𝐎𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐮𝐥 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐎𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟗𝟕𝟎-𝟏𝟗𝟖𝟎.

 

𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐓𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐄

𝐎𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐮𝐥 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐎𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟗𝟕𝟎-𝟏𝟗𝟖𝟎. 

𝐎𝐩𝐚𝐢𝐭̦𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐦𝐛𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐬̦𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐨𝐭𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐚𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐚𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐢𝐞𝐫 𝐟𝐨𝐫𝐣𝐚𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐛𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐮𝐛𝐭𝐞𝐫𝐚𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐚𝐫𝐚𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆, 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐨𝐯𝐚𝐝𝐚 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐦𝐢𝐢, 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐯𝐞𝐭𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐬̦𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐚𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚.

 
Este o piesă cu format avimorf, stilizată ,reprezentând o pasăre de apă sau zburătoare, cum ar fi rața, gâsca sau lebăda, care are o bază cicular alungită, cu o tijă principală, ce pleacă din corp, la capătul extrem terminându-se cu un inel atașat, de care se prindea fitilul coborât în untdelemn, apoi produse petroliere, precum gazul lampant sau uleiurile sintetice, asigurând iluminatul încăperilor și nu numai.
Dacă la începutul secolelor XIX-XX-lea opaițul folosea untdelemnul sau seul de oaie, prelucrat ca materie primă pentru producerea luminii, cu fitilul de lână sau cânepă, apoi în mijlocul secolului XXI-lea s-a trecut la generalizarea lămpii cu gaz lampant și uleiuri sintetice de extracție, opaițul fiind înlocuit de lampa cu gaz sau petrol lampant, marcând următorul pas în istoria iluminatului interior al locuinței, al spațiilor închise, în general.
Este realizată din fier forjat, prin tehnica topirii, baterii, sleirii și călirii fierului, elemente ce dau unicitate și originalitate piesei în cadrul istorico-etnografico-social din Oltenia.
Dimensiunile medii, generoase cum ar fi lungimea L=15,5cm, respectiv l=19cm sau I=19cm, o fac să fie ușor evidențiabilă din punct de vedere al simțului artistic, estetic sau etnografico-istoric, reprezentând o potențială piesă de inclus în procedura clasării în categoria Tezaur a bunurilor etnografice de patrimoniu.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Adrian Irinel Cănureci, Șef Secția de Etnografie.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Tudor Pamfile, Industria casnică la români, București, 1908; Frederic Dame, Încercare de terminologie poporană român, București, 1898.

𝐅𝐨𝐭𝐨: Alexandra Brănescu, educator muzeal - Biroul de Marketing.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.