Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO

1. Și în acest an Complexul Muzeal Național Neamț continuă implementarea proiectului ,,𝐅𝐨𝐫𝐭𝐮𝐦", realizat în parteneriat cu 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞-𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐏𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢.

Prin intermediul acestui proiect, o serie de situri arheologice din județul Neamț beneficiază de investigații geofizice, LiDAR, GPR, măsurători seismice. Sunt investigate cu precădere fortificații și tumuli, însă o atenție specială este acordată și 𝐂𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦.

Le mulțumim partenerilor noștri de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului pentru sprijinul acordat în acest proiect.

#cmnn #muzeelecmnn #cercetare #cetateaneamt #targuneamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

2. În cadrul proiectului ,,ForTum", început anul trecut și implementat de instituția noastră în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prin intermediul Geo Edu Lab, au fost realizate în această perioadă diferite investigații neinvazive asupra unor situri arheologice din județul Neamț, respectiv fortificații și tumuli.

Au fost aplicate metode complexe, de la analize seismice, LiDAR, rezistivitate electrică, GPR și până la aerofotogrametrie, astfel încât să facem invizibilul vizibil.

Sunt recunoscător tinerei și dinamicii echipe de geofizicieni pentru implicarea și efortul făcut, astfel încât patrimoniul arheologic imobil al județului Neamț să fie pus într-o lumină extrem de favorabilă.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. 𝙊 𝙙𝙚𝙨𝙘𝙤𝙥𝙚𝙧𝙞𝙧𝙚 𝙥𝙧𝙚𝙞𝙨𝙩𝙤𝙧𝙞𝙘ă 𝙞𝙣𝙚𝙙𝙞𝙩ă î𝙣 𝙟𝙪𝙙𝙚ț𝙪𝙡 𝙈𝙪𝙧𝙚ș | 𝙉𝙚𝙢 𝙢𝙞𝙣𝙙𝙚𝙣𝙣𝙖𝙥𝙞 ő𝙨𝙠𝙤𝙧𝙞 𝙛𝙚𝙡𝙛𝙚𝙙𝙚𝙯é𝙨 𝙈𝙖𝙧𝙤𝙨 𝙢𝙚𝙜𝙮é𝙗𝙚𝙣

Ca urmare a unei noi colaborări fructuoase între Narcis-George Carțiș și Muzeul Județean Mureș, zilele trecute s-a descoperit un mic depozit eneolitic în hotarul localității Sânișor, comuna Livezeni. Datorită faptului că la momentul descoperirii piesele din metal au fost lăsate în pământ, colectivul muzeului format din Rita E. Németh, Botond Rezi și Daniel Cioată au reușit documentarea in situ și recuperarea unei mici depuneri de piese metalice. Aceasta constă din două topoare întregi de cupru cu brațele în cruce și o a treia fragmentară. Acestea au fost depuse într-o groapă ovală, la o adâncime relativ mică, fără alte materiale arheologice. Mica descoperire poate fi datată la începutul epocii eneolitice (ca. 4300–3900 î.e.n.), fiind produsul unei metalurgii dezvoltate, care reușește să producă pentru prima dată primele piese autentice de metal, în contrast cu topoarele ciocan din perioada precedentă. Astfel, depozitul de la Sânișor devine 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐞𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭 de specialiști din județul Mureș și al doilea din Transilvania, după cel descoperit la Ariușd (jud. Covasna), din 1910. După restaurarea și valorificarea științifică, piesele descoperite vor face parte dintr-o viitoare expoziție a muzeului.

A Narcis-George Carțiș és a Maros Megyei Múzeum közötti együttműködés legújabb eredménye egy kis, kora rézkori kincslelet felfedezése a Jedd községhez tartozó Kebele határában. Mivel a fémdarabokat felfedezés után nem mozdították el, a Németh E. Rita, Rezi Botond és Daniel Cioată régészek alkotta múzeumi csapatnak sikerült in situ dokumentálni és kiemelni a talált eszközöket. A lelet két teljes és egy töredékes ellentett élű rézcsákányból áll, amelyek egy ovális gödörből, viszonylag kis mélységben, további régészeti anyag nélkül kerültek elő. A kis leletegyüttes a korai rézkorra (kb. Kr. e. 4300–3900) datálható, és egy olyan fejlett fémművességről tanúskodik, amelynek elsőként sikerült nagyméretű, nehéz réztárgyakat előállítani. Az 1910-ben Erősdön (Kovászna megye) feltárt leletegyüttes után a kebelei depó lett Erdélyben a második, Maros megyében viszont az első, szakemberek által dokumentált kora rézkori kincslelet. A restaurálás és tudományos ismertetés után az újonnan megtalált darabok egy jövőbeni kiállításban kapnak helyet.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

4. Mureș: Pasiunea unui arheolog amator a făcut posibilă descoperirea unui depozit eneolitic și documentarea sa in situ

5. Despre arheologie preventivă, săpături de salvare, supravegheri!

În prezent colectivul de arheologi al Muzeul Județean Buzău (cercetători științifici și muzeografi) are în lucru două sectoare foarte importante pentru dezvoltarea economică a județului, efectuând cercetări arheologice pe teritoriile comunelor Săhăteni și Stâlpu. Investițiile ce urmează a fi implementate însumează mai multe zeci de milioane de euro, bani ce vor contribui esențial la creșterea potențialul economic.
Prestările de servicii de interes arheologic reprezintă o componentă de bază a atragerii de fonduri proprii în activitatea muzeelor din România, aceste activități fiind realizate în baza legislației în domeniu. Acestea sunt utilizate pentru funcționarea muzeului, și dacă sunt suficiente, la implementarea programului de Dezvoltare. Importanța lor este multiplă: obținerea de informații de interes științific, documentarea de specialitate a unor zone de pe teritoriul județului, îmbogățirea patrimoniului de interes arheologic administrat de muzeu, extinderea programului de valorificare academică și expozițională, posibilitatea de a valorifica în interes economic și turistic unele astfel de zone etc.
Munca în teren unui arheolog este completată de activitate de cercetare a literaturii de specialitate, de întocmirea rapoartelor de cercetare și a zonei administrative dar și de activitatea restauratorilor și conservatorilor. Activitatea în teren a unui arheolog presupune de la munca la cazma și lopată, la înregistrarea grafică și interpretarea de specialitate a situațiilor din teren, recoltarea și înregistrarea materialului de interes arheologic.
Despre ”poveștile” neștiute până acum ale vechilor comunități din zonele Stâlpu și Săhăteni vom vorbi mai târziu, după finalizarea cercetărilor arheologice preventive.
Foto credit: responsabilii științifici ai celor două lucrări, dr. Roxana Munteanu (CS II) și Gabriel Stăicuț (muzeograf IA)

Sursa informațiilor Costache Daniel.

6. Arheologii de la Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova" sunt ca de obicei la datorie! Nicio lucrare de infrastructură nu se poate realiza fără ei.

Contractele lor aduc bani mulți la bugetul de stat, ei lucrează în soare, vânt și ploi....în așteptarea creșterilor salariale promise de guvern! Deși sunt pe teren, s-au solidarizat grevei japoneze ! Mulțumim Adriana Miron , Cosmin Niță , Mădălin Valeanu și Ciprian Lazanu

Sursa informațiilor Celia Iacob.

7. Vas unicat pentru Cultura Cucuteni, cu cinci statuete duble în relief descoperit la Trușești, jud. Botoșani.

Vasul este unul de mari dimensiuni, fiind încadrabil la categoria pythos (vase de provizii), descoperit în stare fragmentară și restaurat. Vasul are formă bitronconică, diametrul maxim se află pe umăr și are gura rotunjită și conică. Vasul a fost decorat prin aplicarea pe suprafața exterioară a unui strat de lut mai neted. Sub margine este aplicată o bandă formată din 22 aplici alveolate, dar este posibil să fi existat mai multe. Pe corp există mai multe mânere perforate, pe diferite niveluri, folosite probabil pentru a transporta vasul.
Sub banda de alveole sunt vizibile în prezent cinci reprezentări antropomorfe în basorelief și este posibil ca pe vas să fi fost aplicate mai multe, având în vedere spațiul dintre figurine. Aceste cinci reprezentări antropomorfe sunt de tip dublu, cu zona mediană a corpului comună, respectiv șoldurile și fesele, dar cu două capete și două seturi de brațe. Capul și gâtul sunt stilizate, iar brațele sunt arcuite și îndreptate în sus, reprezentând în mod realist degetele și palmele deschise. Două dintre personaje au doar pe o jumătate a corpului înțepături, reprezentând poate un fel de haine în zona pieptului. Figurinele sunt redate din spate, iar fesele sunt vizibile. Descoperitorul a interpretat statuetele ca fiind în postură de procreare (Petrescu-Dîmbovița et alii 1999, p. 426).
Vasul a fost realizat din lut de bună calitate, amestecat cu nisip, cioburi măcinate și paie, rezultând o pastă semifină, poroasă, cu o textură aspră. Suprafața vasului a fost acoperită cu un strat de lut, cu excepția unei benzi late, situată sub margine, care este bine lustruită. În urma incendierii clădirii în care era depozitat, vasul a suferit un puternic proces de ardere secundară, care a dus la apariția unui amestec de culori, de la gri și negru la gălbui și roșiatic, provocând deformarea extremă a unor fragmente ceramice. Zona gurii vasului a fost afectată în mod deosebit.
Locul descoperirii: Trușești-Țuguieta, localitatea Trușești. Descoperit de M. Petrescu-Dîmbovița în timpul unor cercetări arheologice. Fără context. În monografia așezării nu sunt precizate condițiile de descoperire a obiectului, ci doar faptul că acesta este passim. Încadrarea cronologică: Cucuteni A. Număr de inventar: 841. Dimensiuni: înălțimea păstrată - 820 mm; diametrul gurii - 1120 mm; diametrul bazei - 540 mm.
Bibliografie: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, Truşeşti. Monografie arheologică, Ed. Academiei Române, Bucureşti-Iaşi, 1999, p. 431, fig. 317/1-6; Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, BMA, III, Ed. Constantin Matasă, Piatra Neamţ 1997m p. 490, fig. 3; Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie. Daniel Garvăn, Gheorghe Dumitroaia (eds.) Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamț, 2012, p. 512, fig. 3.
ENG
Anthropomorphized pythos-type vessel, discovered in a fragmentary state and restored in the ceramic laboratory. The vessel is of large size, it has bitronconic shape, maximum diameter is on the shoulder, and has a rounded and tapered rim. The vessel was decorated by applying on the outside surface a layer of smoother clay. Under the rim is applied a band made of 22 alveoli buttons, but several more might have existed. On the body there are several perforated handles, on different levels, used probably in order to move the pot. Under the band made of alveoli there are still visible nowadays five anthropomorphous representations in bas-relief, and it is possible that several more were applied on the vessel, considering the space between the figurines. These five anthropomorphic representations are of double type, with the common mid-body area, namely the hips and buttocks, but two heads and two sets of arms. The head and neck are stylized, and the arms arched and pointed upwards, realistically representing the fingers and the open palms. Two of the characters have only on one half of the body punctures, representing maybe some sort of clothes in the chest area. The figurines are rendered from the back and the buttocks are visible. The discoverer interpreted the statuettes as in a procreation posture (Petrescu-Dîmbovița et alii 1999, p. 426). The vessel was made of good quality clay, mixed with sand, ground shards and chaff, resulting in a semi-fine, porous paste with a rough, patterned texture. The surface of the vessel was covered with an upper layer of clay, except for one wide strip, located under the rim, which is well polished. Following the burning of the building where it was stored, the vessel underwent a strong secondary combustion process, which led to the appearance of a mixture of colors, from gray and black to yellowish and reddish, causing extreme deformation of some ceramic fragments. The rim area was particularly affected.
Place of discovery: Trușești-Țuguieta, Trușești town. Discovered by M. Petrescu-Dîmbovița during archaeological investigations. Without context. In the monograph of the settlement, the conditions of discovery of the object are not specified, only the fact that it is passim. Chronological framing: Cucuteni A. Museum inventory number: 841. Dimensions: preserved height – 820 mm; diameter of the mouth – 1120 mm; diameter of the base – 540 mm.

Bibliography: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, Truşeşti. Monografie arheologică, Ed. Academiei Române, Bucureşti-Iaşi, 1999, p. 431, fig. 317/1-6; Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, BMA, III, Ed. Constantin Matasă, Piatra Neamţ 1997m p. 490, fig. 3; Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie. Daniel Garvăn, Gheorghe Dumitroaia (eds.) Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamț, 2012, p. 512, fig. 3.

#muzeuljudeteanbotosani #piesazilei #vas #antropomorf #basorelief #statuete #vasunicat #culturacucuteni #cucuteni #trusesti

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

8. În ziua în care cultura a fost pusă la pământ și în care nici un canal de știri important nu a mediatizat protestul făcut de către angajații muzeelor si bibliotecilor, colegii noștrii de la secția de Arheologie Preventivă din cadrul MINAC au făcut o descoperire senzațională: o pereche de cercei din aur in forma de pasăre, datați in secolele 4 - 3 BC, extrem de rari. Piese de tezaur! Dacă nici acum cultura nu conteză, atunci nimic nu mai contează.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

9. Pentru că ne dorim promovarea monumentelor istorice prin intermediul științei, în cadrul proiectului ,,ForTum", pe care îl desfășurăm în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prin intermediul Geo Edu Lab, la Cetatea Neamț au fost realizate mai multe investigații neinvazive.

Astfel, Cetatea Neamț este prima fortificație medievală din Moldova care beneficiază de o scanare LiDAR și fotogrametrie.

Promovăm județul Neamț prin cercetare.

#archaeology #LiDAR #Neamțfortress #MiddleAges #INFP

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Nouă: fragment de cahlă de la Teiuș (jud. Alba). A aparținut zestrei tardive a mănăstirii franciscane din localitate. Este concepută în stilul Renașterii, ceea ce ar datat-o în prima jumătate de sec. XVI. Deține, pe colțul interior, un decor cu „Mâna/Dreapta Domnului” (Dextra Domini). Un mic scut heraldic a apărut de asemenea pe registrul superior.

Pe de-o parte, este păcat că nu a încăput în cărțoiul „zânei cahlelor transilvane”. Pe de alta, tot nu ar fi scos multă înțelepciune din ea.

Iarăși, fapt uitat: toate cahlele ne povestesc despre sculptura în lemn! Pentru că așa erau realizate tiparele. Nu olarii erau artiștii.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. O nouă zi de lucru la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Specialiștii, arheologi și conservatori, lucrează de zor cu materialul descoperit în ultima perioadă în cadrul săpăturilor arheologicepreventive din zona de nord a orașului Sfântu Gheorghe, jud.Covasna.

Se realizează statistica, tipologia și încadrarea culturală, precum și selectarea obiectelor ce pot fi propuse pentru restaurare.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

12. Un vas de bronz unicat, descoperit recent la Apulum, exponatul lunii aprilie la Muzeul Unirii din Alba Iulia

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 13 mai 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete