Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022

duminică, 9 octombrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

1. Săpăturile arheologice întreprinse la Sântana - Cetatea Veche

Sântana-Cetatea Veche una dintre cele mai mari fortificații ale epocii bronzului din Europa, este cunoscută publicului prin amplele săpături efectuate în ultimul timp.
”Săpăturile arheologice întreprinse la Cetatea Veche au dus la descoperirea uneia dintre cele mai importante civilizații preistorice europene, din păcate prea puțin cunoscută atât în rândul specialiștilor, cât mai ales a publicului larg”, declară Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.
Cercetările arheologice au demarat încă din anul 2008 printr-o colaborare între Complexul Muzeal Arad (dr. Victor Sava), Academia Română prin Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca (dr. habil. Florin Gogâltan) și Universitatea din Bochum (prof. dr. Tobias Kienlin). Datorită rezultatelor importante obținute, au fost cooptate în cadrul proiectului nostru instituții partenere, ca de pildă Universitatea Goethe din Frankfurt (prof. dr. Rüdiger Krause) sau Muzeul Național al Banatului din Timișoara (dr. Dragoș Diaconescu).
Anul acesta săpăturile arheologice s-au desfășurat cu sprijinul Consiliului Județean Arad, Complexului Muzeal Arad, Primăriei Orașului Sântana și al Ministerului Culturii.
Prin dimensiunile sale (mai bine de 130 ha), bogăția artefactelor și studierea unor monumente din interiorul fortificației, vizibile în teren și astăzi, putem schița tumultoasa biografie a fortificației. Construcția acesteia își are începuturile în jurul anului 1500 a.Chr., iar spre 1350 a.Chr. întregul sit suferă o primă distrugere. Toate sistemele de fortificare și clădirile adăpostite în interior sunt reconstruite la foarte scurt timp și mai funcționează încă cca. 100 ani. Cu siguranță că prosperitatea fără precedent a sitului a atras numeroși dușmani, în consecință dovezile arheologice sugerează că fortificația este asediată și distrusă în jurul anului 1250 a.Chr. Bogăția comunității poate fi cuantificată prin prezența numeroaselor artefacte din aur și bronz descoperite pe suprafața sitului. Acestora li se adăugă mărgele de sticlă, importate din Egipt sau Mesopotamia, sau grafit din Boemia. Toate aceste artefacte importante denotă statutul social privilegiat al unor membrii ai comunității.
”Echipa noastră de cercetare se concentrează în prezent asupra a două monumente, care fac parte din ansamblul de clădiri de dimensiuni monumentale, alături de movilele funerare dispuse spre marginea fortificației Cetatea Veche de la Sântana”, declară Bogdan Blaga, directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad.
Text oferit de Dr. Victor Sava, arheolog-expert, șef-serviciu Serviciul Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic:
”Anul acesta unul dintre obiectivele săpăturilor îl reprezintă dezvelirea celei mai mari clădiri a epocii bronzului din afara lumii miceniene și troiene. Clădirea însumează o suprafață de aprox. 1700 m2, fiind construită din lemn și lut. Destinația specială este dovedită prin dimensiunile sale ciclopice, existența mai multor încăperi, dar și prin faptul că podeaua a fost decorată cu motive geometrice, colorate cu vopsea albă, neagră și roșie.
Dacă până în prezent cercetările noastre au fost dedicate dezvelirii lumii celor vii, începând cu anul acesta am dorit să integrăm proiectului și dimensiunea funerară a sitului. Pe latura sud-estică a fortificației au fost identificate trei movile funerare. Dintre acestea, cea din mijloc se desprinde prin dimensiunile sale (aproape 10000 m2). Investigațiile geofizice ne-au arătat existența în interiorul acestei movile a unei structuri de formă, orientare și dimensiuni asemănătoare clădirii aflată deja în curs de dezvelire. Săpăturile arheologice din acest an au confirmat existența acestei structuri. Este vorba despre o construcție ridicată din lemn și lut, lungă de 44 m și lată de 18 m. Prin faptul că această construcție se află în interiorul movilei și că a fost utilizată pentru un timp foarte scurt, considerăm că prezintă caracteristicile unei descoperiri cu caracter funerar aparte (casă mortuară). Identificarea unei construcții de dimensiuni nemaiîntâlnite în interiorul unei movile ne îndeamnă să continuăm cercetările pentru a elucida misterul”.
Din echipa arheologică au făcut parte:
dr. Habil. Florin Gogâltan (Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca),
dr. Victor Sava (Complexul Muzeal Arad),
dr. Dragoș Diaconescu (Muzeul Național al Banatului Timișora),
prof. dr. Rüdiger Krause (Universitatea Goethe din Frankfurt),
dr. Alexandru Hegyi (Universitatea din Kyoto),
MA Cristian Ioan Cireap (Complexul Muzeal Arad),
Daniel Preda (Complexul Muzeal Arad),
MA Vlad Murgu, Andrei Mărincean, MA Oriana Dolog, Denis Mereuță, Mihnea Negoescu, Alexandru Micu, Alexandra Stache, Teodora Călin, Kirsten Scheinberger, Ingo Reiss, Flavia Dragoș, alături de alți studenți.
Serviciul Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic
Complexul Muzeal Arad
Foto: Nelu Scripciuc

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Arad.

2. Case cu încălzire în pardoseală, din perioada romană, descoperite la Alba Iulia: Romanii aveau și 30 de grade în case, iarna

3. Descoperiri antice și medievale

Vârf de săgeată medieval, din fier, cu 2 aripioare lungi și tub de înmănușare conic

Pinten medieval cu pin, din fier, rar, provenind din perioada sec.XI-XIV

Pinten medieval cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVII

Pinten medieval cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVII (detaliu)

Pinten medieval cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVII

Unealtă încovoiată, din fier, de prelucrare-scobire a lemnului, cu pin de fixare în mâner, posibil perioada romană, sec.II-III

Topor din fier, cu gaură de înmănușare transversală, rotundă, corp subțire, alungit și tăișul îngust, posibil perioada romană, sec.II-III

Topor de luptă medieval, din fier, cu zona de înmănușare transversală, îngroșată, gaura ovală, ceafa fiind aplatizată iar tăișul lățit și curbat

Modalitatea de prindere cu curele pe încălțăminte, a pintenului medieval.

Pe traseul împădurit al unui vechi drum de culme, în zona căruia am mai fost acum câțiva ani, alături de buni amici, am descoperit în zona de pantă câteva obiecte disparate provenite din perioada antichității romane și a evului mediu, respectiv : vârf de săgeată medieval, din fier, cu 2 aripioare lungi și tub de înmănușare conic, pinten medieval cu spin, din fier, rar, provenind din perioada sec.XI-XIV, pinten medieval cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVII, unealtă încovoiată, din fier, de prelucrare-scobire a lemnului, cu pin de fixare în mâner, posibil perioada romană, sec.II-III, topor din fier, cu gaură de înmănușare transversală, rotundă, corp subțire, alungit și tăișul îngust, posibil perioada romană, sec.II-III, topor de luptă medieval, din fier, cu zona de înmănușare transversală, îngroșată, gaura ovală, ceafa fiind aplatizată iar tăișul lățit și curbat. Obiectele confirmă încă odată, prezența și tranzitul populațiilor din perioada antichității romane și a evului mediu în acea zonă. Pentru cei interesați, scala de fotografie pe riglă este la 1 cm, iar editarea pozelor la cote, este în milimetri.

Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.

4. Șantierul arheologic Biserica Manea Brutaru

Astăzi, bucureștenii ne-au văzut pe șantier, la muncă.
A fost interesant de Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic Biserica Manea Brutaru.
Vizitatorii au descoperit rezultate ale cercetării cimitirului medieval târziu de sub Biserică și au văzut „în direct” și „pe viu” cum se derulează o cercetare arheologică al cărei scop este deslușirea istoriei seculare a unei vechi comunități creată în jurul unui lăcaș de cult bucureștean.
Mulțumim pentru participare tuturor celor care au fost alături de echipa Muzeului Municipiului București!

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. O mănăstire pentru regi - VIDEO

Banatul medieval și-a dezvăluit secretele la Igriș unde arheologii au scos la suprafață mănăstirea cisterciană ce a funcționat în zonă. Locul este reprezentativ pentru regatul maghiar, aici fiind înhumați, după cum indică sursele documentare, regele Andrei al II-lea și soția sa. Arheologii de la Muzeul Național al Banatului împărtășesc povestea mănăstirii și prezintă cele mai importante descoperiri, în cadrul unei expoziții la Bastionul Theresia din Timișoara.
Jurnalist - Gabriela Stoian
Imagine - Nicolae Zambori

Sursa informațiilor TVR Timișoara.

6. Tezaur dacic de o valoare deosebită, descoperit într-o pădure din Alba. Polițiștii și istoricii, ajutați de un detectorist

7. Un sit arheologic din paleolitic, descoperit într-o lutărie din Vrâncea

8. Tezaur dacic descoperit de polițiștii din Alba și arheologii de la Muzeul Național al Unirii

9. Mud and burnt Roman bricks from Romula

10. Cum a fost lăsat de izbeliște un tezaur monetar dacic, într-o pădure din județul Alba

11. Toamnă arheologică la Ardeu!

Cercetările arheologice organizate de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara la Ardeu continuă. Vremea nefavorabilă a trecut, iar echipa a putut să desfășoare activitățile proiectate în condiții bune.
Structura cercetată în acest an pare să aibă caracter funerar, iată oasele incinerate au început să apară.

Sursa informațiilor Iosif Vasile Ferencz.

12. Un tânăr de 27 de ani a descoperit un complex arheologic de epocă dacică, care cuprindea un tezaur monetar depus într-un vas din bronz

13. Cum a fost un tezaur monetar dacic „abandonat” în pădure. Autoritățile din Alba l-au lăsat să zacă timp de o lună

14. Tezaurul dacic de la Jidvei, lăsat în pădure aproape o lună de la descoperire. Poliția a deschis dosar penal după o postare online

15. Descoperiri faine într-o nouă casă romană

Descoperiri faine într-o nouă casă romană pe care o cercetăm în sectorul de SE al așezării civile a castrului - canabae/ Municipium Septimium Apulense (lîngă Domus-Thermae). Este locul unde s-a demolat tipografia Altip, teren unde se intenționează construirea unui hotel. Între timp, noi descoperim ce și cum construiau romanii: pavimente superbe (opus sectile) alcătuite din diverse elemente geometrice, precum acesta în formă de spic (spicatum). Pavelele ceramice erau încastrate în mortar amenajat peste un strat gros de cocciopesto și încadrau spații decorate cu mozaic (opus tessellatum). Probabil, după restaurarea diplomei militare, vom afla și numele proprietarului. Un sfârșit de septembrie minunat alături de colegii din echipă (Ilie Lascu, Ovidiu Oarga, Anca Matis, Andrei Iosif, Andrei Melincianu) și de cei peste 40 de muncitori care ne suportă.
#amazingApulum #Altip22

Sursa informațiilor Anca Timofan.

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 9 octombrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete