joi, 8 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

 1. Încheiem a doua săptămână cu o frumoasă statuetă, descoperită printre ruinele locuinței pe care o cercetăm.

Gabriel Gălățanu, care vine pe șantierele noastre arheologice din anul 2018, este cel care a descoperit această piesă deosebită.
Bilanțul acestei săptămâni este foarte bun, dar încă mai avem surprize.
În această săptămână am avut suportul OMA VISION, pentru care mulțumim!
Promovăm județul Neamț prin cercetare!


#archaeology #prehistory #art #heritage #museum #team #Neamț

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Unele dintre cele mai interesante piese descoperite, în număr mare, pe suprafața așezării cucuteniene de la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, jud. Botoșani, o formează statuetele care reprezintă corpul uman (antropomorfe).

#piesazilei #arheologie #cercetare #Stauceni #culturaCucuteni #cucuteni #colecție

 
Unele dintre cele mai interesante piese descoperite, în număr mare, pe suprafața așezării cucuteniene de la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, jud. Botoșani, o formează statuetele care reprezintă corpul uman (antropomorfe). Până în prezent, de pe suprafața sitului au fost colectate peste 30 de fragmente provenind de la statuete feminine.
În pregătirea campaniei de cercetare arheologică din anul 2024, prezentăm o nouă #piesazilei, care are o vechime de cca. 6000 de ani.
Din statueta feminină se pastreaza jumatatea superioară, capul, trunchiul și umerii, fiind ruptă din zona taliei. Partea păstrată a fost modelată dintr-o singură bucată de lut. Capul este conic, situat in directa prelungire a corpului, avand un gât mic stilizat. Nu există trăsături faciale reprezentate. Trunchiul este plat, de secțiune ovală, cu silueta zveltă. Bratele sunt de tip amorsă, realizate prin presarea argilei din laterale. Umerii sunt orientați în lateral.
Statueta are aplicat un colier în formă de eșarfă ușoară înconjurând lejer gâtul, cu capetele libere pe partea frontală. Sub bucla din mijlocul pieptului este aplicat un mic bulgăre circular de lut, reprezentând probabil un pandantiv sau un medalion circular care atârnă. Pe abdomen, în locul unde de obicei este reprezentat ombilicul, se află o altă aplicație plastică, de formă dreptunghiulară, cu interior pliat, păstrată doar parțial. Lutul folosit la realizarea statuetei este de bună calitate, din pastă fină, bine frământată, amestecată cu nisip. Suprafața a fost bine netezită. Arderea s-a făcut în atmosferă oxidantă, rezultând o culoare cărămizie.
Locul descoperirii: Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni. Descoperit la suprafață de Carsten Mischka, Adela Kovács și Alexandru Ciobanu în 12.10.2022. Încadrare cronologică: Cucuteni A3. Număr inventar muzeal: 19342. Dimensiuni: înălțime păstrată – 65 mm; latimea umerilor – 32 mm; grosimea umerilor – 7 mm.


ENG
Feminine anthropomorphic statuette from which the upper half, head, torso and shoulders are preserved, being broken from the waist area. The remaining part was modelled from a single piece of clay. The head is conical, located in the direct extension of the body, having a small stylized neck. There are no facial features represented. The torso is flat, oval in section, with slender figure. The arms are of stumps type, made by pressing the clay from the sides. The shoulders are oriented to the sides. The statuette has an applied necklace in the shape of a light scarf surrounding casually the neck, with loose ends on the frontal side. From the loop in the middle of the chest is a small circular lump of clay applied, representing probably a pendant or a circular medallion which hangs. On the abdomen, in the place where usually is represented the navel, is another plastic application, of rectangular shape, with folding interior, preserved only partially. The clay used to make the statuette is of good quality, forming a fine paste, well kneaded, mixed with sand. The surface was well smoothed. The burning was made in an oxidizing atmosphere, resulting a brick color.
Place of discovery: Stăuceni-Holm, Stăuceni commune. Discovered on the surface by Carsten Mischka, Adela Kovács and Alexandru Ciobanu in 12.10.2022, during a survey. Chronological framing: Cucuteni A3. Museum inventory number: 19342. Dimensions: preserved height – 65 mm; width of shoulders – 32 mm; thickness of shoulders – 7 mm.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judetean BT.

3. Un sit arheologic puțin cunocut se află în stațiunea Băile Figa. Aici există artefacte vechi de mii de ani legate de exploatarea sării. - VIDEO

4. Bunul cultural serial „Frontierele Imperiului Roman-Dacia” (FRE-Dacia) a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO!






Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO recunoaște, prin decizia sa de astăzi, atât Valoarea Universalǎ Excepționalǎ a rețelei de situri arheologice romane ce compun FRE-Dacia, cât și eforturile României de a construi un sistem coerent și eficient de protecție și gestiune a acestora. România se alătură, astfel, celor 6 țări care au înscris deja segmente ale Frontierelor Imperiului Roman - Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Olanda, Germania, Austria, Slovacia - și sperăm, unei familii ce se va extinde în viitor cu alte țări din Europa, Africa și Asia Mică.
Cu o lungime de peste o mie de kilometri, FRE–Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman cuprinzând atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu. ICOMOS, organism consultativ al UNESCO, a apreciat bunul serial deoarece:
contribuie la prezentarea schimbului de valori umane și culturale la apogeul Imperiului Roman, respectiv a dezvoltării arhitecturii militare și a cunoștințelor și competențelor tehnice de construcție și de management al teritoriului;
constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale de expansiune;
atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul locale, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului.
Succesul acestei nominalizări are la bază munca a generații de arheologi care, de peste 100 de ani, cercetează rețeaua de situri romane din fosta Provincie Dacia, creând baza științifică prin care a fost demonstrată Valoarea Universală Excepțională. Programul Național Limes, finanțat de Ministerul Culturii în ultimii 10 ani, a făcut posibilă această nominalizare, coagulând și direcționând cercetarea și mai ales conectând aceste eforturi cu acțiunile de protecție şi gestiune, atât de necesare pentru prezervarea valorii și transmiterea acesteia către generațiile viitoare. Dosarul FRE-Dacia reprezintă cea mai complexă documentație de nominalizare elaborată până în prezent de țara noastră și unul dintre cele mai complexe demersuri administrative de protejare integrată și punere în valoare a siturilor arheologice din România.
Prin demersul de nominalizare, România și-a asumat, la nivel internațional, responsabilitatea de a proteja și gestiona durabil siturile arheologice ce compun FRE-Dacia, cu și pentru comunitățile locale, precum și pentru a asigura transmiterea acestora către generațiile următoare. Privim cu încredere către următorii 5 ani - primul ciclu de management - în care, alături de actorii cu rol formal și informal în procesul de protecție și gestiune, vom pune în practică strategia de management a cărei implementare se regăsește în recomandările ce însoțesc decizia de înscriere - 46 COM 8B.25.
Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, într-o echipă multidisciplinară națională și internațională, au avut onoarea de a coordona procesul complex de nominalizare a acestui vast bun cultural serial.
Am avut alături comunități locale și numeroși parteneri instituționali cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat:
Comisia Națională Limes;
Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni - Parteneri în Programul Național Limes; Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București;
Direcțiile județene pentru culturǎ;
și
Autoritățile județene și locale din 16 județe.
Mulțumim pentru sprijinul constant Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO.


Comunicatul de Presă al Ministerului Culturii: http://www.cultura.ro/zi-istorica-pentru-patrimoniul...  


#worldheritage #unesco #frontiersoftheromanempire

 

Sursa informațiilor Institutul Național al Patrimoniului.

5. Comorile vechiului Tomis, mărturii ale grecilor și romanilor. Hypogeul este închis, deși lucrările au fost inaugurate, iar Edificiul Roman cu Mozaic este încă în șantier

6. Un moment istoric: ieri, cu ocazia întâlnirii la New Delhi a Comitetului Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO, a fost decisă înscrierea monumentului „Frontierele Imperiului Roman - Dacia” pe Lista Patrimoniului Mondial a UNESCO.




Astfel, 277 de situri componente au devenit părți ale patrimoniului universal! Din cei peste 7000 de km ai Frontierelor Imperiului Roman, frontiera romană din Dacia (Limesul Dacic) reprezintă cel mai lung sector de graniță terestră al unei provincii, întinzându-se pe mai mult de 1500 de km.
Ministerul Culturii a inițiat și finanțat, începând cu anul 2014, Programul Național Limes, care a avut în vedere întocmirea documentației privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia. Felicitări Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei cu o contribuție fundamentală prin echipa de specialiști implicați în realizarea, depunerea și susținerea dosarului, precum și celorlalte instituții responsabile: Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și tuturor celorlalte instituții de profil din țară, care au crezut în acest proiect și au contribuit activ: Muzeul Național al Banatului, Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Caransebeș, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București.
În cadrul dosarului Frontiers of the Roman Empire - Dacia, din județul Alba au fost ieri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial următoarele le situri organizate în cadrul a două sectoare:
SECTOR 2 situl Apulum: Castrul legiunii a XIII-a Gemina, Palatul Guvernatorilor, Domus I (str. Traian).
Castrul auxiliar și așezarea civilă de la Războieni-Cetate.
Castrul (fortlet) de la Ighiu (Dealul Măgulici)
Fortificația de la Trâmpoiele (Grohașu Mic)
SECTOR 8 (Castrele de marș din Munții Șureanu): Vârful lui Pătru, Cugir-Bătrâna, Muncelu-Lăsătoarea (Pianu de Jos ), Comărnicel I, II, III, la granița dintre jud. Alba și jud. Hunedoara.
Felicitări tuturor!


https://whc.unesco.org/en/list/1718/

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

7. Cetățile dacice de la Costești - Cetățuie și Costești - Blidaru (plus așezarea) vizibile pe datele derivate din LiDAR, utilizând GeoQuickView.



GeoQuickView, o aplicație creată pentru toată lumea! Fie că ești un profesionist cu experiență sau cineva fără cunoștințe anterioare în software-uri GIS, GeoQuickView este aici pentru a face vizualizarea datelor LiDAR ușoară și accesibilă.
Deoarece disponibilitatea datelor LiDAR a crescut semnificativ în România, iar vizualizarea acestor date poate fi dificilă pentru cei nefamiliari cu sistemele informatice geografice, am decis să dezvolt o aplicație scrisă în întregime în Python care simplifică întregul proces. GeoQuickView nu este doar un instrument; este un aliat puternic pentru oricine dorește să exploreze și să înțeleagă datele derivate din scanările LiDAR fără efort. Fie că lucrezi în arheologie, topografie, silvicultură, planificare urbană, arhitectură, cadastru sau pur și simplu ești curios din fire și vrei să înțelegi peisajul, GeoQuickView este perfect pentru tine.
Caracteristici cheie:
Interfață prietenoasă: GeoQuickView este proiectat pentru a fi intuitiv și simplu, asigurându-se că oricine poate să-l folosească fără cunoștințe tehnice în GIS.
Suport versatil pentru fișiere: Deschide și vizualizează cu ușurință o varietate de formate de fișiere raster, inclusiv .tif, .tiff, .ecw și fișiere .zip. Da, ai citit bine! Poți încărca direct fișiere zip.
Compatibilitate cu Proiectul Laki II: Explorează datele din proiectul Laki II cu ușurință. Acum poți importa direct datele în format .zip (cum le descarci) direct in aplicație și aceasta va calcula în background procesul de vizualizare.
Integrare cu Google Earth: Exportă datele vizualizate ca imagine georeferențiată și vizualizează-le direct în Google Earth. Această funcție aduce hărțile tale la viață, permițându-ți să le vezi în context global. De asemenea, poti deschide fișierul și pe telefonul mobil în Google Earth Mobile și poți naviga in teren folosind GPS-ul telefonului.
Colectare de date și integrare pentru campanii de teren: Extrage puncte și coordonate, transferă-le pe dispozitivul tău GPS și verifică datele în teren. Perfect pentru cercetători, arheologi, topografi dar si pentru pasionații de offroad.
Vizualizează, Analizează și Împărtășește:
• Încarcă datele raster în doar câteva clicuri.
• Creează hărți hillshade impresionante ajustând azimutul, altitudinea și exagerarea verticală.
• Măsoară distanțe și suprafețe fără efort cu instrumentele noastre intuitive.
• Digitalizează puncte și exportă-le în multiple formate (Text, KML).
• Exportă imagini de înaltă rezoluție pentru prezentări sau analize suplimentare.
Dacă îți place GeoQuickView și vrei acces complet la toate funcțiile sale, consideră să îmi faci cinste cu câteva cești de cafea aici https://buymeacoffee.com/alexhegyi și îți voi trimite instalatorul și o cheie de licență cât de repede posibil, în măsura timpului disponibil (max. 12 ore).
Suportul tău ajută la menținerea acestui proiect și este foarte apreciat!
Aplicația NU este de vânzare. Aplicația este disponibilă în regim deschis „upon request”. Donația în cafea este opțională, dar foarte apreciată, deoarece în spatele aplicației se află o muncă considerabilă, iar suportul poate ajuta la îmbunătățirea ei. Nu există o sumă fixă - fiecare contribuie cu exact cât dorește, dacă dorește. Dacă cineva nu dorește să contribuie cu nimic, este perfect în regulă. Mă poate contacta pentru a-mi explica pentru ce dorește să o folosească. Deocamdată, aplicația se distribuie doar pe e-mail. Fiecare user va primi installerul, un key, pașii necesari instalării și un technical note.
Dacă ai întrebări, te rog să mă contactezi la următoarea adresă de email: alexandruhegyi@gmail.com


#GeoQuickView #GIS #Geospatial #LiDAR #GoogleEarth #DataVisualization #UserFriendly #LakiIIProject #FieldResearch #Georeferencing #MappingTools

 

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

8. O parte din paharele medievale ale Bistriței, în planșă definitivă


Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. 1. Etapa a doua a cercetărilor arheologice de la Gherdana (Tătărăști, Bacău) a început.


















În această dimineață s-a excavat o porțiune de teren în vederea localizării presupusului șanț de apărare a unor așezări din Cucuteni A3 sau Monteoru IC3. Cercetarea continuă. În proximitate au fost localizate fragmente din cele două culturi menționate.


Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

10. Impresionanta cetate dacică de la Piatra Roșie vizibilă pe datele derivate din LiDAR - vizualizare cu GeoQuickView.


 

GeoQuickView, o aplicație creată pentru toată lumea! Fie că ești un profesionist cu experiență sau cineva fără cunoștințe anterioare în software-uri GIS, GeoQuickView este aici pentru a face vizualizarea datelor LiDAR ușoară și accesibilă.
Deoarece disponibilitatea datelor LiDAR a crescut semnificativ în România, iar vizualizarea acestor date poate fi dificilă pentru cei nefamiliari cu sistemele informatice geografice, am decis să dezvolt o aplicație scrisă în întregime în Python care simplifică întregul proces. GeoQuickView nu este doar un instrument; este un aliat puternic pentru oricine dorește să exploreze și să înțeleagă datele derivate din scanările LiDAR fără efort. Fie că lucrezi în arheologie, topografie, silvicultură, planificare urbană, arhitectură, cadastru sau pur și simplu ești curios din fire și vrei să înțelegi peisajul, GeoQuickView este perfect pentru tine.
Caracteristici cheie:
Interfață prietenoasă: GeoQuickView este proiectat pentru a fi intuitiv și simplu, asigurându-se că oricine poate să-l folosească fără cunoștințe tehnice în GIS.
Suport versatil pentru fișiere: Deschide și vizualizează cu ușurință o varietate de formate de fișiere raster, inclusiv .tif, .tiff, .ecw și fișiere .zip. Da, ai citit bine! Poți încărca direct fișiere zip.
Compatibilitate cu Proiectul Laki II: Explorează datele din proiectul Laki II cu ușurință. Acum poți importa direct datele în format .zip (cum le descarci) direct in aplicație și aceasta va calcula în background procesul de vizualizare.
Integrare cu Google Earth: Exportă datele vizualizate ca imagine georeferențiată și vizualizează-le direct în Google Earth. Această funcție aduce hărțile tale la viață, permițându-ți să le vezi în context global. De asemenea, poti deschide fișierul și pe telefonul mobil în Google Earth Mobile și poți naviga in teren folosind GPS-ul telefonului.
Colectare de date și integrare pentru campanii de teren: Extrage puncte și coordonate, transferă-le pe dispozitivul tău GPS și verifică datele în teren. Perfect pentru cercetători, arheologi, topografi dar si pentru pasionații de offroad.
Vizualizează, Analizează și Împărtășește:
• Încarcă datele raster în doar câteva clicuri.
• Creează hărți hillshade impresionante ajustând azimutul, altitudinea și exagerarea verticală.
• Măsoară distanțe și suprafețe fără efort cu instrumentele noastre intuitive.
• Digitalizează puncte și exportă-le în multiple formate (Text, KML).
• Exportă imagini de înaltă rezoluție pentru prezentări sau analize suplimentare.
Dacă îți place GeoQuickView și vrei acces complet la toate funcțiile sale, consideră să îmi faci cinste cu câteva cești de cafea aici https://buymeacoffee.com/alexhegyi și îți voi trimite instalatorul și o cheie de licență cât de repede posibil, în măsura timpului disponibil (max. 12 ore).
Suportul tău ajută la menținerea acestui proiect și este foarte apreciat!
Aplicația NU este de vânzare!
Aplicația este disponibilă în regim deschis „upon request”.
Donația în cafea este opțională, dar foarte apreciată, deoarece în spatele aplicației se află o muncă considerabilă, iar suportul poate ajuta la îmbunătățirea ei. Nu există o sumă fixă - fiecare contribuie cu exact cât dorește, dacă dorește. Dacă cineva nu dorește să contribuie cu nimic, este perfect în regulă. Mă poate contacta pentru a-mi explica pentru ce dorește să o folosească. Deocamdată, aplicația se distribuie doar pe e-mail. Fiecare user va primi installerul, un key, pașii necesari instalării și un technical note.
Dacă ai întrebări, te rog să mă contactezi la următoarea adresă de email: alexandruhegyi@gmail.com


#GeoQuickView #GIS #Geospatial #LiDAR #GoogleEarth #DataVisualization #UserFriendly #LakiIIProject #FieldResearch #Georeferencing #MappingTools

 

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

11. Șantierul arheologic Șimleu Silvaniei – Observator la 30 de ani de la debutul săpăturilor sistematice

12. „Tainele de sub pământ”, episodul al V-lea Continuăm campania media pe care Muzeul Județean Buzău a derulat-o, în ultimii ani, cu scopul de a familiariza publicul cu aspectele mai puțin cunoscute ale activităților muzeale ce au loc la Buzău. Urmărind miniseria „Tainele de sub pământ” veți avea prilejul să descoperiți lucruri interesante, unele dintre ele inedite, despre cercetarea arheologică și despre o parte dintre siturile arheologice buzoiene. În acest episod vă aducem în atenție situl arheologic Cârlomănești - Cetățuia. Prezintă dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, și dr. Sebastian Matei, șef secție Arheologie. - VIDEO



Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu