Sursa imagini: https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjQl/MkYwMSUyRjI0JTJGMTg4NzcxOF8xODg3/NzE4X2N1cnRlYS12ZWNoZS0xLnBuZyZ3/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPWJhM2RmNWRmMWRhYWRlZjM1ZGQ4NjQ0NDIwNGFmMDg4.thumb.jpg
Din aceeași serie: I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X,XI,XII,XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX , XX , XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXVIII, XXIX, XXX, XXXI, XXXII, XXXIII, XXXIV și XXXV.
În cele ce urmează voi afişa link-uri şi știri video care înfăţişează infracţiuni comise împotriva patrimoniului naţional, fie prin furt din muzee, din situri arheologice, fie prin detecţie de metale în situri sau prin nepredarea descoperirilor realizate în urma acestui hobby! Sunt trecute în revistă şi distrugerile de monumente, prin diverse metode! Şi nu în ultimul rând comerţul ilicit cu bunuri de patrimoniu.
Este îngrijorător că statul român, societatea în general nu știe să aprecieze la justa lui valoare, moștenirea cultural-istorică din Transilvania al celor 1000 de ani, dobândită prin unire....
Cetatea Șoimoș este un edificiu medieval situat pe malul drept al Mureșului, vizavi de Lipova, pe dealul Cioaca Tăutului.
Este atestată documentar de prin anul 1278 și a fost construită după Prima Invazie Mongolă care a afectat inclusiv această zonă.
Prima atestare documentară se referă la donația "Castrum Somos" construită de banul Pál de Severin, ca reședință nobiliară unde a și locuit. A fost cedată pe rând mai multor membri ai familiei pe linie masculină, apoi a ajuns în mâinile unor diverși posesori, printre care și la Iancu de Hunedoara, la mijlocul secolului al XV-lea. Acesta este și cel care o reabilitează în totalitate. De-a lungul timpului, cetatea trece prin mai multe serii de schimbări arhitectonice și prin stăpânirile mai multor proprietari. În linii mari, rolul ei s-a rezumat la două aspecte: cel de reședință și de apărare. Însă începând cu anul 1788 când este părăsită, aceasta și-a pierdut și cel de-al doilea rol. Astfel că, azi o găsim aproape în stare de ruină, dar cu o istorie îmbelșugată.
Sursa informațiilor Laszlo Balazs.
8. Atitudinea indiferentă și ilegală față de patrimoniul arheologic al orașului istoric Mediaș continuă. Str. Petru Rareș - structuri subterane dezvelite fără asistență arheologică și astupate cu rapiditate. Responsabilitatea clară a primăriei! (montajul ilustrativ, mai vechi, este realizat într-o curte a orașului, unde tot nu s-a făcut arheologie). Reamintim că descoperiri arheologice recente, de pe Strada Gheții, s-au realizat la sesizarea cetățenească a Direcției Județene de Cultură, Sibiu
Sursa informațiilor Mediaș-Mediasch History News.
9. Zidul fortificat al Bisericii Evanghelice de la Rotbav a ajuns într-o stare foarte proastă.
Probabil că zilele sunt numărate până când părți din acestea vor începe să se prăbușească. Deși în 2016 am fost martori la surparea turnului bisericii, pare că acest lucru nu a fost de ajuns sa atragă atenția în primul rând statului roman a cărui capacitate de a-și gestiona patrimoniul este mult limitată.
Tragem pe această cale un semnal public disperat asupra faptului că riscul ca părți din ansamblul fortificației de sec XV să se prăbușească, acest lucru creând pe lângă o pierdere a patrimoniului național construit și riscuri pentru siguranța cetățenilor. Acest lucru a ajuns să fie atât de grav ca urmare a incapacității proprietarului de a-și îngriji proprietatea, a neglijenței din partea statului român și nu în ultimului rând a traficului rutier haotic care de zeci de ani afectează grav acest monument istoric.
Este păcat cum asistam neputincioși la pierderea patrimoniului construit din Transilvania, rezultatul a sute de ani de conviețuire multiculturală. 
Ministerul Culturii, Raluca Turcan, Ambulanța pentru Monumente - Transilvania Sud poate aruncați privirea asupra riscului ca în curând să pierdem și ce a mai rămas din Biserica Fortificata de la Rotbav.
Sursa informațiilor Rotbav.
11. Monument istoric "controversat", în paragină, în buricul târgului
12. Monument istoric "controversat", în paragină, în buricul târgului
Sursa: Youtube Utilizator: Roman TV
13. Ne moare istoria. Apel disperat pentru salvarea unui lăcaș de cult vechi de secole
15. Clădire pe Lista națională a monumentelor istorice. Proprietarul este de vina? Da, însă primăria este COMPLICE pentru că nu-l amendează sistematic
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
17. Istoria în Ruine, reportaj realizat de echipa România, te iubesc!
Sursa: Youtube Utilizator: ROMANIA, TE IUBESC!
18. Tamasidava, cea mai mare cetate geto-dacă la est de Carpați, lăsată uitării de statul român
19. Biserica de lemn din Ghioncani, construită în 1878, a ars în totalitate în Noaptea de Înviere
Amănunte: https://tinyurl.com/9422vh4x
Sursa informațiilor Ziarul Unirea.
21. Castelul Wesselényi-Bethlen din Dragu, în așteptarea „renovării norvegiene” care nu mai vine
22. Altarul nimănui. Sașii din Veseuș au plecat, biserica lăsată în urmă se face una cu pământul
23. Bisericile germanilor din Banat sunt rase de pe suprafața pământului. Se pierde un patrimoniu imens
25. Varianta cetate-leggo, în mărime naturală (Coronini, jud. Caraș-Severin). O repede observare: toate turnurile neacoperite au fost concepute ca „rezervoare” ori noi microclimate de climă perimediteraneană și dunăreană
Arhitecta proiectantă a înțeles și ea după cum îi dictau lecturile strâmte. Donjonul din colțul de sud-vest nu a fost conturat mai mult (prea scump?). Capela obligatorie nu a fost văzută. Nimeni nu știe cum se intra prin turnurile cestea (acum, în orice caz doar cu scara pompierilor).
Să nu uitați! Cetatea se numea Sf. Ladislau și, în vremea lui Sigismund de Luxemburg au rezidat cavaleri teutoni. Un „omagiu” mai bun, nici că le puteau face antreprenorii români.
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
30. Articol Ziarul Unirea: https://t.ly/DL0Zi - foto casa romană de tip Domus de lângă ALTIP (ale cărei ziduri au rezistat miraculos ploilor din ultimii 5 ani).
După un an de la cazul distrugerilor din Cimitirului municipal al orașului Alba Iulia, ne confruntăm cu o nouă situație în care sesizăm distrugeri în situl Apulum, de data aceasta într-un punct cercetat arheologic, chiar foarte cunoscut publicului prin descoperirile spectaculoase prezentate în anii 2022 și 2023, printre care o importantă diplomă militară. O amplă cercetare preventivă a fost efectuată pe locul unde a funcționat tipografia ”Altip”, ducând la identificarea unor noi străzi, respectiv locuințe romane din sec. II - III p.Chr. După finalizarea cercetării, formularea propunerilor de conservare și restaurare ale vestigiilor romane și avizarea construirii hotelului Mercure/lanț hotelier ACCOR, pe str. Dimitrie Cantemir, nr.2A, beneficiar SC DENTOTAL HOPE SRL Bucuresti, în anul 2024 au început lucrările de construcție în condițiile avizului primit de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de la Sibiu din 06.12.2023.
Sesizarea noastră atrage atenția asupra nerespectări propunerilor de conservare formulate în Raportul de cercetare arheologică preventivă (nr. 4509/11.09.2023) și a proiectului de conservare-restaurare și punere în valoare vestigii în cadrul obiectivului amintit, semnalând distrugeri totale sau parțiale ale unor complexe arheologice, observate în teren în data de 28.04.2024.
Sesizarea Nr. 3054/11.06.2024 a fost trimisă către: Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu Cultural, Comisia Națională de Arheologie, Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Inspectoratul de Poliție Județean Alba, Inspectoratul Județean în Construcții Alba, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI). Mâine se împlinesc 30 de zile lucrătoare de la înaintarea sesizării, iar singurul răspuns a venit de la Inspectoratul în construcții, acesta preluând punctul de vedere al DJC către CZMI.
Am constatat că unele complexe arheologice care au fost propuse pentru conservare și care figurează în documentația privind conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor, au fost DISTRUSE PARȚIAL SAU INTEGRAL. Ziduri și porțiuni de ziduri din casa romană de sec. III, care trebuiau, fie conservate subteran, fie restaurate și puse în valoare, nu mai există in situ: un zid întreg al casei romane și porțiuni de ziduri dispărute, spectaculoasa absidă a băii romane, de asemenea, vestigii aflate în zonele imediat învecinate implantării piloților hotelului.
Aflăm însă din acest articol, și țin să mulțumesc presei pentru semnalarea situației și a punctului de vedere emis de DJC în data de 03. 07.2024 (pe care îl așteptăm și noi), că „afectarea structurilor arheologice s-a datorat în exclusivitate fenomenelor meteorologice”, „multiple furtuni însoțite de ploi torențiale care au avut loc în perioada 19.04 – 14.06 2024”.
Până la primirea unor răspunsuri oficiale din parte acestor instituții, nu putem să nu ne întrebăm: Cum au putut fi distruse de ploi ziduri romane cu tot cu fundații, în situația în care fundația era, în cea mai mare parte, în pământ? Dacă am accepta faptul că ploile au distrus vestigiile care trebuiau tratate, protejate și conservate, fie subteran, fie pentru punerea în valoare, cum s-au respectat normele de conservare și protejare pe parcursul lucrărilor de construcție, cum s-a ajuns ca ploaia să afecteze ziduri întregi?
Fiind atât un punct aflat în zona de protecție (buffer zone) a unei proprietăți incluse în Lista Patrimoniului Mondial, cât și o cercetare cu descoperiri susceptibile de a fi introduse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, solicităm organelor autorizate să ancheteze situația actuală și modul în care au fost implementate/respectate propunerile de conservare in situ.
Pentru mine este inacceptabil ca, după 17 ani de sesizări privind distrugeri de patrimoniu în situl roman Apulum, să primim de la instituțiile statului aceleași răspunsuri seci că plângerile sunt nefondate, că nu s-a distrus nimic, nimeni nu este vinovat, iar când, iată, dispariția unor vestigii este evidentă, distrugerile sunt cauzate de Iupiter și zeii ploilor torențiale (hm!).
Abia am început… va urma!
#all_the_presidents_men
Sursa informațiilor Anca Timofan.
31. Revin la vestigiile distruse de la ”Altip”, str. Dimitrie Cantemir, nr. 2A, din situl roman Apulum (așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina), unde anul acesta sunt în derulare lucrările de construcție ale unui hotel Mercure (Accor Group) și, în același timp, un proiect de conservare-restaurare și punere în valoare vestigii în cadrul obiectivului amintit. Azi se împlinesc 30 de zile lucrătoare de la înaintarea sesizării noastre din 11 iunie către instituțiile abilitate să constate și să ancheteze acest caz, iar răspunsul este, de fapt, o tăcere suspectă și problematică. Singurele reacții vin din presa locală, de la jurnaliștii care, cunoscând descoperirile făcute în cadrul cercetării arheologice preventive din anii 2022-2023, se întreabă cum s-a ajuns în această situație. Și nu sunt singurii. Am putea și noi să ne punem aceeași întrebare, dacă în aprilie nu am fi constatat cât de adânc și de aproape s-a săpat pe lângă zidurile casei romane care trebuiau, fie conservate subteran, fie protejate foarte bine pentru punerea lor în valoare.
Voi posta o parte din ilustrația prezentată în sesizare, cu imagini din sit la finalul cercetării preventive din 2023 și cu situația la data de 28 aprilie 2024 când se poate observa că unele complexe arheologice care au fost propuse pentru conservare și care figurează în documentația privind conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor, au fost DISTRUSE PARȚIAL SAU INTEGRAL. Nu mai există in situ: un zid întreg al casei romane și porțiuni de ziduri dispărute. Între timp, în iunie, au căzut atât spectaculoasa absidă a băii romane, cât și un solid pilon de la intrarea în casa romană, vestigii aflate în zonele imediat învecinate implantării piloților hotelului, care trebuiau protejate corespunzător și puse în valoare în interiorul hotelului.
Punctul de vedere emis de DJC Alba în 03.07.2024 către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Sibiu susține că „afectarea structurilor arheologice s-a datorat în exclusivitate fenomenelor meteorologice”, „multiple furtuni însoțite de ploi torențiale care au avut loc în perioada 19.04 – 14.06 2024”.
Noi credem că este vorba de neglijență crasă și nerespectarea normelor de conservare și protejare a vestigiilor romane, de modul în care s-au efectuat lucrările de construcție ale hotelului, iar ploaia în acest context devine irelevantă.
2023 - finalul cercetării arheologice preventive.
Stadiul lucrărilor la data de 28 aprilie 2024.
Sursa informațiilor Anca Timofan.
33. ”Cristian Mureșan a declarat că dosarul este în lucru și că ”așteptăm expertize și toate piesele la dosar”. Acesta a spus că după pensionarea polițistului (Marius Ciută) care avea în supraveghere dosarele ce priveau distrugerile de obiective istorice, locul său a fost luat de un ”ofițer jurist”. De asemenea reprezentanții IPJ Alba, nu știau dacă lucrările continuă pe șantierul pe care se ridică hotelul, sau dacă au fost sistate. Asta în condițiile în care reprezentații muzeului au susținut că lucrările trebuiau oprite.
Arheologii și reprezentanții muzeului au mai spus că încă nu au primit nici un răspuns de la IPJ Alba și nici nu au fost chemați pentru a fi audiați. Reprezentanții muzeului au precizat pentru că sesizarea a fost făcută în prima parte a lunii iunie, mai exact în data de 11 iunie 2024. Cristian Mureșan a precizat că a fost deschis un dosar penal ”la sesizarea celor de la muzeu, în urmă cu câteva luni” (????????).
De asemenea acesta a mai spus că cercetările sunt în rem (adică se cercetează fapta nu o persoană) însă nu au putut oferi mai multe informații. Darius Bic a spus că ”ezitarea noastră de aici vine pentru că odată ce facem activități sub supravegherea procurorului trebuie să avem și acordul lor pentru a mediatiza anumite aspecte”.
Acesta a mai declarat că după ce vor discuta cu procurorul de caz, vor putea face ”o comunicare mai detaliată”.
Sursa informațiilor Anca Timofan.
38. Superba gară de epocă interzisă. Clădirea a fost restaurată, dar oamenii nu mai pot intra în ea
39. Un pod vechi de 300 de ani va fi salvat de Ambulanța pentru Monumente Banat
41. #Altip2024
Prin rezoluția formulată în urma plenului din 12-13 august, Comisia Națională de Arheologie „a luat act cu îngrijorare de distrugerea unor complexe arheologice, aspect deja sesizat, complexe care ar fi trebuit conservate cf. raportului de cercetare arheologică. CNA recomandă o verificare din partea Corpului de control al Ministrului Culturii a modului în care procedurile de avizare și control ale DJC Alba s-au aplicat în cazul proiectului analizat din Alba Iulia.
În răspunsul din august trimis Muzeului și Ministerului Culturii de către DJC Alba se concluzionează că proiectul privind conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor arheologice privind investiția de construire a hotelului pe str. Dimitrie Cantemir, nr. 2A este respectat iar vestigiile arheologice au fost afectate în exclusivitate de fenomene naturale.
De asemenea, sunt „somată public” (!) să încetez „circul mediatic” și „declarațiile nefondate și insinuante” la adresa DJC Alba și a conducerii acesteia. Faptul că am considerat necesar să fac publică o sesizare care pune problema distrugerii unor vestigii din situl Apulum, pe care le-am cercetat ca arheolog MNUAI alături de colegii mei în 2022-2023, nu este un circ mediatic. Este o acțiune justificată, o îngrijorare argumentată, solicitând mai multor instituții, printre care și DJC, să verifice obiectiv constatarea noastră. O sesizare căreia, să nu uităm, i s-a răspuns cu o mare întârziere! Discutăm instituțional, nu personal. Persoana directorului oricărei instituții nu se poate confunda cu instituția în sine, iar sesizarea pe care am semnat-o ca arheolog expert, responsabil al cercetării preventive și membră a Comisiei Naționale Limes cu rol de monitorizare a sitului, nu este personală ci instituțională, este rezultatul unor numeroase consultări cu alți membri ai echipei de cercetare.
„AUDI ALTERAM PARTEM” este un principiu fundamental al justiției. Prin rezoluția CNA, se recomandă o verificare din partea unui corp de control al MC. Din punctul nostru de vedere, nu se poate accepta definitiv, ca unică argumentație, justificarea beneficiarilor și a constructorului, fără o investigație complexă și detaliată din partea unei comisii formate din arheologi experți, arhitecți și restauratori neimplicați contractual în acest proiect. Desigur, punctul de vedere al oricărei Direcții pentru Cultură este necesar și obligatoriu în asemenea situații, dar nu decisiv. Să fie ascultată și cealaltă parte!
Reamintim că, în luna aprilie am constatat că unele complexe arheologice care au fost propuse pentru conservare și care figurează în documentația privind conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor, sunt DISTRUSE PARȚIAL SAU INTEGRAL. În Memoriul de specialitate privind conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare, la elaborarea căruia am participat ca arheolog, arhitecții și restauratorul au indicat procedurile tehnice care trebuiau respectate în cadrul lucrărilor de construcție pentru a asigura protecția și conservarea vestigiilor istorice în timp ce permiteau și construcția hotelului.
Voi lăsa aici câteva imagini cu Pilonul 3, parte integrantă a arhitecturii intrării în casa romană, care trebuia păstrat, protejat și conservat in situ. În imaginile din 28 aprilie, 30 aprilie și 10 iunie structura încă rezistă, și pare a fi totuși bine sprijinită. În data de 14 iunie se constată însă prăbușirea acestui pilon prin surparea terenului în urma ploilor. Tot atunci s-a prăbușit și absida. Aceste situații s-au repetat după ce, anterior, în luna aprilie, alte ziduri romane, semnalate de noi în sesizare s-au prăbușit/au dispărut, tot din cauza ploilor, după cum susțin beneficiarii.
Se ridică foarte multe întrebări sub diverse aspecte, cert este că, deși s-a pus problema unor distrugeri și există suspiciuni privind neglijența și nerespectarea proiectului de conservare-restaurare și punere în valoare, lucrările de construcție ale hotelului Mercure au continuat nestingherite, de la data sesizării noastre (11 iunie) și până acum.
Sursa informațiilor Anca Timofan.
43. Cariera de creta de la Basarabi-Murfatlar
1. ADUCERE ÎN ȚARĂ BUNURI CULTURALE MOBILE - BRĂȚĂRI PREISTORICE DIN AUR – DOSAR PENAL PENTRU FURT CALIFICAT Ș.A. - SUP-PÎCCJ
Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
În cursul zilei de astăzi, 20 februarie 2024, doi procurori din cadrul PÎCCJ - Secția de urmărire penală, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigații Criminale (IGPR – DIC), au adus în țară trei bunuri culturale mobile, respectiv trei brățări preistorice din aur (epoca bronzului și perioada hallstattiană timpurie mijlocie-finalul mileniului II a.Chr.), provenite din situri arheologice de pe teritoriul României, acestea fiind preluate de la muzeul MAS din Anvers – Belgia. La evenimentul de predare-primire a brățărilor, care a avut loc ieri, a participat și inspectorul general al Poliției Române.
Cele trei bunuri culturale mobile de mare valoare, protejate de lege, au fost sustrase de autori necunoscuți și, ulterior, înstrăinate. Două dintre ele au fost identificate când au fost oferite la vânzare în cadrul unei licitații publice din Principatul Monaco. Cea de-a treia brățară a fost identificată cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la reședința din Belgia a persoanei care a depus la casa de licitații din Monte Carlo cele două brățări, în vederea vânzării publice.
Autoritățile judiciare belgiene au semnalat pe, 27 octombrie 2020, apariția celor două brățări în catalogul unei licitații din Monte Carlo, iar pe 11 noiembrie 2020 organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul IGPR - DIC, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național s-au sesizat din oficiu cu privire săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Dosarul penal a fost înregistrat inițial pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, iar la data de 31 martie 2022 a fost preluat de către PÎCCJ- Secția de urmărire penală și criminalistică.
Prin ordonanță, s-a început urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de furt calificat, iar ulterior extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni de export ilegal. Tot prin ordonanță, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un suspect pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
Din probele administrate a reieșit faptul că cele trei brățări provin din situri arheologice din nord-vestul României, iar pentru exportarea lor era necesară obținerea unui certificat de export, document care nu există.
La data de 7 iunie 2022 , PÎCCJ - Secția de urmărire penală a emis ordinul european de anchetă adresat autorităților judiciare belgiene, solicitând transferul/transmiterea către autoritatea judiciară română, în speță, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a mijloacelor materiale de probă (cele trei brățări din aur, aflate în custodia judecătorului de instrucție de la Tribunalul de Primă Instanță din Veurne–Belgia), precum și o copie, conform cu originalul, a dosarului aflat pe rolul judecătorului de instrucție.
Pentru a face posibilă returnarea brățărilor în România, a fost necesară declanșarea de către Ministerul Regional Flamand - Departamentul pentru Cultură a unei proceduri de declasare (brățările fiind protejate de legea flamandă ca artefacte prețioase, fiind înscrise pe o listă de bunuri de patrimoniu).
Acțiunea de returnare a brățărilor a fost posibilă printr-o foarte bună cooperare judiciară cu judecătorul de instrucție de la Tribunalul de Primă Instanță din Veurne - Belgia și a beneficiat de sprijinul Ministerului Regional Flamand - Departamentul pentru Cultură, Ambasadei României la Bruxelles și a membrului național la Eurojust.
Asupra acestor bunuri s-a instituit sechestrul asigurător, urmând a fi predate în custodia Muzeului Național de Istorie a României, până la soluționarea definitivă a cauzei, urmând a fi supuse unor expertize pluridisciplinare (fizico-chimice, muzeografice ș.a.).
1. Cum îl protejează ministrul Raluca Turcan pe primarul din Alba Iulia, proaspăt trecut la PNL
4. Cu câți bani a fost recompensat gorjeanul care a găsit brățările dacice
Pe aceeași temă:
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 1. Alba Iulia - Palatul Principilor (AB-II-m-A-00133)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 2. Blaj - Clădire de sec. XIX
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 3. Mediaș - Casă sec. XVI - XVII, 1663 (SB-II-m-B-12452)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 4. Monetăria de la Alba Iulia
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 5. Alba Iulia - Biblioteca Batthyaneum (AB-II-m-A-00098)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 6. Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina (AB-II-a-A-00088)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 7. Alba Iulia - Clădire de sec. XIX (XVIII?)
Cum dispare patrimoniul din Alba Iulia - martie 2019
Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Centrul orașului Alba Iulia este demolat.... pas cu pas, casă după casă.....VIDEO
Cum dispare patrimoniul CONACUL-HAN HAGIESCU-MIRIŞTE DE LA DEVESELU, JUDEŢUL OLT
Cum dispare patrimoniul Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din localitatea Strâmbu, comuna Chiuiești, județul Cluj
Cum dispare patrimoniul Bulevardul Tomis, nr. 1, în centrul Constanței
Cum dispare patrimoniul României: Cetatea Sighișoara - IMAGINI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu