Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO

miercuri, 17 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea VIII

1. Un cavaler, o pasăre de pradă și un tezaur uitat: povestea fascinantă a tezaurului de la Surcea

În anul 1934, într-un sat liniștit din județul Covasna, o descoperire întâmplătoare avea să scoată la lumină unul dintre cele mai interesante tezaure ale lumii dacice. Nu era vorba despre munți de aur și nici despre comori regale impresionante. Tezaurul de la Surcea ascundea însă ceva poate și mai valoros: o poveste.

Printre obiectele descoperite se aflau două falere din argint aurit, adevărate opere de artă ale orfevrăriei dacice din secolul I a.Chr. Pe una dintre ele apare reprezentat un personaj călare, însoțit de o pasăre de pradă care planează deasupra sa. Sub cal, un câine/lup aleargă în sens opus. O scenă aparent simplă, dar care i-a fascinat pe arheologi timp de aproape un secol.

Cine era acest cavaler? Un războinic? Un erou mitic? Un personaj divinizat?

Detaliile nu sunt întâmplătoare. Cavalerul poartă o sabie și un colan specific aristocrației războinice din lumea La Tène. Pasărea de pradă pare să îl protejeze sau să îi călăuzească destinul, iar întreaga compoziție trimite către simboluri și credințe care circulau în Dacia de acum 2.000 de ani. Cercetătorii au văzut aici influențe celtice, elemente ale mitologiei războinice și chiar posibile reprezentări ale apoteozei unui erou.

Și mai interesant este faptul că, alături de falere, au fost găsite mici nicovale, fragmente de obiecte neterminate și un lingou de argint. Toate acestea sugerează existența unui atelier de argintărie. Cu alte cuvinte, este posibil să privim nu doar produsul finit, ci chiar urmele unui meșter care lucra metale prețioase în inima Daciei preromane,, în perioada de maximă dezvoltare a meșteșugurilor și a aristocrației dacice. Tezaurul demonstrează că în estul Transilvaniei existau ateliere capabile să producă obiecte de o calitate artistică excepțională, comparabile cu cele din marile centre ale lumii celtice și elenistice.

De multe ori vorbim despre aurul dacilor. Dar adevărata bogăție a acestor descoperiri nu este metalul din care au fost făcute. Este povestea pe care o transmit peste milenii.

Iar la Surcea, povestea este încă departe de a fi pe deplin descifrată.

Bibliografie: Daniel Spânu, „Cavalerul cu pasăre de pradă de la Surcea: avatarul unui mit celtic în Dacia epocii târzii La Tène”, Peuce, S.N. XIV, 2016, p. 79–106.

Imaginea a fost prelucrată AI, dar redă detaliile corespunzător!

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

2. Așa arată urmele unei tentative de jefuire a unui tumul preistoric, realizată în evul mediu.

Se știa și acum câteva secole că tumulii adăpostesc morminte vechi, cu lucruri de valoare, motiv pentru care câțiva membri ai unei comunități medievale s-au apucat să facă un puț in mijlocul unei movile, căutând ,,comori". Au săpat 5 m adâncime și credem că au săpat degeaba. Mormintele vechi erau la 4 m mai spre sud.

Dar măcar ne-au lăsat o dovadă că au săpat și, obosiți și însetați fiind, au băut apă din vasul de lut pe care-l vedeți mai jos. Apoi l-au/s-a spart. Și, în acest fel, știm că în sec. 16 cineva a vrut să jefuiască un tumul preistoric din județul Neamț.

#archaeology #story #tumulus #pottery #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Turnurile romane de la Dumbrăveni - Dealul Râpelor 1 și 2 ( comuna Ciceu-Giurgești, jud. Bistrița-Năsăud) - Turnurile sunt situate pe colţul de nord-est al unei terase nu foarte înalte, cu vedere la cursul superior al râurilor Mestecănişului şi Canciu, acesta din urmă chiar înainte de cotitura sa sudică. Vederea continuă mult spre dealurile vestice.

Situația de la Dumbrăveni - Dealul Râpelor reprezintă un caz neobişnuit în rândul turnurilor de veghe de pe Limesul Daciei, unde ruinele a două turnuri separate sunt situate foarte aproape unul de celălalt. Cel mai probabil, cele două structuri reprezintă faze diferite: un turn din lemn mai vechi şi mai mic, care a fost dezafectat la un moment dat - Dealul Râpelor 2 (cod RAN:32982.09), urmat de Dealul Râpelor 1 (Cod RAN: 32982.08) construit ulterior din piatră lângă fosta locaţie.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

4. La acest sfârșit de săptămână, se marchează Zilele Europene ale Arheologiei.

Iar cu acest prilej Muzeul de Istorie din Sibiu a deschis o cuprinzătoare expoziție dedicată celor 70 de ani de cercetare arheologică în cetatea dacică de la Tilișca. De-a lungul acestor decenii, săpăturile de aici au scos la iveală multe piese de mare valoare, care vorbesc despre civilizația dacică de pe aceste meleaguri, iar unele dintre acestea sunt prezentate acum în premieră publicului. Foto-Carmen Vulcan

Sursa informațiilor Radio România Actualităţi.

5. A ucis sau nu a ucis acest vârf de săgeată vechi de 5000 de ani? - VIDEO

Este o întrebare la care, în acest moment, nu avem un răspuns cert, dar este clar că avem de a face cu o piesă componentă de la o armă folosită în scop combativ sau pentru vânătoare. Vârful de săgeată este tipic pentru epoca bronzului, având baza convexă, spre deosebire de cele din eneolitic care au baza dreaptă. Prin raportare la celelalte materiale descoperite în același sit, avem certitudinea că această piesă rară aparține etapei de început a epocii bronzului. Și cu această descoperire încep să se clarifice câteva lucruri legate de locuirile și fortificațiile de la începutul epocii bronzului din zona submontană a Neamțului. Ce șansă de a găsi un astfel de obiect!

#archaeology #prehistory #war #arrow #silex #heritage #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. 𝐙𝐞𝐢𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬: 𝐄𝐬𝐜𝐮𝐥𝐚𝐩, 𝐃𝐢𝐨𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐆𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐢

Astăzi ne întoarcem în timp cu aproape două milenii pentru a vorbi despre zeii cetății Tomis, urbe aflată în acel moment sub stăpânire romană. Ca peste tot în imperiu, pe malul Pontului Euxin exista toleranță religioasă, locuitorii orașului port – oameni de toate neamurile, putând să se roage la orice divinități. Erau venerați zei autohtoni (precum Cavalerul Trac), divinități din panteonul greco-roman, dar și cele de sorginte asiatică sau africană, acceptate sau chiar adoptate de imperiu. Astăzi prezentăm trei piese care fac parte din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit în centrul orașului modern Constanța în anul 1962. Nu sunt atât de spectaculoase precum Șarpele Glykon, Fortuna cu Pontos, Isis sau Nemesis, dar existența lor ne ajută să înțelegem universul multi-religios al epocii.

Prima piesă este o reprezentare a zeului medicinii, Esculap (Asclepios la greci). Statuetă de marmură gălbuie, fină, a suferit încă din antichitate stricăciuni mari, care au dus la dispariţia simbolurilor şi a unor părţi componente ale corpului. Statueta reprezintă atitudinea caracteristică imaginilor lui Esculap. Se presupune că mâna dreaptă, ruptă de la umăr, cobora lateral în jos şi ţinea cupa, unul dintre simbolurile cu care în mod obişnuit este înfăţişat Esculap. Datorită puterii tămăduitoare care i se atribuia, acest zeu a devenit foarte popular. Pe diferitele monumente antice, zeul este reprezentat cu păr bogat şi cu barbă, cu faţa senină, cu privirea blîndă. În mod obişnuit se sprijină pe un toiag, în jurul căruia se încolăceşte un şarpe, simbol al regenerării. În cealaltă mână zeul ţine alt simbol: un vas, o tăbliţă de scris sau un glob. Statueta de față este o copie de epocă romană, de la sfârşitul secolului al II-lea sau începutul secolului al III-lea p.Chr., după un tip clasic grecesc.

Al doilea artefact ce merită atenție deosebită este o statuie de marmură gălbuie, uşor corodată, care a făcut parte dintr-un monument mai complex și care îi reprezenta inițial pe cei doi frați Dioscuri, Castor și Polux, alături de caii lor. Piesa rămasă îl reprezintă doar pe unul dintre eroi, alături de cal, pe un soclu. Inscripţia de pe marginea soclului a fost gravată pe trei rânduri. Nu se păstrează decât jumătatea din stânga. Din rândul întâi, aflăm că monumentul a fost pus pentru „Dioscurii întemeietori”. Funcţiile Dioscurilor sunt variate şi multiple. Ei sunt fie cuplul luminii alternante (ziua cu noaptea), fie al luminii inseparabile, uniţi în constelaţia Gemenii. Sunt protectorii marinarilor, care îi imploră pe timp de furtună, pentru că apariţia lor pe cer înseamnă încetarea pericolului. Prin această funcţie se confundă de la început cu Cabirii, străvechile divinităţi din Samotrake. Apar ca zeităţi războinice sau protectori ai vânătorii, ai dansului, muzicii şi poeziei. Dioscurii sunt reprezentaţi întotdeauna împreună, în picioare, ținând caii de căpăstru. Piesa datează din prima jumătate a sec.III p.Chr.

Continuăm prezentările de astăzi cu un basorelief pe placă de marmură albă, în care sunt înfățișate cele trei Graţii, nude, în picioare, ținându-se reciproc de umeri. Cele laterale sunt văzute din faţă, iar cea din mijloc, reprezentată din spate, are capul întors excesiv spre dreapta. În mâinile libere, Graţiile din margine ţin fructe. La picioare, în dreapta şi în stânga, se află câte un vas înalt, cu bazele şi marginile largi. Graţiile erau imaginate în antichitate ca trei surori, divinităţi ale armoniei, dragostei şi poeziei, dar în special ale vegetaţiei şi ale prosperităţii, legate de fertilitatea pământului. Ele răspândeau bucurie în sufletele oamenilor şi ale zeilor. În Olimp făceau coruri împreună cu Muzele şi dansau în faţa zeilor, acompaniate de zeul Apolo cu citera. Calităţile Graţiilor se oglindesc în numele pe care le poartă; deşi sunt numai trei, ele apar la scriitorii antici cu nume numeroase şi variate. Dintre cele mai frecvente: Aglaia „cea care străluceşte”, Thalia „cea care face să înflorească” și Euphrosyne „cea care înveseleşte inima”.

Aceste artefacte, chiar dacă nu impresionează prin realizare, ne vorbesc despre credințele tomitanilor, despre zeii lor protectori, eroi, despre speranță, bucurie, viață...

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐌𝐨𝐯𝐢𝐥𝐚̆ 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥 (𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐓𝐮𝐳𝐥𝐚), 𝐒𝐭𝐚𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐛𝐚𝐥𝐧𝐞𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐜𝐥𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚̆, 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐌𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐥𝐚𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥. 𝐒𝐭𝐚𝐠𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝟏 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 – 𝟐𝟎 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞. 𝐁𝐚̆𝐢 𝐜𝐚𝐥𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐚̆𝐦𝐨𝐥, 𝐁𝐚̆𝐢 𝐫𝐞𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚𝐜 𝐬̗𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞. (𝟏𝟗𝟐𝟒)

https://minac.ro/15-iunie-zeii-anticului-tomis-esculap.../

#MINAC #15IUNIE #calendaristoric #AstazilaConstanta #muzeu #Dioscurii #Esculap #Gratii #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. Trei brățări preistorice din aur revin acasă după cinci ani de investigații. Vor fi expuse la Muzeul Național de Istorie (și nu puteam rata asta tocmai eu!)

În această micro-expoziție va fi expus în premieră lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.

În anul 2024 aceste bunuri arheologice excepționale au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate (de autorități) în Belgia.

Artefactele, care au făcut obiectul acestui caz judiciar, au fost braconate și au părăsit ilegal teritoriul României, probabil în cursul anilor 2018–2019.

Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, masive, bogat decorate, asemănătoare ca formă și manieră de ornamentare. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Obiectele au fost clasate în prima parte a anului 2025 și în prezent fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, urmând să fie prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediția 2026.

Micro-expoziția aduce în atenție – dincolo de bunurile arheologice în sine care au făcut obiectul acestui caz – și o serie de aspecte ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional (Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție etc., precum și autoritățile de profil din Belgia), dar și privitoare la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu asemenea demersuri de recuperare a unor bunuri aparținând patrimoniului cultural național (categoria Tezaur), subliniind faptul că în cadrul Muzeului Național de Istorie a României activează un corp de experți specializați în acest sens.

Având o greutate însemnată și detalii stilistice aparte, aceste trei brățări masive din aur sunt considerate ca fiind așa-numite bunuri de prestigiu, ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Cartarea tuturor locurilor de descoperire ale celorlalte podoabe preistorice de acest fel (nu foarte numeroase), cunoscute anterior momentului apariției pe piața de antichități din Monaco a celor trei brățări de aur recuperate de autoritățile române, pornind de la informațiile din literatura de specialitate, conturează foarte clar zona de proveniență a bunurilor culturale în zona de Nord-Vest a României, zona Crișanei (Țara Crișurilor). De asemenea, există mai multe analogii tipologice cu o serie de descoperiri mai vechi din zona de Nord-Est a Ungariei, astfel că în perspectivă este necesar un studiu comparativ de specialitate având ca subiect obiectele de acest fel păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și cele din colecțiile Magyar Nemzeti Múzeum.

Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre. Studiul pluridisciplinar aprofundat al acestor bunuri arheologice va putea oferi și alte informații importante despre arta prelucrării metalelor prețioase în preistoria Europei, dar și cu privire la exploatarea resurselor de metale neferoase în acele timpuri. Nu în ultimul rând, asemenea obiecte de prestigiu oferă indicii despre existența unor structuri de putere („șeferii”) și relații de schimb la distanță ale comunităților umane din acele vremuri.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

8. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐚 „𝐀 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆… 𝐒𝐜𝐮𝐫𝐭𝐚̆ 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐞𝐚𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚̆𝐩𝐚̂𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐄𝐮𝐱𝐢𝐧❞

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, organizează expoziția „𝑨 𝒇𝒐𝒔𝒕 𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒄𝒂 𝒏𝒊𝒄𝒊𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆... 𝑺𝒄𝒖𝒓𝒕𝒂̆ 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆 𝒂 𝒄𝒐𝒑𝒊𝒍𝒂̆𝒓𝒊𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒆𝒍𝒆 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒖 𝒗𝒆𝒂𝒄𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒔𝒕𝒂̆𝒑𝒂̂𝒏𝒊𝒓𝒆 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒂̆ 𝒍𝒂 𝑷𝒐𝒏𝒕𝒖𝒍 𝑬𝒖𝒙𝒊𝒏❞. Vernisajul va avea loc 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟏𝟗 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟐:𝟎𝟎, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei.

Tema centrală a expoziției este copilăria în antichitatea greco-romană, conturată sub multiple aspecte. Exponatele reliefează condiția copiilor în diversele medii sociale, realizând, în același timp, un paralelism profan - divin. Prin tematică, structură și patrimoniul prezentat, organizatorii se adresează publicului de toate vârstele, pasionat de cunoașterea trecutului, dar și admirator al fragilității și efemerității „perioadei celor mai frumoși ani”.

Expoziția reunește 86 de artefacte din colecția muzeului constănțean, cele mai multe provenite din cercetările arheologice întreprinse în orașul antic Tomis și pe teritoriul acestuia (Constanța de astăzi), alături de alte piese de patrimoniu relevante pentru ilustrarea universului copilăriei la Pontul Euxin, descoperite în localități dobrogene precum Durostorum/Ostrov, Callatis/Mangalia, Carsium/Hârșova, Ulmetum, Tropaeum Traiani/Adamclisi, Capidava, (L)Ibida/Slava Rusă, Nisipari, Cogealac, din județul Constanța, dar și Turcoaia, din județul Tulcea.

Proiectul expozițional aduce în fața publicului, în premieră, câteva dintre inventarele funerare de copii, recuperate recent din necropolele tomitane și restaurate în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Luiza Ionescu, Doina Constantin, Nicoleta Adochiței, Alexandrina Nițu, Mariana Vasilățeanu, Laura Vasilache și Vlăduț Marian Moraru). Bogăția și varietatea acestora sunt elocvente pentru înțelegerea temei abordate: bijuterii lucrate din materiale prețioase, jucării, opaițe, unguetaria și vase rare de sticlă, precum și vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), ambră, piatră, os și corn.

Din echipa curatorială fac parte, din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Ana Cristina Hamat, dr. Irina Sodoleanu, dr. Maria Bolocan, dr. Aurel Constantin Mototolea și dr. Constantin Băjenaru, iar din partea Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, dr. Ioan Iațcu, Ecaterina Dediu și Dana Mustereț.

Expoziția poate fi vizitată până pe 4 octombrie 2026, în baza biletului de acces la Muzeul de Istorie a Moldovei sau a biletului de expoziție temporară. La vernisaj, intrarea este liberă.
Vă așteptăm cu drag!

https://minac.ro/expozitia-a-fost-odata-ca-niciodata.../

#MINAC #PalatulCulturii #Iasi #expoziție #Afostodatacaniciodata #copilarie #Tomis #PontulEuxin #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

9. Semnale legate de transferul motivelor decorative de pe cărămizi de paviment pe cahle, și/sau invers, au existat.

Doar că nu s-au aglomerat și au trecut adesea neobservate. La Mrea Bistrița există urme de ștampile decorative pe cărămizi. Aici, o paralelă tulburătoare: fragmente din cahle rare (puține?) de la mănăstire și o cărămidă de paviment de la Sibiu (ea însăși o raritate, nu prea circulată în bibliografia de istoria artei).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

266. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea VII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 17 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea VIII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete