Iacob, cercetător dr. Petre Colțeanu și muzeograf dr. Paul Ciobotaru, în cadrul activităților derulate de Centrul Interdisciplinar de Cercetare în Arheologie și Patrimoniu Cultural (CICAPC) al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, în colaborare cu mediul privat.

Prin CICAPC, UDJG aduce împreună cercetarea academică, expertiza specialiștilor și colaborarea cu instituțiile de cultură și mediul privat, transformând patrimoniul arheologic într-o sursă de cunoaștere pentru generațiile de astăzi și de mâine.

#UDJG #CICAPC #Arheologie #PatrimoniuCultural #Cercetare #CulturaYamnaya #Baleni #Galati

Sursa informațiilor Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

12. 𝐄𝐭𝐚𝐩𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐂𝐨𝐢𝐟𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐭̦𝐨𝐟𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢

De la descoperirea sa și până în prezent, coiful de la Coțofenești a reprezentat un reper al cercetării și valorificării patrimoniului arheologic românesc. Istoria sa, cuprinsă între momentul descoperirii și eforturile actuale de recuperare și restaurare, constituie o parte esențială a biografiei acestui artefact excepțional.

În acest context, Muzeul Național de Istorie a României oferă publicului acces la informații privind investigațiile de specialitate și etapele procesului de restaurare a coifului. Datele referitoare la aceste demersuri sunt prezentate pe pagina special dedicată, găzduită de site-ul oficial al muzeului, www.mnir.ro. Pagina cuprinde informații despre etapele premergătoare restaurării, precum și despre intervențiile propriu-zise asupra piesei și va fi actualizată constant, pe măsura avansării lucrărilor.

Prima etapă a investigațiilor necesare fundamentării și demarării procedurii de restaurare a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe. Aceasta a avut ca obiectiv înregistrarea riguroasă a stării de conservare a coifului și constituirea unei baze de referință pentru toate etapele ulterioare de cercetare, conservare și restaurare.

Cea de-a doua etapă a programului de investigații a inclus un ansamblu complex de analize fizico-chimice non-invazive: microscopie optică și digitală, spectroscopie de fluorescență de raze X (XRF), microscopie electronică de baleiaj (SEM), spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) și metalografie.

Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiștilor Muzeului Național de Istorie a României cu cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și cu experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.

Investigațiile au urmărit caracterizarea materialelor și a tehnicilor utilizate pentru realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare, precum și identificarea modificărilor survenite la nivelul suprafeței și al structurii piesei.

Pe baza rezultatelor investigațiilor de specialitate a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, strategie fundamentată pe principiile intervenției minime, compatibilității materialelor, reversibilității și documentării integrale.

În urma evaluării documentației de specialitate, Comisia Națională a Muzeelor și Colecților a emis aviz favorabil pentru începerea procesului de restaurare, în acord cu etapele și metodologia prevăzute în strategia propusă. În perioada următoare se va demara prima etapă a intervenției directe asupra coifului.

Documentația a fost elaborată de o comisie interdisciplinară constituită la nivelul Muzeului Național de Istorie a României, formată din muzeografi, restauratori experți în conservarea-restaurarea bunurilor arheologice din metal și cercetători specializați în investigații fizico-chimice.

Pagina dedicată restaurării va fi actualizată constant, pe măsura desfășurării intervențiilor realizate în laboratorul Muzeului Național de Istorie a României. Vă invităm să urmăriți parcursul restaurării coifului princiar getic de la Coțofenești: https://www.mnir.ro/cronologia-restaurarii-coifului-de.../

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

294. Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 15 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete