Se afișează postările cu eticheta Dobrogea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dobrogea. Afișați toate postările

marți, 11 august 2026

VLAȘCA PE MELEAGURI DOBROGENE

 


VLAȘCA PE MELEAGURI DOBROGENE


Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, organizează în perioada 14 august - 31 octombrie 2026 expoziția „Vlașca pe meleag dobrogean”, realizată cu piese din colecția Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu. 


Expoziția, care are la bază un parteneriat între cele două muzee din Constanța și Giurgiu, oferă o privire de ansamblu asupra zonei etnografice Vlașca din sudul Munteniei, prin intermediul unor bunuri culturale cu valoare etnografică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.


Piesele expuse (costume populare de sărbătoare, țesături pentru decorul interiorului și obiecte specifice universului tradițional țărănesc din ceramică, lemn și metal) ilustrează rafinamentul, bogăția decorativă și identitatea artistică a acestei zone istorice, surprinsă de-a lungul timpului și în creațiile unor artiști importanți, precum Gheorghe Tattarescu, în lucrarea sa „Țărancă din Vlașca”. 


Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 14 august, de la ora 16.00.
Evenimentul va include și prezentarea volumului „Colecția de Etnografie a Muzeului «Teohari Antonescu» Giurgiu - Port popular și textile de casă”, semnat de Alexandra Cristică și Mădălina Cojocariu și apărut în anul 2025 la Editura Eikon din București.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

miercuri, 15 aprilie 2026

Tezaure de dirhemi şi hyperperi bizantini

 


Evenimentele din anul 1300 au determinat îngroparea unor tezaure de dirhemi şi hyperperi bizantini, precum cel de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au descoperit, pe dealul Uzum Baiîr, şapte tezaure ascunse în acelaşi timp. Descoperit întâmplător şi recuperat în mare parte datorită săpăturilor sistematice din anii 1962 şi 1963, acest tezaur reprezintă unul dintre cele mai importante şi complexe tezaure medievale descoperite în Dobrogea.


Tezaurul este compus din 195 de hyperperi bizantini, 23.440 dirhemi ai Hoardei de Aur, 92 sommi (lingouri de argint sub formă de bare), 11 turte din argint (lingouri de argint, forme neregulate), cinci obiecte de podoabă (brăţări, inele din aur şi argint). Folosirea lingourilor din argint ca mijloace de schimb era o practică curentă pe întreg teritoriul Hoardei de Aur, în zonele controlate de tătari în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi până la mijlocul secolului al XV-lea.


Foto: Valeriu Leonov


#MuzeulVirtual #MuzeulDeIstorieȘiArheologieTulcea #ICEM

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

sâmbătă, 28 martie 2026

OCUPAȚII ȘI MEȘTEȘUGURI TRADIȚIONALE ÎN DOBROGEA

 

















OCUPAȚII ȘI MEȘTEȘUGURI TRADIȚIONALE ÎN DOBROGEA” – EXPOZIȚIE TEMPORARĂ

La Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, s-a deschis expoziția temporară „Ocupații și meșteșuguri tradiționale în Dobrogea”. 

Realizată cu piese din patrimoniul muzeului, expoziția aduce în prim-plan aspecte legate de principalele ocupații şi meșteșuguri specifice satelor dobrogene. 

În prima sală sunt prezentate unelte legate de muncile câmpului, creșterea animalelor, pescuit și viticultură.

Meșteșuguri precum dulgheritul, fierăritul, cojocăritul și prelucrarea aramei sunt ilustrate prin intermediul unor piese reprezentative pentru lumea satului. 

În cea de-a doua sală sunt evidențiate îndeletnicirile specifice universului ocupațional feminin, un loc important fiindu-i dedicat industriei casnice textile, de la prelucrarea fibrelor, tors și țesut până la confecționarea pieselor de port și țesăturilor pentru uz casnic și pentru decorarea interiorului. 

Un loc important în expoziție îl ocupă inventarul legat de vatră (covata pentru frământatul şi dospitul pâinii, forma de pâine, lopata de lemn, măsuri de făină sau mălai, bota de apă, ştergarele folosite pentru acoperirea pâinii, linguri de lemn), ce este etalat împreună cu o mare varietate de obiecte din aramă folosite în cadrul gospodăriei. 

De asemenea, este expusă masa rotundă și joasă, numită „sinie” sau „iastac”, nelipsită în trecut din gospodăria dobrogeană. Simbol al unității familiale, „sinia” era ținută în tindă sau bucătărie, iar pe ea mâncau zilnic toți membrii familiei, aşezați pe scăunele joase, rotunde, cu trei picioare, după o regulă nescrisă. Primul care se aşeza era tatăl, urmat de băieții familiei, apoi de fete şi mamă, acesta fiind un ritual respectat cu sfințenie. Dacă în familie existau şi bunici, aceştia aveau întâietate, fiind primii serviți.
Expoziția „Ocupații și meșteșuguri tradiționale în Dobrogea” este susținută de un bogat material foto-documentar, rezultat al cercetării etnografice de teren în satele dobrogene. 

Program de vizitare: 27 martie - 14 iunie 2026, de miercuri până duminică, între orele 09.00-17.00.
 
 

duminică, 22 martie 2026

Două monede grecești bătute la Callatis în Licitația de Artă Istorică, inclusiv o selecție de Numismatică și Militaria #637/2026 - 22.03.2026

 I. Monedă Triassarion, bătută la Callatis, sec. II-III e.n.

Preț de pornire
€ 75

Descriere
bronz d=20 mm
 
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria6372026/lot/moneda-triassarion-batuta-la-callatis-sec-ii-iii-en-ro-120422
 
II. Monedă Triassarion, bătută la Callatis, sec. II-III e.n.
 

 Preț de pornire
€ 75

Descriere
bronz d=20 mm
 
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria6372026/lot/moneda-triassarion-batuta-la-callatis-sec-ii-iii-en-ro-120420 

marți, 17 februarie 2026

ARS SACRA. PRIMIUL MILENIU AL EREI CREŞTINE ÎN DOBROGEA

 






Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, sub egida Consiliului Județean Vaslui au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „ARS SACRA. PRIMIUL MILENIU AL EREI CREŞTINE ÎN DOBROGEA”, manifestare care va avea loc în data de 21 februarie 2026, ora 11.00, la sediul muzeului gazdă din strada Vasile Pârvan nr. 1, mun. Bârlad, etajul I.
„Ars sacra” aduce în fața publicului o selecție de artefacte care ilustrează „pătrunderea și consolidarea noii religii în spațiul estic al Imperiului Roman, mai exact în zona Dobrogei, un teritoriu esențial în formarea identității creștine timpurii pe teritoriul actual al României”. Printre acestea se numără piese arheologice din secolele III-X.
Expoziția este rodul colaborării echipei științifice de la Constanța, formată din cercetător dr. Radu Petcu și arheolog dr. Ingrid Petcu-Levei (responsabili științifici), muzeograf dr. Aurel Mototolea.
Intrarea la vernisaj este liberă.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 21 februarie 2026, ora 11.00, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1.
Expoziția „Ars sacra. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea” va putea fi admirată de publicul bârlădean în perioada 21 februarie – 10 mai 2026.

Organizator dr. Mircea Oancă
 
 

luni, 24 noiembrie 2025

Căpătâi dobrogean

 


Exponatul săptămânii: „Căpătâi dobrogean


Căpătâiele sunt perne dreptunghiulare cu fețele țesute din lână, cânepă sau bumbac, care se așezau la capătul patului, de-a lungul pereților, pe pat în două-trei rânduri sau deasupra rudei (culmei), având o importantă funcție decorativă.

Perna prezentată este țesută în întregime din lână roșie. Central este realizată o compoziție geometrică alcătuită din romburi concentrice, alese peste fire cu lână policromă. La capete apar câte trei registre cu motive geometrice și florale stilizate, realizate în aceeași tehnică. Dosul pernei este țesut din lână roșie și este neornamentat.

Foaia de pernă este încheiată pe lungime cu feston, iar pe spate este lăsată o deschidere, pentru a fi umplută cu paie sau lână scărmănată.
În Dobrogea, căpătâiele au avut un rol important și în ceremonialul nunții. În acest sens, informațiile din teren consemnează „joia pernelor”, ziua când se prezenta zestrea miresei, în cadrul căreia se „jucau” pernele.

Piesa este lucrată în anul 1910 în localitatea Oltina, județul Constanța. A intrat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța în 1975, fiind printre primele obiecte achiziționate în urma cercetărilor de teren în satele românești din Dobrogea.
Prin Ordinul nr.2173/31.03.2017, poziția 2, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică TEZAUR.


Căpătâiul poate fi admirat în expoziția temporară „Tezaur dobrogean”, deschisă recent la Muzeul de Artă Populară Constanța.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

miercuri, 12 noiembrie 2025

„ZIUA DOBROGEI” LA MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ CONSTANȚA

 


ZIUA DOBROGEI” LA MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ CONSTANȚA


Muzeul de Artă Populară, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, sărbătorește „Ziua Dobrogei” printr-o serie de activități organizate în perioada 13-16 noiembrie, menite să omagieze revenirea provinciei dintre Dunăre și Mare în granițele statale românești, în anul 1878, ca urmare a Războiului de Independență. 

În program sunt incluse vernisajele a două expoziții temporare, „Târgul de Ziua Dobrogei”, la care vor participa meșteri locali, ateliere de pedagogie muzeală, dar și activități realizate în paterneriat cu instituții de învățământ constănțene. 

Totodată, vineri, de „Ziua Dobrogei”, Muzeul de Artă Populară Constanța va putea fi vizitat gratuit în intervalul orar 09.00-17.00 (ultima intrare, ora 16.30).

În ajunul evenimentului omagial, elevii clasei a XI-a A de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, coordonați de prof. Cristina Gîlă, vor participa la manifestarea „Multiculturalitate dobrogeană”, programată joi, 13 noiembrie, de la ora 14.00. 

Joi și vineri, de la orele 10.00, se vor organiza două ateliere de icoane pe sticlă cu tema „Sfântul Andrei - ocrotitorul Dobrogei”. Participarea se va face pe bază de programare, la numărul de telefon 0241 61 61 33. 

Alte ateliere de pedagogie muzeală, cu tema „Păpuși în port tradițional pe suport de linguri”, la care participă elevi de la Școala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu” Constanța, vor avea loc vineri, 14 noiembrie, între orele 12.00-16.00.

Sub genericul „Motive populare dobrogene reinterpretate modern”, vineri, începând cu ora 12.00, va avea loc o activitate realizată în colaborare cu elevii clasei a XI-a A, specializarea Tehnician Operator, Procesare Text - Imagine de la Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța - Școală Europeană, coordonați de prof. Alexandrina Macarov. 

Pe 14 noiembrie, între orele 10.00 și 15.00, iubitorii de tradiții vor avea ocazia să se fotografieze îmbrăcați în costume populare contemporane specifice Dobrogei, puse la dispoziție de către muzeu, în cadrul activității „Fotografii în port popular dobrogean”.
Tot vineri, de „Ziua Dobrogei”, începând cu ora 16.00, vor fi vernisate două expoziții speciale: „Tezaur dobrogean”, reunind bunuri culturale cu valoare excepțională din patrimoniul muzeului, clasate de Ministerul Culturii în categoria juridică Tezaur și „Regina Maria - promotoarea tradițiilor românești”, realizată cu piese din Colecția privată Georgian Anghel, constând în fotografii de epocă și medalii reprezentând-o pe Regina Maria în port popular. În cadrul acestui dublu eveniment, vor avea loc momente artistice susținute de violonista Cristina Dinescu și pianista Andrada Ștefan de la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța. 

Pe parcursul a trei zile, în perioada 14-16 noiembrie, pe platoul din fața muzeului, se va desfășura „Târgul de Ziua Dobrogei”, la care participă meșteri populari locali cu piese de port, broderii, podoabe, icoane pictate pe sticlă, linguri decorate cu motive tradiționale, ceramică, lână împâslită și jucării. 

În intervalul orar 10.00-17.00, vor fi prezente pe platoul din fața Muzeului de Artă Populară: Daniela Dimancea (piese de port, podoabe), Dorina Baias (piese de port, broderii, podoabe), Carmen Moraru (cusături în punct românesc), Bianca Folescu (broderii tradiționale), Doina Misian (linguri pictate cu motive tradiționale și icoane pictate pe sticlă), Epșen Memet și Carmen Bulgaru (podoabe de inspirație tradițională aparținând tătarilor și românilor), Aurelia Cionga (icoane pictate pe sticlă), Elena Bălău (ceramică), Elena Hariton (piese de port pentru copii, jucării din materiale textile) și Manuela Hule (lână împâslită).


Vă așteptăm la Muzeul de Artă Populară Constanța să celebrăm împreună Dobrogea!

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

„TEZAUR DOBROGEAN”, EXPOZIȚIE TEMPORARĂ

 


TEZAUR DOBROGEAN”, EXPOZIȚIE TEMPORARĂ


Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, deschide cu prilejul „Zilei Dobrogei” o expoziție specială care reunește piese cu valoare excepțională din patrimoniul propriu, clasate de Ministerul Culturii în categoria juridică Tezaur.
Bunurile etnografice care alcătuiesc expoziția temporară „Tezaur dobrogean” reprezintă mărturii incontestabile de viață materială referitoare la locuitorii teritoriului dintre Dunăre și Mare: români dobrogeni, aromâni (românii balcanici), turci și tătari. Din punct de vedere cronologic, piesele se încadrează în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XX-lea.
Obiectele expuse, o mică parte din cele peste 330 de piese din patrimoniul muzeului, clasate conform „Legii 182/ 2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil”, în categoria juridică Tezaur, au fost achiziționate între 1972-1995 din localitățile: Oltina, Satu Nou, Băneasa, Viile, Ion Corvin, Cobadin, Cogealac, Râmnicu de Jos, Fântâna Mare, Osmancea, Cotu Văii, Straja, Gherghina (județul Constanța), Enisala, Sarichioi, Ceamurlia de Sus, Beidaud, Stejaru (județul Tulcea). 


Expoziția „Tezaur dobrogean” reprezintă o invitație pentru publicul larg de a descoperi specificul satului tradițional dobrogean, prin intermediul pieselor nelipsite în trecut din casa țăranului: țesături pentru decorul interiorului (ștergare, fețe de pernă, scoarțe, așternuturi de pat), piese de port (rochii, veste, pieptare, poale de lână, brâie, ciorapi, cordoane metalice), podoabe specifice aromânilor (cercei de tâmplă, tasuri de căciulă), accesorii cu caracter ceremonial reprezentative pentru turci și tătari (jartiere de mire, punguțe de bani și de tutun), dar și obiecte de uz gospodăresc din aramă. 


Cel mai vechi obiect prezentat este un clopot din bronz lucrat în vremea Sultanului Selim al III-lea (1789-1807), decorat cu motive epigrafice și simboluri ale islamului (semiluna, steaua).
Din expunere nu lipsesc fastuoasele cămăși de mireasă („gelin entari”) specifice turcilor, care datorită bogatelor broderii fitomorfe cu fir metalic au primit denumirea de „rochii cu o mie de ramuri”. 


În mod excepțional, a fost expusă și piesa cu numărul de inventar 1, un androc (fustă) lucrat în primul sfert al secolului al XX-lea, achiziționat din localitatea Oltina, județul Constanța, în anul 1972. Parte componentă a portului femeiesc sud-dobrogean, androcul expus nu este încă clasat, dar se află în procedură de clasare, fiind apt pentru a fi inclus la Tezaur. Astfel de piese sunt considerate rarități etnografice, putând fi admirate în prezent doar în muzee.
Expoziția „Tezaur dobrogean” va putea fi vizitată până pe 15 februarie 2026. Vernisajul este programat de „Ziua Dobrogei”, vineri, 14 noiembrie, de la ora 16.00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

duminică, 26 octombrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IX

 1. #Gates_Of_The_Millennia #Porta_Praetoria


Acum că Mihai Viteazul a trecut prin poarta medievală și și-a văzut de treabă, să acordăm puțină atenție și porții de est a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Porta praetoria era poarta principală și avea un rol atât strategic, cât și simbolic. Prin ea se ajungea, pe via praetoria, spre inima fortificației – clădirea comandamentului, principia. În cazul castrului de la Apulum, Porta praetoria era orientată spre drumul roman cu direcție nord–sud, care făcea legătura cu așezarea civilă/municipium Septimium și cu sediul guvernatorilor. Acest drum ducea spre orașul de lângă râul Mureș – Colonia Aurelia Apulensis (actualul cartier Partoș). Arhitectura porții impresiona prin monumentalitate: două turnuri masive, dreptunghiulare, dispuse spre interior, încadrau deschiderea prevăzută cu două arcade de acces. Poarta Sfântul Gheorghe a suprapus și utilizat această mare poartă romană. Astfel, la o adâncime de aproximativ 4 metri a fost descoperit turnul de nord al porții romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar gălbui fasonate, legate cu mortar.

Porta praetoria și Poarta Sfântul Gheorghe au fost descoperite în anul 2025, în cadrul cercetărilor arheologice sistematice organizate de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia pe bastionul Sf. Ioan de Capistrano al Cetății Alba Carolina.

Despre celebra poartă Sfântul Gheorghe, al cărei turn era, conform surselor, cel mai complex din Transilvania, vom mai povesti.

 

Sursa informațiilor Anca Timofan.

2. Turnuri care n-au fost și capace reale

„Vârful țuguiat, descoperit izolat a ispitit înțelegerea sa drept terminație de cupolă de pe unele cahle-turnuri. Sugestia a fost dată pentru piese de la Suceava (capace III/3). În mod bizar, s-a scris despre tipuri de „cahle tubulare în formă de turnuri cu acoperiș”, fără ca să ni se ofere decât reconstituiri grafice, fără mărturii directe de fragmente reale cu asocieri neîndoioase între „acoperișuri” și formele cilindrice . Încă doar un singur alt exemplar sucevean de acest tip a fost regăsit la Suceava, care conține doar „acoperișul” ; în fapt calota țuguiată a fostului capac. Alte „cahle-turnuri” reale s-au descoperit și la mănăstirea Bistrița, însă nici unul nu are rezolvările de racord dintre acoperiș și turnul propriu-zis, propuse în reconstituirea sobei de la Suceava. Așa încât asocierea cu capacele, rezultată din cercetările de la Bistrița rămâne valabilă. 


Forma aceasta de capac, asociată cu ceașca, nu se găsește în ceramica de secol XIV. Ceea ce pare a fi un argument suplimentar că se datorează unor inspirații de altă sorginte decât bizantino-tătărești, respectiv genoveze ori venețiene. O formă medievală din ceramică foarte apropiată am detectat-o la Buda. Pentru ea, autorul a evitat să ne ofere altă cronologie decât că era medievală . Ulterior, forma de vas a fost văzută și la Visegrád (Ungaria) (capace III/7). Au fost „piese monumentale”, a căror utilitate nu s-a lămurit pe deplin, dar există și o presupunere că ar fi piese din prima jumătate de veac XV. Analogia cu numeroase capace produse din sticlă (capace III/4-6) dovedește din plin intenția de imitare și cronologia de epocă.”

O altă corecție majoră adusă la „uriașa sobă” din cetatea Sucevei. Inevitabil. Altfel cum definim progresul cunoașterii?

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Așa cum am promis, revenim cu detalii din Piața Unirii, București.


 

Azi am avut plăcerea de a primi în vizită pe șantier pe colegii noștri muzeografi, arheologi și conservatori ce se găsesc aceste zile la București la un curs de perfecționare organizat de Ministerul Culturii și îndrumați de Decebal Vleja. 

Le-am povestit despre cele mai frumoase dintre descoperirile noastre, cum este de exemplu sistemul de canalizare și cel de alimentare cu apă al caselor construite la mijlocul secolului al XIX-lea pe strada Căldărari. Despre cum oamenii erau preocupați de igienă și de curățenie și eforturile pe care le făceau în acest sens.

Sistemul de canalizare este neobișnuit din punct de vedere constructiv. Peste bârnele de lemn ce marchează traseul, s-au folosit materiale diverse pentru a-i ridica pereții. Blocuri de calcar fasonate, cărămidă, piatră de râu, lemn și metal, au fost îmbinate parcă improvizat, pentru a crea confort celor care locuiau în zonă.

Atât pentru moment! Revenim cu noi informații pe măsură ce vom avansa cu cercetarea!

 

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

4. 𝐒𝐮𝐜𝐢𝐝𝐚𝐯𝐚 𝐌𝐨𝐞𝐬𝐢𝐜𝐚 - 𝐃𝐨𝐮𝐚̆ 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐧𝐝𝐞, 𝐫𝐞𝐚𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐥𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚̆


 








Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, a organizat vineri, 24 octombrie 2025, un eveniment complex de prezentare a rezultatelor proiectului cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”, derulat în parteneriat cu Asociația Primus Art Laboratory și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Evenimentul, găzduit la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, a reunit cercetători, specialiști și public interesat de patrimoniul istoric dobrogean. Programul a inclus o conferință de presă, la care au participat cercetător dr. Sorin Marcel Colesniuc, responsabil științific al cercetării arheologice sistematice, Georgiana Rusu, președintele Asociației Primus Art Laboratory, și arheologul dr. Petrică Colțeanu. 

Evenimentul a continuat cu susținerea unor comunicări științifice semnate de dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Petrică Colțeanu și dr. Viorel Ștefan Georgescu, precum și cu vernisajul expoziției temporare „Sucidava Moesica: Vestigii din primele două campanii de cercetări arheologice sistematice”. 

„În urma cercetărilor arheologice sistematice desfășurate pe latura de est a zidului de incintă al cetății Sucidava, au fost scos la suprafață zidul turnului de apărare, precum și diverse alte construcții antice. Totodată, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice (unele decorate), fragmente de vase din sticlă antică, monede din bronz și argint, două stele funerare (dintre care una cu inscripție), obiecte din os și fier etc.

Cele mai importante artefacte descoperite în cetatea Sucidava Moesica au fost expuse în vitrine, în cadrul expoziției temporare, oferind publicului interesat de patrimoniul cultural dobrogean ocazia de a le admira”, a afirmat cercetător dr. Sorin Marcel Colesniuc, responsabilul științific al celor două campanii de cercetări arheologice sistematice.

Expoziția, deschisă publicului până pe 10 noiembrie 2025, reunește artefacte arheologice din secolele V–VI p. Chr., dintre care menționăm fragmente ceramice, vase din sticlă, monede, două stele funerare, o amuletă, piepteni din os și obiecte din fier, descoperite în timpul celor două campanii de cercetări arheologice (2024/ 2025). În cadrul vernisajului a fost prezentată și o impresionantă selecție fotografică semnată de Marian Adochiței, care documentează procesul de cercetare arheologică și atmosfera de pe șantierul arheologic.
 
 
 
 
5. Cuțit curb de silex, vechi de ~3500 de ani.
 

Piesa provine din vecinătatea localității Topolița (jud. Neamț) și este o descoperire izolată, realizată de o echipa româno-germană, in anul 2024. 

Aceste piese sunt specifice perioadei mijlocii și târzii a epocii bronzului, dar cea mai mare frecvență a lor apare în cadrul culturii Noua (sec. XVI-XII a. Chr.). 

Piesele de acest fel se remarcă prin zone foarte intens lustruite și s-a presupus că erau folosite ca seceri. 

Pentru a avea o confirmare sau infirmare a unei astfel de utilizări, piesa a făcut obiectul unui studiu traseologic (adică analiza urmelor de uzură), realizat de un specialist german. După procesarea datelor vă dăm de știre. 
 
 
 
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
 
6. Așa cum am promis, revenim cu detalii din Piața Unirii, București. 
 

 


Ieri am avut plăcerea de a primi în vizită pe șantier pe colegii noștri muzeografi, arheologi și conservatori ce se găsesc aceste zile la București la un curs de perfecționare organizat de Ministerul Culturii și îndrumați de Decebal Vleja.

Le-am povestit despre cele mai frumoase dintre descoperirile noastre, cum este de exemplu sistemul de canalizare și cel de alimentare cu apă al caselor construite la mijlocul secolului al XIX-lea pe strada Căldărari. Despre cum oamenii erau preocupați de igienă și de curățenie și eforturile pe care le făceau în acest sens.

Sistemul de canalizare este neobișnuit din punct de vedere constructiv. Peste bârnele de lemn ce marchează traseul, s-au folosit materiale diverse pentru a-i ridica pereții. Blocuri de calcar fasonate, cărămidă, piatră de râu, lemn și metal, au fost îmbinate parcă improvizat, pentru a crea confort celor care locuiau în zonă.

Atât pentru moment! Revenim cu noi informații pe măsură ce vom avansa cu cercetarea!
 
 
 
7. „Densușul lui Kővári László” (1866, 1892). Destul de clar, nu? Coloanele au apărut lângă biserică după aceste „vizionări”
 

 


Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
 
 


Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III

162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I

167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II

168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I

171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV

174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V

175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI

176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII

177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII

178. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I

179. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea II

180. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea III

181. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea IV

182. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea V

183. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VI

184. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VII

185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII

186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I

187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

188. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III

189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V

191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

192. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

193. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

194. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IX

195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I

196. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II

197. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea III

198. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IV

199. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea V

200. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VI

201. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VII

202. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VIII  

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea