Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO

duminică, 5 noiembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

1. BRĂȚĂRI DE BRONZ DESCOPERITE LA POJEJENA

O latură aparte a existenței umane o reprezintă dorința de înfrumusețare a trupului și implicit de îmbunătățire a aspectului general cu obiecte de podoabă. Fiind realizate din diferite materiale de origine vegetală sau animală, roci, aliaje sau metale, podoabele au fost create încă din Preistorie și au reprezentat o formă de manifestare a personalității umane în toate civilizațiile. Semnificația podoabelor diferă de la o cultură la alta, de la o civilizație la alta, însă, cu toate acestea, scopul estetic este comun tuturor.
Descoperirea tehnicilor de prelucrarea a metalelor a dus la revoluții în ceea ce privește metodele de confecționare a podoabelor realizate din metale și aliaje, și a permis meșterului să realizeze o varietate de modele în funcție de tradiții culturale, influențe, scop și cerințe. Rezultat al muncii unui astfel de meșteșug sunt și brățările de bronz descoperite la Pojejena pe care le propunem ca exponat al lunii octombrie.
Depozitul de bronzuri de la Pojejena din care fac parte cele 9 brățări expuse a fost descoperit întâmplător, în arătură, la nord de comuna Pojejena și a intrat în partimoniul Muzeului Bantului Montan din Reșița în 1988. Lotul cuprinde două tipuri de brățări:
- 3 brățări cu capetele deschise, depărtate, decorate prin linii incizate paralele, verticale și/sau oblice ce formează motivul în căpriori (1) și motivul brăduț (2 - 3).
- 6 brățări torsionate cu capetele deschise, depărtate, rotunde (4 - 9).
În urma analizei brățărilor s-a putut constata faptul că acestea au fost utilizate înainte de a fi depozitate deoarece prezintă urme de uzură pe partea interioară și la exterior, iar modelul celor decorate este șters în unele zone. Analiza brățărilor torsionate a dus la aceeași concluzie, deoarece motivul acestora este tocit în unele locuri.
Încadrarea cronologică a brățărilor s-a făcut prin analogii. Pentru primul tip de brățări s-au identificat analogii în descoperirile din Banat și Transilvania de la: Moldova Veche I, Cornuțel, Spălanca II, Ocna de Fier, Sântana, Uioara de Sus, Timișoara, Ticvaniu Mare. Al doilea tip de brățări își găsește corespondent în descoperirile de la Deva III, Moldova Veche I, Gușternița II, Pecica II, Uioara de Sus. Așadar, brățările de la Pojejena sunt încadrate cronologic la începutul Hallstattului – Ha A1, aparținând orizontului Cincu-Suseni.
Unele ipoteze susțin faptul că acest mod de depunere a podoabelor era realizat de către comunitățile străvechi pentru a le proteja în cazul unor atacuri de jaf, însă, în urma cercetării mai atente a condițiilor în care au fost depuse unele obiectele, au fost formulate noi ipoteze. A fost adus în discuție caracterul cultic, votiv al depunerilor, motivat de fragmentarea intenționată a obiectelor descoperite, realizată anterior depunerii, fiind considerată distrugere cu scop ritual sau pentru obținerea unor bucăți de metal cu valoare premonetară. Așadar, motivul depunerilor de bronzuri a determinat formularea unor multiple ipoteze, însă obiectele descoperite oferă informații importante despre tehnicile de prelucrare a metalelor, despre atelierele de producere a acestora, despre economia zonei, și totodată, evidențiază asemănările și diversitatea culturală a comunităților dintr-un areal geografic și dintr-o anumită perioadă istorică.
Alina Gheorghe

Bibliografie:
CIUGUDEAN, H., BĂLAN, G., Artizanii Epocii Bronzului.Descoperiri recente de depozite de bronzuri în Transilvania, Alba-Iulia, 2015, p. 7-12.
FLONTAȘ, A., Jewelry depositions from the end of the 2nd millennium BC from the Romanian Carpathian Basin, în Archaeologica Hereditas 13, 2018, p. 113-133.
OFRIM, L., Semnificația depozitelor de bronzuri descoperite în bazinul Maramureș, în Buletinul cercurilor științifice studențești arheologie-istorie-muzeologie, 10, 2004, p. 53-64.
OPRINESCU, A., Depozitul de bronzuri de la Pojejena (județul Caraș- Severin), în Banatica, 10, 1990, p. 81-84.
VIERU, E., Posibilităţi de interpretare a depozitelor de bronzuri din bazinul Bârladului, atribuite sfârşitului Epocii Bronzului, în Danubis, XXXI, Supliment, Galați, p. 203-218.

Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.

2. Extinderea cimitirului din Alba Iulia a dus la deschiderea unui șantier arheologic de amploare. Specialiștii au descoperit recent că se suprapun mai multe culturi. În același areal, au găsit urme din cultură Coţofeni din anul 3000 înainte de Hristos, dar și din epoca medievală și romană. Iar la Apullum s-au descoperit într-un mormânt cel mai mare număr de bijuterii din aur și un vas de bronz unicat. - VIDEO

Sursa informațiilor TVR Cluj.

3. Uneori arheologia poate dezvălui informații utile inclusiv pentru epoca moderna, cum este cazul recipientelor stampilate pentru apa minerala.

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

4. Așezare getică descoperită la Cepari, pe viitorul traseu al Autostrăzii Sibiu – Pitești, secțiunea Cornetu – Tigveni

5. Cercetare arheologică de amploare pe teritoriul județului Sălaj, la Castrul roman ”Optatiana” Sutoru - VIDEO

6. Săpături arheologice anual la situl de la Păuleni-Ciuc, Dâmbul Cetății, jud. Harghita

Echipa de specialiști din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni desfășoară săpături arheologice anual la situl de la Păuleni-Ciuc, Dâmbul Cetății, jud. Harghita, ce au ca rezultat un patrimoniu valoros.
Chiar în aceste zile au fost descoperite mai multe amforete si vase aparținând culturii Ciomortan-Costișa, cu o vechime de 4200-4100 de ani, perioada epocii bronzului mijlociu.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. Săpătură de diagnostic la Turnu Măgurele

Între 28 octombrie și 5 noiembrie voi face o săpătură de diagnostic la Turnu Măgurele, mai exact chiar lângă monumentul medieval de lângă Dunăre.
Da, este chiar în vacanța elevilor (și profesorilor...), în speranță că voi găsi voluntari.
Care este tema? De multă vreme se speculează în legătură cu o implantare romană. Ar fi logic, fiindcă locul se află la vărsarea Oltului în Dunăre. Doar că deocamdată lipsește proba materială.
De 8 ani mă uit, alături de mai voluntarii din vechiul proiect Limes Transalutanus (2014-2017) la un loc aflat la doar câteva zeci de metri NE de turnul de ev mediu, numit - cumva în glumă - 'basilica'. Are o formă basilicală, orientare corectă..., chiar și niște fundații de piatră care se ițesc prin vegetație.
Dar oare ce se găsește sub acea vegetație?
Dacă ești curios, te așteptăm la Turn în 28 octombrie, la ora 8 dimineața.
Te gândești că-ți strici vacanța? Nu vei fi singurul! Și eu voi veni acolo din... concediu.
Cine are nevoie de transport, între oraș și monument, să scrie în comentarii la această postare.
Rog localnicii să distribuie informația, să ajungă la cât mai mulți potențiali voluntari.
Later edit: observ că noțiunea de 'voluntar' nu a fost înțeleasă de toată lumea; înseamnă că nu se plătește nimic. Inclusiv eu (care sunt în concediu, da?) fac deplasarea pe cheltuială proprie.

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

8. Fragmente dintr-o frescă din secolul al XVI-lea, descoperite în curtea unei biserici din Târgoviște

9. Cercetătorii au revenit pe siturile din Podgoria Odobeștilor

Dealurile acoperite de vii și vegetație din Podgoria Odobeștilor au reintrat în atenția specialiștilor. Echipa de arheologi de la Muzeul Vrancei - Mădălina Stănescu, Aurora Apostu și Alex Cornea - împreună cu arheologii Daniel Găvan de la Muzeul Județean Buzău și Ștefan Honcu de la Institutul de Arheologie al Academiei Române din Iași au efectuat diagnostice intruzive pe aceste situri. În funcție de rezultate, arheologii își propun realizarea de săpături sistematice pentru anii următori.

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

10. Descoperire arheologică spectaculoasă lângă Iași. Obiecte unice vechi de 5.000 de ani

11. Pe șantierul arheologic pe care-l coordonez îmi place ca, dincolo de muncă, să avem și momente când facem alte lucruri utile.

La noi pe șantier se muncește, se gătește, se zâmbește, se glumește, se povestește și toate acestea se întâmplă pentru că lucrez cu tineri care sunt muncitori și cu umor și pentru care vreau ca atmosfera să fie cât mai plăcută.
Rezultatele pe care le avem confirmă faptul că mai mult muncim, dar știm să ne împărțim frumos atribuțiile astfel încât la finalul zilei să fim mulțumiți.
Toate acestea se întâmplă și pentru că am găsit sprijin la oameni care apreciază ceea ce facem noi. Și ne dorim să menținem această tradiție a unui șantier arheologic dinamic, cu rezultate bune și atmosferă frumoasă.
Cine a fost pe la noi poate confirma, iar cine nu crede este așteptat să ne sprijine și să ne însoțească.

#archaeology #prehistory #Neamț #bestteam

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. Destinul unei cești fără toartă

Descoperirea unor cești din faianță mi-a adus aminte de nuvela scrisă de scriitorul german Heinrich Böll, în care o simplă ceașcă de porțelan căpăta însușiri umane, spunându-și propria poveste.
„Bineînțeles că nici unul dintre cei din casă nu știe că m-am născut exact acum douăzeci și cinci de ani sub un pom de Crăciun și douăzeci și cinci de ani sunt o vârstă surprinzător de înaintată pentru o ceașcă de cafea oarecare. Creaturile din rasa noastră care dormitează în vitrine trăiesc mult mai mult decât noi, ceștile simple. *”
Așadar, sunt obiecte materiale cărora le vedem doar suprafața și care au supraviețuit posesorilor devenind păstrătoare ale memoriei lor nerostite. Din această perspectivă, toate amintirile înglobate ni le putem nu doar închipui, așa cum o face Böll cu ceașca sa, dar vor da ocazia ca istoria să meargă mai departe cu valențe imaginative.
Împreună cu alte porțelanuri și vase din faianță, cele două cești se mai înrudesc cu o farfurioară și un mic platou, toate având smalțul de culoarea osului. La prima vedere, o culoare neobișnuită care accentuează stilul vechi, dar care ascunde o tehnologie specifică manufacturii unde au fost realizate vasele și care a fost dezvoltată între anii 1820-1835. Iată un prim indiciu important pentru biografia lor. Am putut observa de asemenea, că familia de vase a fost realizată în etape tehnologice diferite, una dintre cești a supraviețuit unui incendiu, iar celelalte s-au răsfirat în contextul care le reunește laolaltă într-un destin comun.
Apoi ceștile se vor muta, chiar dacă temporar, din depozit într-o viitoare expoziție de muzeu și povestea lor va merge cumva mai departe.
Descoperirea arheologică oferă o secvență ciobită, fragmentară, simbolic însemnând „moartea” acestor obiecte aruncate la gunoi, redescoperite arheologic si păstrate apoi într-o cutie. În cele din urmă îndepărtarea ambalajelor din hârtie va duce spre etapa finală a redevenirii și redefinirii acestora.
Poate că nu întâmplător păstrătorul ceștii în povestioara lui Böll este un arheolog la început de carieră, iar ceașca sa e asemeni oricărei cești zilnice din care sorbim dimineața cafeaua și care ne-ar putea spune povestea.
În concluzie, ceștile despre care am vorbit astăzi, s-au născut acum aproximativ 200 de ani și au fost realizate în cadrul manufacturii hunedorene Batiz, una dintre cele mai vechi înființate în Europa Centrală și care ajunge să fie menționată în documente ca fiind cea mai dezvoltată fabrică de ceramică fină din Transilvania și Ungaria.
*Titlul povestirii scrise de Heinrich Böll, Destinul unei cești fără toartă (1952) tradusă după Romane und Erzählungen (1947-1977)
Dr. Sorin Cleșiu, arheolog
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

13. Un proiect pilot de cercetare pentru județul Neamț s-a desfășurat în ultima săptămână, cu sprijinul unei echipe de specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

,,FORTUM - Investigații geo-fizice în situri arheologice cu semnificații sociale din județul Neamț", este un proiect prin care Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, își propune o abordare pluridisciplinară, bazată pe metode geo-fizice, prin care situri arheologice cu o semnificație socială aparte (fortificații și tumuli) să fie mai bine cunoscute, în perspectiva unor viitoare cercetări intruzive, pentru protejarea și promovarea lor.
Investigațiile geo-fizice au fost realizate de echipele Geo Edu Lab și RNS din cadrul INCDFP, pentru care ne exprimăm întreaga apreciere.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #prehistory #fortifications #tumuli #geophysics #drone

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. 𝐈̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟑-𝟔 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐜𝐚 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐥-𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞-𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐏𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦ 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐨 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐧𝐞𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐨𝐫 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞.

Principalele investigații realizate au fost: aerofotogrametrie, LIDAR (Light detection and ranging), GPR (ground-penetrating radar), electrometrie și rezistivitate, fiind obținute, în acest fel, informații științifice extrem de valoroase pentru diferite categorii de situri (fortificații și tumuli). Cel mai important obiectiv investigat este fortificația dacică de la Piatra Neamț - Bâtca Doamnei, dar s-au făcut cercetări și în cazul unor fortificații preistorice din zona de nord-est a județului Neamț.
De asemenea, au fost investigați neinvaziv o serie de tumului aflați în zona orașului Târgu Neamț.
Mulțumiri colaboratorilor de la Geo Edu Lab din cadrul INFP pentru tot sprijinul acordat la realizarea acestor investigații.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #batcadoamnei #piatraneamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

15. Veșnicia memoriei: Movilele funerare din epoca bronzului din Sălaj

16. Mai multe amforete și vase vechi de peste 4.000 de ani au fost descoperite într-un sit din județul Harghita. Obiectele datează din epoca bronzului mijlociu și aparțin culturii Ciomortan – Costișa

17. Săpături arheologice la Flămânzi

Cercetările de la Flamanzi sunt realizate de o echipă formată din arheologi de la Muzeul Județean Botoșani, în parteneriat cu arheologi şi antropologi de la Institutul de arheologie din Iaşi, precum şi arheologi de la Universitatea din Opava şi de la Muzeul Sileziei din Cehia.
Săpăturile vizează o necropolă tumulara – Movila Ciurari I (mormânt peste care este ridicată o movilă de piatră și pământ), probabil din epoca bronzului, aproximativ acum 4000 de ani. Obiectivul se află în extravilanul localității Flămânzi, la cca 4 Km, pe partea stângă a DJ 282, spre com. Prăjeni, iar construcție este similară ca funcție și contemporană cu piramidele egiptene.
Se presupune că aceste morminte aparțin unor persoane importante ale populației preistorice din zona noastră, acolo ar pute fi înhumați conducătorii ori preoții, iar acești tumuli reprezintă elemente de prestigiu funerar. ,,Faptul că o anumită comunitate sapă groapa și construiește aceste morminte și le acoperă cu adevărate dealuri artificiale, probabil semnalizau și altor populații faptul că acolo se află o căpetenie de top sau persoane importante ale comunității", a precizat Adela Kovacs – muzeograf al Muzeului Județean Botoșani.Săpături arheologice la Flămânzi
Cercetările de la Flamanzi sunt realizate de o echipă formată din arheologi de la Muzeul Județean Botoșani, în parteneriat cu arheologi şi antropologi de la Institutul de arheologie din Iaşi, precum şi arheologi de la Universitatea din Opava şi de la Muzeul Sileziei din Cehia.
Săpăturile vizează o necropolă tumulara – Movila Ciurari I (mormânt peste care este ridicată o movilă de piatră și pământ), probabil din epoca bronzului, aproximativ acum 4000 de ani. Obiectivul se află în extravilanul localității Flămânzi, la cca 4 Km, pe partea stângă a DJ 282, spre com. Prăjeni, iar construcție este similară ca funcție și contemporană cu piramidele egiptene.
Se presupune că aceste morminte aparțin unor persoane importante ale populației preistorice din zona noastră, acolo ar pute fi înhumați conducătorii ori preoții, iar acești tumuli reprezintă elemente de prestigiu funerar. ,,Faptul că o anumită comunitate sapă groapa și construiește aceste morminte și le acoperă cu adevărate dealuri artificiale, probabil semnalizau și altor populații faptul că acolo se află o căpetenie de top sau persoane importante ale comunității", a precizat Adela Kovacs – muzeograf al Muzeului Județean Botoșani.

Sursa informațiilor Marius Avădănii.

18. Procurorii militari sunt secretoși/Câteva sute de schelete, descoperite în doar câteva zile în spatele Universității „Al. I. Cuza” din Iași în gropi comune

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 5 noiembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete