Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

1. Documentarea complexelor arheologice și mai ales interpretarea profilelor reprezintă unele dintre cele mai importante activități din cadrul cercetărilor și investigațiilor de teren.

Chiar și ultimele ore de activitate aduc date suplimentare cu privire la inventarul din gropile aparținând culturii Cucuteni. Vase miniaturale alături de fragmente din vase de mari dimensiuni arată o lume plină de culoare și simboluri în așezarea de la Văculești-La Prisacă.

Precizăm faptul că toate demersurile Muzeului Judeţean Botoşani au fost sprijinite de Primăria comunei Văculești, Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Colegiul Național A.T. Laurian din municipiul Botoșani.

#vaculesti2025 #arheologie #cercetare #vase #artă #pictura #sasemilenii #culturacucuteni #cucuteni #muzeuljudeteanbotosani

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Botoşani.

2. Cînd descoperi la Histria o scoică din grupul pectinidelor (Pecten jacobaeus?), care nu exista în Marea Neagră în antichitate, deci evident importată, și devenită un mileniu mai tîrziu simbolul pelerinajului la Santiago de Compostela, îți amintești că nu numai mărfurile circulă, ci și natura.

Cîinii descind în secțiuni arheologice, șerpii îți vizitează treptele din fața ușii (de două ori aveau treabă în camera mea), și pelerinajul - nu știu dacă există acest cuvînt în limba flamingo - continuă și azi. Orice sit arheologic ar trebui să fie și o rezervație naturală.

Sursa informațiilor Cătălin Pavel.

3. 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧!

De data aceasta, colegii noștri Dan Băcueț și Timea Major-Keresztes au pornit într-o periegheză cu țintă precisă: identificarea reședinței nobiliare a familiei Báthory, ramura de Pericei.

Pașii lor urmează urmele istoriei, iar investigația de teren ne aduce mai aproape de descifrarea unui capitol important din trecutul nobilimii sălăjene.

Rămâneți aproape – vom reveni cu detalii din această căutare fascinantă!

#arheologie #muzeu #Báthory #Pericei #istorie

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

4. Cele mai reprezentative piese arheologice care fac parte din tezaurul României pot fi admirate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.

Evident, aproape fiecare muzeu de istorie păstrează bunuri arheologice de tezaur, dar la MNIR pot fi admirate unele dintre capodoperele preistoriei, antichității și evului mediu.

Din acest motiv, orice vizită în București trebuie să conțină neapărat și o trecere în revistă a colecției Muzeului Național de Istorie a României.

#archaeology #treasure #heritage #prehistory #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Muzeul Judeţean Botoşani, prin sectia Istorie-Arheologie, a încheiat cu succes o nouă campanie de cercetare arheologică cu rezultate deosebite.

Pe lângă scanarea cu magnetometru a suprafeței sitului Văculești-La Prisacă, au fost efectuate șase sondaje pentru verificarea anomaliilor din harta geofizică și prelevarea de probe pentru o gamă largă de analize. Analizele cu radiocarbon sunt unele dintre cele mai importante, având în vedere faptul că datează cu precizie așezarea aparținând Culturii Cucuteni. Patrimoniul muzeului s-a îmbogățit cu o serie de artefacte ceramice, din os, corn și silex. Lucrările arheologice s-au desfășurat în parteneriat cu Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, cu studenți care studiază Arheologie, coordonați de dr. Carsten Mischka și prof univ. Dr. Hab. Doris Mischka. Au participat Ondrej Klapa si Monika Kokesova din cadrul Muzeului Sileziei din Opava, Cehia. Cercetările au beneficiat de sprijinul Primăriei comunei Văculești, a d. primar Sorin Marian Ginga și d. Haisuc Constantin. Ne-au ajutat, printre mulți alții, Valentin Enache, Gelu Iurea, ferma Șoimii din Băiești, d. Aursulesei și adresăm mulțumiri pentru sprijin. De asemenea, am beneficiat de sprijinul Colegiului Național A.T. Laurian.

#muzeuljudeteanbotosani #cercetare #arheologie #sasemilenii

#săpături #geofizică #artefacte #patrimoniu #șantier

#Văculești2025 #cultura #cucuteni

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Botoşani.

6. Silenus este unul dintre personajele mitologice reprezentate pe artefactele descoperite în casa romană Domus II, cercetată în anii 2020-2021 în situl Apulum (așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina / municipium Septimium Apulense).

O parte importantă a locuinței este acum conservată, restaurată și integrată în subsolul complexului rezidențial ONE TITULESCU din Alba Iulia. SILENUS era un personaj simpatic din mitologia greco-romană, tovarăș, dar și dacăl al zeului vinului Dionysos/Bacchus. Era reprezentat ca un batrân chel, cu burta rotundă, șezând pe un magar, fiind mai degraba beat decât treaz. În Antichitate, era considerat înțelept și profet, capabil sa rostească adevăruri adânci. Silenus facea parte din cortegiul lui Dionysos, alături de satiri și menade, formând un grup vesel și zgomotos care îl însoțea pe zeu. La Apulum, Silenus este reprezentat pe figurine din lut, pe opaițe, dar și pe reliefuri votive din marmură alături de Liber Pater / Bacchus, aflat într-o stare de beție și ținând în mâini un vas din care bea vin (kantharos).

#APULUM_DOMUS_II Apulum Archaeological Site

#apulum_discover_the_city_underneath_the_city

Sursa informațiilor Anca Timofan.

7. Astăzi am avut bucuria de a trăi o zi dedicată istoriei și arheologiei!

Evenimentul organizat sub egida Universității Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva) și Muzeul Județean Mureș (Târgu Mureș), a adus în prim-plan cele mai noi rezultate ale cercetărilor arheologice desfășurate la Sarmizegetusa Regia.

Arheologii și studenții Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca au oferit explicații valoroase despre monumentele dacice și au prezentat descoperiri de mare importanță pentru patrimoniul nostru cultural:

noi elemente de arhitectură monumentală

numeroase artefacte datând din epoca dacică

Evenimentul de azi a demonstrat încă o dată cât de importantă este cercetarea arheologică pentru înțelegerea trecutului și pentru protejarea moștenirii noastre istorice.

Mulțumim tuturor participanților care au fost alături de noi în această călătorie prin istoria Daciei!

#Sarmizegetusa #Arheologie #UBB #Deva #MuzeulNaționalDeIstorieATransilvaniei #MuzeulCivilizațieiDaciceȘiRomane #MuzeulJudețeanMureș #IstorieVie #DescopeririArheologice

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

8. Arheologia speranței: cununile aurite de la Callatis

9. Foarfece

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.

Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea).

Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.

Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.

8. Foarfece

Foto 2: Obiectul după restaurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Cercetările la Ardeu sunt încă în plină desfășurare, motiv pentru care apar în continuare obiecte care completează imaginea de ansamblu asupra locuirii întregului sit. În aceeași măsură, ele contribuie cu detalii importante la înțelegerea mai profundă a funcționalității unor construcții sau amenajări. Așa este cazul unui artefact descoperit în anul 2024 (Foto 2). De data aceasta, încă din momentul descoperirii mi-a fost foarte clară funcționalitatea lui. Mai văzusem astfel de obiecte. Este o foarfecă. Însă dimensiunile sale sunt cele care atrag atenția în mod cu totul aparte. Iar prezența sa în inventarul atelierului de fierărie constituie cea mai mare provocare cu privire la interpretare. Răspunsurile au venit și în acest caz prin intermediul bibliotecii, prin studierea bibliografiei.

În cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva funcționează o bibliotecă documentară care a fost organizată încă de la constituirea Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, în anul 1880. Sursele de îmbogăţire a bibliotecii au fost, în general, donaţiile şi schimbul de publicaţii încă din anul 1881. În prezent biblioteca muzeului devean desfăşoară schimb de publicaţii cu majoritatea muzeelor şi universităţilor din ţară, precum şi cu 74 de instituţii de profil din străinătate (Austria, Belgia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, spațiul ex-iugoslav, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, S.U.A., Suedia, Ungaria).

Cele peste 32.000 de volume sunt cărţi de specialitate pentru toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc. Ele susțin activităţile desfăşurate de personalul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, dar biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exterior în regim de sală de lectură.

Dar ca să știu ce să caut, a trebuit să încep cu descrierea obiectului. Am observat că a fost realizat din fier, prin forjare, dintr-o bară îndoită în forma literei U, lăţită la bază pentru a- i conferi elasticitate (Foto 3). Capetele au fost lățite sub forma unor lame triunghiulare ascuțite la interior. Se păstrează doar o jumătate a obiectului, însă morfologia ustensilelor de acest fel este foarte unitară. Numeroase exemplare descoperite întregi ne ajută să recunoaștem cu multă ușurință chiar și fragmente mai mici.
Dimensiunile păstrate sunt: Lungimea totală: 9,8 mm; Lungimea lamei: 4 cm; Lățimea maximă a lamei: 1,5 cm. Însă extremitatea lamei lipsește, astfel că lungimea totală putea să atingă cca 10,5-11 cm.

Foto 3: Foarfeca de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Dimensiunile exemplarului de la Ardeu sunt cele care ne atrag atenția în mod deosebit. În Antichitate precum și în perioadele care au urmat, foarfecile erau folosite la tunsul oamenilor, cât şi al oilor, dar erau folosite și pentru alte scopuri. De cele mai multe ori contextul, adică locul exact în care a fost descoperit obiectul, precum și asocierea cu alte obiecte ne ajută să înțelegem funcționalitatea exemplarului respectiv. În cazul nostru este vorba de un atelier de fierărie, unde au fost găsite obiecte de o mare diversitate.

Foto 4: Imagine recentă din timpul cercetărilor atelierului de fierărie de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)

Analogii, adică obiecte de acest fel, sunt deosebit de numeroase în întregul areal european. Morfologia lor este foarte asemănătoare. Dar în ceea ce privește simbolismul foarfecelor este de notat că reprezintă principiul masculin, activ, creativ. Foarfecele îi fac pe oameni mai umani și mai civilizați, creând haine și tăind părul, atât cel uman, cât și cel al animalelor. Ele sunt adesea folosite de femei, pricepute la cusut, în timp ce în principal bărbații tund oile. Dar de multe ori foarfecele sunt conectate la identitatea războinicului. Iar complexele funerare ne ajută să înțelegem mai multe detalii.

În urmă cu 30 de ani, P. Treherne a subliniat rolul înfrumusețării în stabilirea identității războinicilor din epoca bronzului. Ideile sale sunt azi un punct de referință pentru studiul arheologiei corpului, genului și identității în Europa preistorică.

Deși s-a concentrat asupra societăților din epoca bronzului, lucrarea sa a fost adesea citată în discuțiile despre rolul articolelor de toaletă pe spații largi și pentru intervale de timp lungi. Majoritatea obiectelor de înfrumusețare din această perioadă sunt legate de îngrijirea părului, în zona capilară sau facială. Cele mai comune artefacte utilizate în astfel de scopuri, găsite în contexte funerare, sunt foarfecele, briciurile și pensetele.

De-a lungul ultimei părți a preistoriei în Europa, tratamentul părului a avut semnificații diferite. Anumite coafuri puteau fi legate exclusiv de o anumită clasă socială, în timp ce altele puteau fi destinate persoanelor de rang inferior.

Foarfeci apar în Europa la începutul secolului al IV-lea î.Hr. în contexte grecești sau punice, în Peloponez, Magna Graecia, Sicilia sau Sardinia. Ele sunt prezente în morminte feminine. Dimensiunile lor sunt mici, variind între 11 și 13 cm, iar mânerul lor este adeseori mai lung decât lama. Cam în aceeași perioadă, apar foarfece în Europa temperată. Printre cele mai vechi descoperiri se numără cele găsite în mormântul 141 de la Dürrnberg (Salzburg, Austria) sau în mormântul celtic nr. 180 de la Pișcolt (jud. Satu Mare, România). Însă lungimea medie a celor din urmă este între 18 și 23 cm. O altă caracteristică prin care se diferențiază față de cele din zona mediteraneană este aceea că mânerul și lamele sunt aproximativ egale ca dimensiuni. Și în plus, spre deosebire de cele din sudul Europei, foarfecele din mediul celtic se găsesc mai frecvent în mormintele masculine, așezate alături de un brici sau o piatră de ascuțit.
Funcționalitatea lor a fost adesea dezbătută, considerându-se că au fost folosite pentru igiena corporală sau producția unor obiecte textile.

Prin urmare, exemplarul descoperit la Ardeu se aseamănă mai mult cu cele din zona mediteraneană ca formă și dimensiuni. Tot forma și dimensiunile ne îndeamnă să credem că a fost realizat pentru a servi la toaleta părului și a bărbii. În mediul dacic sunt cunoscute și alte foarfece, așa cum sunt cunoscute și alte obiecte asociate cu toaleta și preocupările pentru frumusețe.

Foto 5: Oglindă descoperită la Grădiștea Muncelului și foarfecă de la Costești (După: Liliana Mateescu-Suciu, Gabriela Gheorghiu, Cristian Gazdac, Schimburile comerciale, în „Incursiuni dacice în spațiul virtual”, Cluj-Napoca, 2016).

Revenind la exemplarul descoperit la Ardeu și la semnificația prezenței sale, să ținem cont că provine din ruinele unui atelier și că avem de-a face doar cu un fragment de foarfecă. Aceste indicii ne îndeamnă să luăm în considerare și ipoteza că obiectul a ajuns în acel loc într-o stare fragmentară. Este posibil ca meșterul să fi fost pregătit să realizeze un alt obiect din acel fragment. O asemenea interpretare mi se pare mai plauzibilă, deși aș fi tentat să cred că fragmentul ar fi putut fi folosit și ca obiect de toaletă al meșterului sau al soției sale.

Putem remarca faptul că prin prezența obiectului în inventarul atelierului de la Ardeu avem la dispoziție pentru studiu și interpretare încă o piesă rară, cu un caracter deosebit, special. Să reținem și din acest exemplu că arheologia ne oferă situații în care interpretările cu privire la un obiect pot să fie diferite față de cele emise la prima impresie.
Sperăm că v-a plăcut povestea și vă invităm să ne lăsați comentarii și sugestii.

Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz,
Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

10. Protocronism. Unde s-a născut cubismul? Răspuns: în Evul Mediu, la Mănăstirea Bistrița!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Vas cu decor antropomorfic (cultura Vinča) - Chișoda - Livezi, Banat, ~6.500 de ani - VIDEO

Cercetările arheologice desfășurate între 2021 și 2022 în situl de la Chișoda - Livezi au adus o contribuție esențială la cunoașterea comunităților neolitice din Câmpia Banatului. Descoperirile realizate aici au completat patrimoniul Muzeului Național al Banatului cu numeroase obiecte de mare valoare, dar și cu noi informații despre modul de viață, credințele și meșteșugurile oamenilor de acum peste 6.500 de ani. Săpăturile au scos la iveală șanțurile care delimitau așezarea în diverse etape ale evoluției sale, locuințe și gropi menajere, dar și depuneri funerare. Toate acestea conturează imaginea unei comunități complexe, atent organizate și strâns conectate la mediul natural și propriile credințe. Printre numeroasele resturi de clădiri cercetate, o structură s-a făcut remarcată prin gradul său de conservare. Din ea s-a păstrat doar podeaua de lut, așezată pe un șir de bârne ale căror amprente se disting încă în sol. Locuința a fost incendiată cândva în prima treime a mileniului V î.Chr., iar focul a „sigilat” o parte dintre obiectele aflate atunci în interior. Printre acestea se numără un vas discoidal, al cărui interior este decorat cu o reprezentare antropomorfă. Personajul, redat în așa-numita poziție a „dansatorului” sau „adorantului”, este un motiv bine cunoscut în arta culturii Vinča, fiind interpretat ca un gest ritualic de venerare sau de celebrare. Astfel, vasul păstrează peste milenii nu doar amprenta unui gest spiritual, ci și povestea unei comunități care, în ciuda trecerii timpului, ne vorbește încă despre modul în care oamenii și-au imaginat lumea și locul lor în ea.

🔗 Modelul digital 3D al vasului: https://sketchfab.com/3d-models/vas-cu-decor-antropomorfic-85eca88399434460864bce095c5854c7

Colectivul de cercetare: Andrei Georgescu, Dragoș Diaconescu, Adrian C. Ardelean, Adriana Sărășan, Ionuț Marteniuc, Bogdan Calotă, Rareș Muntean, Ștefan Popa. Modelare 3D: Adriana Sărășan, Adrian C. Ardelean Restaurare: Mariana Matyas

🔔 Ce credeți că face personajul din vas: dansează sau se roagă? Cum ați numi voi acest vas?

185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 7 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete