Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO

1. Povestea descoperirii unui Gladius în România

Sursa: Youtube Utilizator: Kolozsvari Csaba

2. Descoperire rară a unui pasionat de detectorism din Alba. A găsit un gladius, arma temută a soldaților romani

3. Județul Neamț are un patrimoniu arheologic consistent și valoros deopotrivă.

Noi, arheologii, căutăm acest patrimoniu în locuri diferite, ținând cont de anumite tipare comportamentale ale vechilor comunități umane.
Aproape toate vechile comunități umane se așezau în locuri unde aveau apă la îndemână, terenuri care să le permită practicarea activităților agricole, sau existența unor surse de materii prime absolut necesare.
Uneori, civilizațiile din trecut au căutat și alte resurse naturale, absolut necesare vieții, iar sarea a fost una dintre ele.
Recent am încercat să vedem ce ne spune un sit arheologic, care a luat naștere acum aproximativ 8000 de ani.

#archaeology #prehistory #neolithic #oldeurope #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Necropolă medievală descoperită în România. Arheologii au scos la suprafață 100 de morminte și multe artefacte

5. Zidăria turnului roman din punctul Toaca Glodului 2 - Glod, (jud. Sălaj).

Acesta a fost amplasat pe Vârful Tocii, la 610 m altitudine, pe cel mai înalt vârf pe o rază de 10 km. Această poziţie i-a oferit o perspectivă largă de jur împrejur, pe secţiunea lungă a văii Someşului. Spre est, putea comunica cu turnul de veghe de la Ciceu-Corabia - Poniţa situat la 21,5 km distanţă şi Guga - Vârful Ţiglii de la 13,5 km distanţă, dar şi cu fortul auxiliar de la Căşeiu.

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

6. Comoară istorică descoperită pe un deal din Bihor: 30 de monede din bronz, vechi de peste 300 de ani

7. În cadrul proiectului „Înființare rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în comuna Pochidia, județul Vaslui” efectuăm o cercetare arheologică preventivă în această comună.

În cadrul cercetării noastre am identificat patru situri arheologice noi, care se adaugă la cele cinci existente pe care le-am descoperit în anul 2021.
Astfel am identificat un sit aparținând culturii Starčevo-Criș, unul aparținând culturii Cucuteni A, unul din secolele III-IV p. Chr. și o necropolă din perioada modernă.
În imagini avem un cuptor din Neoliticul Timpuriu, cultura Starčevo-Criș. În acest sit am descoperit și fragmente care aparțin culturii ceramicii liniare.
Din necropola din secolul al XIX-lea am cercetat 6 morminte, iar aici avem în imagine mormântul unei femei trecute de 35-40 de ani (informație oferită de dr. Angela Angela Simalcsik), cu un mormânt de copil la piciorul stâng. Această necropolă din epoca modernă suprapune o așezare medievală indicată de prezența mai multor fragmente ceramice din secolele XV-XVI.

Sursa informațiilor Mircea Oancã.

8. Au fost publicate recent rapoartele cercetărilor arheologice efectuate anul trecut, iar noi am avut o activitate susținută.

În situl de la Topolița, în campania arheologică din 2023, am obținut niște rezultate deosebite: am identificat un complex al culturii Ceramicii Liniare, am cercetat o locuință de mari dimensiuni a culturii Precucuteni, dar am investigat și o locuință Sântana de Mureș.

Câteva date preliminare pot fi consultate aici: https://www.academia.edu/120797940

#archaeology #prehistory #heritage #science #neolithic #Precucuteni #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. „Cetăți lepădate”: Jdioara (Caraș-Severin). Cercetare arheologică Adrian Bejan, curățare de vegetație Dumitru Țeicu, recucerire de vegetație: autorități anonime. Exemplul ilustrează din plin inconsecvența și modul haotico-aberant cu care sunt tratate monumentele medievale din România.

Cum s-a văzut des, în ultimele decenii, cetățile au devenit o țintă predilectă pentru câte un grupuscul de interesați (arhitecți, primari, șantieriști locali) care, fără să-și facă prea multe scrupule, refac, spoiesc, inventează și rearanjează cetăile din „domeniul lor”. După ce termină butaforiile, nu au ce băga prin ele. Pentru că, de la început, nu au tratat cu istoricii (clasici, de artă și arhitectură), piesele arheologice (eventual scoase!) nu sunt restaurate, iar expozițiile au prețuri la care „nu s-au gândit”.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Zilele Europene ale Arheologiei 2024 au început! - VIDEO

Vă prezentăm APULUM BALNEUM, o colaborare excelentă între arheologie și tehnologia reconstrucțiilor digitale în încercarea de a crea o nouă perspectivă asupra experimentării unui spațiu antic, a unui instantaneu de viață privată romană, ca o privire în trecut… Reconstrucția virtuală a băii unei case romane descoperite în situl Apulum, pe baza documentației fotogrammetrice 3D și a dovezilor arheologice detaliate, ne permite să ne imaginăm cum ar fi arătat acest complex în epoca romană. Laurențiu Marian Angheluță a petrecut săptămâni în șir analizând rezultatele cercetării arheologice preventive de la ALTIP (2022-2023), din așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina, care a primit statut urban în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 AD). Pentru arheologi a fost o ocazie extraordinară de a cerceta aproape integral o casă romană din orașul Apulum, de a investiga stratigrafic fazele de locuire și modul în care proprietatea a evoluat și s-a extins în timp. Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri a fost baia privată – balneum - a casei romane, alcătuită din trei încăperi prevăzute cu instalație de încălzire sub pardoseală. Sălile băii din casa romană de la Apulum reprezintă un exemplu de reconstrucție 3D bazată pe dovezi arheologice. Planul încăperilor a fost generat din modelul fotogrammetric realizat anterior de Calin Suteu.
Filmul are 3 min. și vă invită să aflați povestea acestei reconstrucții virtuale în prima zi care celebrează arheologia pe înțelesul tuturor!

#ZEA2024 #EAD2024 #APULUM_VR
by Luthonium - Virtual Heritage

Sursa informațiilor Anca Timofan.

11. Cum arăta baia unei case romane descoperite în situl Apulum. Reconstrucție 3D bazată pe dovezi arheologice

12. Cercetări arheologice la Poiana, com. Perișani, jud. Vâlcea, sau cum ne-am distrat toamna trecuta.........

Punct: Clocotici, sit nr. 6 Poiana (Perișani),
km. 61+700 – km. 61+800, în zona Portalului 2
al viitorului tunel
Tip de sit: 1 – locuire
Încadrare cronologică: 43 – epocă medievală
Autorizație: 400/20.09.2023
Colectiv: Ion Tuțulescu (MJ Vâlcea) – responsabil științific,
Carol Cristian Terteci (MJ Vâlcea), Mihai Florea, Corina
Borș, Paul Damian, Alexandru Bădescu (MNIR) – membri
în colectivul de cercetare
Perioada desfășurării cercetării: 04–30.10.2023
Cadrul geografic. Istoricul cercetărilor
Comuna Perișani este o unitate teritorial-administrativă (UAT) care se află în partea de nord-est a judeţului
Vâlcea, în Depresiunea Loviştea, la poalele de nord ale
Munţilor Cozia şi la cele de sud-vest ale Munţilor Făgăraş,
la hotarul cu judeţele Sibiu şi Argeş. Este aşezată la intersecţia coordonatelor 450° 38’ latitudine nordică şi 240° 40’
longitudine estică. Localitatea este compusă din următoarele sate (fără satele din actuala comună Titeşti, refăcută în
2002): Băiaşu, Mlăceni, Perişani, Poiana, Podeni, Pripoare,
Spinu şi Surdoiu.
Vecinii săi sunt:
- la sud – comunele Berislăveşti şi Sălătrucel (pe o distanţă
extrem de mică);
- la est – comuna Sălătruc din judeţul Argeş; la nord –
judeţul Sibiu;
- la vest – comunele Câineni, Boişoara, Titeşti, Racoviţa şi
oraşul Brezoi.
Situl arheologic nr. 6 Poiana (Perișani, punct:
Clocotici), delimitat prin diagnostic intrusiv în cursul lunilor
iunie–iulie 2023 este situat în cuprinsul coridorului de
expropriere al secțiunii 3 a viitoarei autostrăzi Sibiu – Pitești.
Situl se află amplasat în partea superioară a UAT-urilor
Sălătrucu (la S) și Perișani (la N), Km 61+700 – Km 61+800,
chiar în zona „cumpenei de apei”, la limita administrativă
dintre județul Argeș și județul Vâlcea, în zona viitorului portal
2 al tunelului care va fi construit în această zonă.
Mai multe informații în Cronica Cercetărilor Arheologice: CCA - campania 2023.

Sursa informațiilor Tutulescu Ion.

13. De Zilele Europene ale Arheologiei (14-16 iunie 2024), specialiștii Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” va propun o mica incursiune în lumea arheologiei vâlcene......

Diagnostic intruziv Govora

Diagnostic intruziv Câineni

Evaluare de teren, Berislavești

Cercetare arheologică, Racovița

Diagnostic intruziv, Mihăești

Diagnostic intruziv, Glavile

Cercetare arheologică, biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, Măciuceni

Cercetare arheologica, biserica de lemn de la Malaia

Cercetarea arheologica, Stolniceni

Diagnostic intruziv (autostrada), zona Perișani

Diagnostic intruziv (autostrada), zona Racovița

Diagnostic intruziv (autostrada), zona Perișani

Ceterare arheologică, situl nr 6, Poiana-Perișani (autostrada)

Evaluare de teren, Bălcești

Diagnostic intruziv, biserica cu hramul Toți Sfinții, Rm. Vâlcea

Diagnostic intruziv, Băile Govora

Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu.

14. A ieșit recent de sub tipar numărul 39 al revistei Memoria Antiquitatis (2023), publicație a Complexului Muzeal Național Neamț.

Este un volum consistent (485 p.), alcătuit doar din contribuții de arheologie. Cu acest număr putem spune că deschidem o nouă etapă a parcursului revistei noastre, în sensul în care ne dorim să ne canalizăm eforturile pentru a aduna doar contribuții de arheologie.
Revista este indexată în CEEOL, iar în acest număr avem multe contribuții ale unor autori străini.
Numărul curent a fost dedicat memoriei cercetătorului dr. Dan Monah.
Deja adunăm contribuții pentru numărul aferent anului 2024 și vă lansăm invitația să ne trimiteți studii/articole/note/recenzii, până la data de 15 septembrie a.c.
Mulțumim tuturor contributorilor pentru studiile valoroase!

#archaeology #journal #MemoriaAntiquitatis #CMNN

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 30 iunie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete