Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO

duminică, 9 noiembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea III

1. Avem confirmarea arheologică a existenței celui de-al doilea cimitir medieval de pe teritoriul orașului Târgu Neamț.

Este confirmarea celei mai vechi informații cu specific arheologic pentru acest oraș, care a fost înregistrată la începutul sec. XX, de către arhiereul Narcis Crețulescu, ce menționa în zona respectivă ,,o cetate dacică, și descoperirea unor sicrie de piatră și oase umane".
În fond, informația respectivă, care făcea referire la o situație observată în jurul anului 1850, nu este altceva decât consemnarea identificării unor resturi funerare provenite din cimitirul Bisericii Sf. Lazăr, dispărută de câteva secole.
Acum avem dovada existenței acestui cimitir care a funcționat, cel mai probabil, în sec. XVI-XVIII.
Unul dintre momumetele istorice din oraș, construit pe la 1849-1850, suprapune un complex funerar al acestui cimitir.

#archaeology #monumet #localhistory #history #funeral

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Ştiaţi că... suprafaţa fortificaţiei de la Corneşti, construită în Epoca Bronzului, ar fi atât de mare încât ar fi încăput Timişoara zilelor noastre? - VIDEO

De la ora 23:30, la #TVR1, Cristina Băican şi echipa #IstoriiAscunse ne propun episodul „Fortăreţele contruite în Epoca Bronzului din Câmpia de Vest”.

Astăzi, Câmpia de Vest pare o întindere a cărei liniște nu a fost vreodată tulburată de tumultul epocilor anterioare. Însă, cu vreo 3500 de ani, în vremurile în care templele Egiptului încă își arătau splendoarea, găsim în această parte a României actuale o lume în plină efervescență. O lume în care erau construite primele fortificații de dimensiuni impresionante ridicate pe continentul nostru.

Sursa informațiilor TVR1.

3. A făcut-o meșterul olar Ioan, la 16 martie 1676, pentru o sobă a Mănăstirii Vaca (rebotezată „modern” Crișan, Zarand). Una dintre foarte puținele cahle care au asemenea inscripții.

Pentru părțile de sus și jos, meșterul a folosit un tipar. Inscripția este unicat.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. V-am spus în multe rânduri că salba de lacuri a Colentinei este o comoară a Bucureștiului și că merită un statut de protecție. De-a lungul timpului, aici au fost descoprite și... comori în sensul clasic al cuvântului.

În imagine se află cea mai mare parte a tezaurul antic de la Herăstrău, descoperit în perioada interbelică, cu ocazia lucrărilor la calea ferată. Și, da, lacul Herăstrău se află pe salba râului Colentina.

În caz că vă întrebați ce ne-a venit să postăm așa ceva, ei bine, am dat peste o postare a doamnei Madi Stefan, dr. arheolog la Muzeul Național de Istorie a României. Din motive care țin de algoritmul Facebook-ului, am pus linkul cu postarea în comentarii. În această perioadă, Madi Ștefan cercetează o zonă aflată pe malul râului Colentina.

Pe lângă faptul că, în trecut, apropierea de râu însemna pentru oameni acces la resurse de tot felul, Colentina ar fi putut avea pentru locuitorii acestei zone și o funcție sacră. Fie spus, se cunosc multe zone mlăștinoase în Europa Centrală și de Nord în care populațiile antice făceau tot soiul de ritualuri, inclusiv sacrificii și depuneri de ofrande. Cităm din postarea doamnei Madi Ștefan:
"(...) Nivelul cu arheologie (gropi cu sacrificii de animale aparținând populației getice de epocă romană din afara imperiului, și bordeie din secolele XVIII-XIX și poate și unele mai vechi, dar mai vedem) a fost sigilat de o mega-inundație și de o zonă de băltire (databilă între finalul secolului XIX și început de XX) pe cel puțin jumătate de kilometru în afara albiei. 𝐌𝐢-𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐥𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐮𝐥 𝐬𝐚̆-𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐦𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐢𝐬̦𝐞𝐳𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐬̦𝐞𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐬 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐞 𝐬̦𝐢 𝐛𝐚̆𝐥𝐭̦𝐢, cu bune și rele. Nu cred că exagerez dacă spun că 𝐚𝐫 𝐦𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐭𝐞𝐦𝐞, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚𝐜. Și descoperirile mai vechi relevante pentru epoca târzie fierului din zona Bucureștiului se concentrează tot pe aceste margini de ape, la Herăstrău, Cernica, Băneasa...iar pentru multe dintre acestea, ca și pe situl nostru, 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐯𝐞𝐝𝐞𝐚 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐮𝐦𝐞𝐝𝐞"

De regulă, vinerea vă încurajăm să petreceți în natură sfârșitul de săptămână. De data aceasta, vă sugerăm să mergeți și la Muzeul Național de Istorie a României, pentru a descoperi (și) comorile Colentinei.

Credit foto și mii de mulțumiri: ing. Marius Amarie / Muzeul Național de Istorie a României.

#ReteauaPentruNaturaUrbana #BiodiversitateUrbana #UrbanBiodiversity #NaturaUrbana #UrbanNature #UrbanWildlife #WildLife #ArieProtejata #ProtectedArea #colentina #raulColentina

Sursa informațiilor Rețeaua pentru Natură Urbană.

5. Forul Roman din inima orașului antic al Daciei Romane

Aici, în inima Coloniei Dacica Sarmizegetusa, bătea odinioară pulsul vieții politice, economice și religioase a celei mai importante metropole a Daciei Romane.
Forul roman era centrul orașului, locul unde se întâlneau cele două drumuri principale și unde cetățenii se adunau pentru a dezbate, a cumpăra, a judeca și a sărbători.
În punctul de intersecție – numit „locus gromae” – se afla o bază de marmură pe care trona un altar, simbol al ordinii urbane romane.
Accesul în curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală – un tetrapilum, adevărat arc de triumf dublu, ce purta inscripția de fondare a orașului.
Curtea era complet placată cu marmură, iar statuile din bronz aurit și marmură ale împăraților străjuiau mândre locul unde se luau marile decizii.
De aici se intra în basilica, clădirea dominantă a complexului, unde cetățenii își țineau discursurile, iar duumvirii – primarii orașului – judecau și conduceau viața publică.
Sub tribunale se afla „carcera”, un mic arest preventiv, și „curia”, încăperea unde decurionii (consilierii locali ai orașului) dezbăteau treburile comunității.
În subsol se păstrau tezaurele orașului – în camerele numite „aeraria”, iar în apropiere funcționau birourile magistraților, edilii și questorii.
Pe lângă zona administrativă se găseau „tabernae”, micile magazine care aminteau că forul roman era, la origine, și un loc de comerț și socializare – un veritabil centru al vieții urbane romane.
Descoperă patrimoniul antic al României, protejat și pus în valoare de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

#ColoniaDacicaSarmizegetusa #ForulRoman #MCDR #PatrimoniulRomaniei #DaciaRomana #IstorieVivantă #Arheologie #Hunedoara #MuzeulCivilizatieiDaciceSiRomane #DescoperăRomâniaAntică

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

6. Descoperire spectaculoasă lângă Cazinoul Constanţa. Comoara care se ascunde pe fundul Mării Negre

7. Descoperire spectaculoasă lângă Cazinoul Constanţa. Comoara care se ascunde pe fundul Mării Negre

Sursa: Youtube Utilizator: Observator News

8. Fortăreţele construite în Epoca Bronzului din Câmpia de Vest

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

9. Primul instrument de măsurare a timpului descoperit în Transilvania

În inima fostei capitale a Daciei Romane – Colonia Dacica Sarmizegetusa, acolo unde istoria pulsează printre ruinele antice, se află expus primul instrument de măsurare a timpului descoperit pe teritoriul Transilvaniei.
Acest obiect remarcabil, păstrat în colecțiile Muzeului din Sarmizegetusa, ne poartă înapoi în timp, în epoca romană, când oamenii priveau cerul pentru a înțelege ordinea zilelor și a nopților.

Romanii distingeau începutul zilei și al nopții după alternanța luminii și a întunericului:
• ziua era intervalul dintre răsărit și apus,
• iar noaptea, între apus și răsărit.
Mișcarea Pământului în jurul Soarelui le permitea să stabilească momentele principale ale zilei – răsăritul, amiaza și apusul. Lungimea umbrelor devenea astfel un indicator al trecerii timpului.

Cadranul solar, folosit pe timp senin, era cel mai cunoscut „ceas” al Antichității.
Dar în zilele cu ceață sau în timpul nopții, romanii au recurs la o invenție ingenioasă: ceasul cu apă (clepsydra), utilizat la Roma încă din anul 159 î.Hr.

Descoperirea de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este o verigă prețioasă în înțelegerea modului în care romanii măsurau timpul – un simbol al disciplinei, al rațiunii și al civilizației.

Vă invităm să descoperiți acest artefact unic, vizitând Muzeul din Sarmizegetusa, locul unde istoria Daciei Romane prinde viață!

#MuzeulCivilizatieiDaciceSiRomane #Sarmizegetusa #DaciaRomana #PatrimoniuCultural #CadranSolar #CeasRoman #IstorieVie #TransilvaniaAntica #TurismCultural #Hunedoara #RomaniaAntica #DescoperaRomania

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

10. Turnul de epocă romană de la Dumbrăveni - Măgura, comuna Ciceu-Giurgești, jud. BN, Cod RAN: 32982.07.

Turnul roman se află la aproximativ 2,5 km vest de localitatea Dumbrăveni, la nord-vest de turnul de la Dumbrăveni - Dealul Podulu 1. Turnul de veghe este situat în centrul unui platou larg, cu perspectivă bună spre est. Mai important, se află lângă un drum de pământ uşor abrupt, foarte frecvent folosit, care leagă văile Canciu şi Podului de valea Sălătruc, ducând la fortul auxiliar de la Căşeiu. Traficul pe acest traseu era controlat de acest turn. Situl nu a fost cercetat, dar pe baza imaginilor LiDAR şi a observaţiilor la faţa locului, turnul de veghe pare să fie de formă dreptunghiulară, măsurând aproximativ 7 × 7 m. La suprafaţă se observă o cantitate impresionantă de pietre de mai multe dimensiuni, sugerând o structură din piatră.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

11. Planul castrului roman de la Feldioara - Cetăţeaua: Cod RAN:42138.01; Cod LMI: BV-I-s-A-11277.

Castrul se găseşte la 300 m sud de sat, pe malul drept al Oltului, în punctul Cetăţea. O ridicătură de pământ este vizibilă în apropierea locului, sub vegetaţie, indicând valul de pământ de nord-vest al fortului, suprapus în anii 1970 de un drum de pământ.Castrul iniţial avea un vallum de 8 m x 1,25 m şi un şanţ de apărare de 11 m x 1,25 m. Au fost identificate porţile de lemn de pe laturile nord-est şi nord-vest. Două laturi ale zidurilor castrului de piatră au fost identificate ca având dimensiunile de 137 m şi 114 m. Au fost cercetate porta praetoria, pe latura de nord-est, şi porta principalis sinistra, pe latura de nord-vest, un turn de colţ de formă trapezoidală şi un turn de curtină dreptunghiular. În interior, au fost identificate parţial două barăci din praetentura sinistra. Castrul are aria de 0,793 ha. (N. Gudea, Castrul roman de la Feldioara. Încercare de monografie arheologică/Das Römerkastell von Feldioara. Versuch einer archäologischen Monographie Cluj-Napoca 2008).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

12. Turnurile romane de la Negrilești - Dealul Sflederului 1 & 2 văzute din LIDAR.

Ele se află pe aceeaşi creastă la o distanță de circa 130 m, astfel teritoriile controlate şi posibilităţile optice ale celor două coincid. Aceasta poate fi considerată o dovadă că cele două turnuri nu au fost contemporane, ci au funcţionat succesiv. Din păcate ele nu au fost cercetate arheologic încă. sursa foto - „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

13. Cercetările de teren din zona burgului roman de la Lunca (jud. BN) produc mereu surprize.

Astfel la o distanta de circa 1,5 km spre NE, în teritoriul localității Ardan, am identificat un nou turn roman cu un diametrul de circa 8 m cu un șanț ușor vizibil pe latura nordică. Aflat la marginea unui platou ușor înclinat al dealului Corovan, în punctul numit Poiana, din zona masivului montan Poiana Tomii, acesta a fost acoperit de aluviunile scurse pe drumul de acces spre munte ce trece prin imediata apropiere a acestuia. Astfel acesta are un aspect aplatizat, fiind sesizabil doar de la o distanță mică. În solul răvășit de animalele sălbatice am identificat fragmente ceramice și bucăți de cărbune, alături de un fragment de râșniță. Descoperirea completează astfel încă o necunoscută a limes-ului roman dintre castrele romane de la Brâncovenești și Orheiu Bistriței.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

14. Tezaure monetare romane de sec. II p. Chr. din zona limesului alutan și transalutan. (S. Purece - Discuţii privind momentul ascunderii tezaurului de la Flămânda-Cremenari (jud. Vâlcea), Studia Universitas Cibiniensis Series Historica, tom. 8, 2011, p. 27-32, fig. 1).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

15. Turnul de supraveghere de epocă romană de la Păuşa - Turnul lui Teofil (Turnul lui Traian) - jud. Vâlcea, oraş Călimăneşti, Cod RAN: 167954.04 = vedere dinspre nord-vest (Fotografie aeriană, Octombrie 2022, Dan Costea/ ©MNIR).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

16. Aceasta este o fortificație specifică epocii bronzului din județul Neamț. Este una dintre cele mai mari. A fost prevăzută cu două șanțuri adânci, săpate cu unelte rudimentare.

Pentru a estima energiile sociale implicate în realizarea acestei fortificații am calculat, cu ajutorul inteligenței artificiale, cantitatea de pământ excavată, dar și numărul de indivizi implicat în acest efort.

Astfel, avem următoarele date estimate:
~10000 m cubi de pământ excavat
~15000 de tone de pământ
1 individ adult putea excava ~1,5 m cubi/zi
Concluzia este că dacă ar fi muncit 70 de indivizi adulți la excavarea șanțurilor, acestea ar fi fost săpate în ~50 de zile.
Toate aceste estimări au putut fi realizate mai ales pentru că avem scanarea LiDAR a acestui sit arheologic, care a fost realizată de colegii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului și Geo Edu Lab.

#archaeology #fortification #INFP

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

17. Fortăreţele construite în Epoca Bronzului din Câmpia de Vest - VIDEO

207. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 9 noiembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete