Se afișează postările cu eticheta Plante fosile. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Plante fosile. Afișați toate postările

duminică, 7 iunie 2026

Săptămâna Patrimoniului Cultural UBB la Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie

 



Săptămâna Patrimoniului Cultural UBB la Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie organizează o serie de activități interactive dedicate tuturor vârstelor. Fiecare zi aduce o experiență diferită, menită să apropie publicul de lumea fascinantă a fosilelor.

9 iunie – Microscopul: o fereastră spre lumea nevăzută
Activitate practică pentru toate vârstele
.
Participanții învață să folosească corect microscopul și descoperă fosile microscopice.

10 iunie – Ziua Patrimoniului DPCU-UBB
Expoziția temporară: Plante fosile – originile preistorice ale plantelor medicinale.

Tururi ghidate gratuite între orele 10:00-16:00.
11 iunie – Recunoaște fosila!
Atelier interactiv pentru copii, bazat pe învățarea prin joacă.

Toate activitățile au loc în incinta Muzeului de Paleontologie și Stratigrafie UBB. 

Program: 10:00 – 16:00
Bilete: 6 lei / 12 lei.
Partener: Departamentul de Geologie

Vă așteptăm cu drag să sărbătorim împreună patrimoniul UBB și să descoperim poveștile din spatele fosilelor!
#fosile #muzeuldepaleontologieubb
 
 
 

joi, 28 mai 2026

Plante fosile: originile preistorice ale plantelor medicinale

 

Expoziția temporară ne poartă într-o călătorie înapoi în timp, cu sute de milioane de ani înaintea oamenilor, în epocile în care plantele străvechi populau Pământul. Vom descoperi că unele plante fosile seamănă surprinzător de mult cu plantele medicinale actuale. De exemplu, ferigile uriașe, coniferele din vremea dinozaurilor sau primele plante cu flori își dezvoltaseră încă de pe atunci multe dintre mecanismele de apărare, precum producerea de rășini antiseptice, uleiuri volatile sau compuși aromatici. Astăzi, folosim acești compuși în scopuri terapeutice, continuând o poveste începută cu milioane de ani înaintea apariției omului.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

vineri, 15 mai 2026

Castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum)

 



Primăvara aduce în orașe „lumânările” albe ale castanilor sălbatici, iar parcurile se umplu de parfum și polenizatori. Dar în spatele acestei înfloriri spectaculoase se ascunde o poveste mult mai veche decât pare.

Origine și evoluție: Genul Aesculus provine din pădurile calde ale Asiei de Est. Studiile paleobotanice arată că strămoșii săi existau deja la limita Cretacic–Paleogen (~65 milioane de ani). De acolo, grupul s-a răspândit spre America de Nord și Europa. Specia europeană, Aesculus hippocastanum, este un relict balcanic: a ajuns în Europa în Paleogen și a supraviețuit în refugii montane în timpul marilor răciri climatice ale Pleistocenului.

Înregistrările fosile ale genului Aesculus sunt apar sub formă de frunze palmato lobate și fructe cu semințe mari, lucioase, foarte asemănătoare celor actuale. Acestea confirmă că arborele pe care îl vedem azi în parcuri are rădăcini evolutive adânci, întinse pe mai multe continente.

Proprietăți terapeutice: Castanul sălbatic este valoros în fitoterapie. Semințele, scoarța și florile conțin esculină, flavonoide, taninuri și saponozide triterpenice, cu următoarele efecte benefice: antiinflamatoare, antiedematoase, vasoprotectoare; circulația venoasă.

Este folosit în creme și extracte pentru picioare grele, varice și edeme — însă nu se consumă intern fără recomandare medicală, deoarece semințele sunt toxice în stare naturală.
 
Horse Chestnut (Aesculus hippocastanum)—a spectacular tree with a history stretching back tens of millions of years.
Every spring, cities fill with the white “candles” of flowering horse chestnuts, and parks become alive with fragrance and pollinators. Yet behind this spectacular bloom lies a story far older than it appears.

Origin and evolution: The genus Aesculus originates from the warm forests of East Asia. Paleobotanical studies show that its ancestors already existed at the Cretaceous–Paleogene boundary (~65 million years ago). From there, the group spread toward North America and Europe.

The European species, Aesculus hippocastanum, is a Balkan relict: it reached Europe during the Paleogene and survived in mountain refugia through the major climatic cooling events of the Pleistocene.

Fossil record: Fossils of Aesculus appear as palmately lobed leaves and fruits with large, glossy seeds, very similar to those of modern species. These fossils confirm that the tree we see today in parks has deep evolutionary roots spread across multiple continents.

Therapeutic properties: Horse chestnut is valued in phytotherapy. Its seeds, bark, and flowers contain esculin, flavonoids, tannins, and triterpenic saponosides, with beneficial effects on the following: venous circulation, inflammation, edema reduction, vascular protection.

It is used in creams and extracts for heavy legs, varicose veins, and edema—but should not be consumed internally without medical supervision, as the seeds are toxic in their natural state.
 
 
 

joi, 14 mai 2026

𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐅𝐨𝐬𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐆𝐞𝐦𝐞 – 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐈𝐗-𝐚

 



În acest weekend, te invităm în inima Cetății Băniei, la un adevărat regal de culoare, eleganță și frumusețe naturală! 

Craiova găzduiește 𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐅𝐨𝐬𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐆𝐞𝐦𝐞 – 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐈𝐗-𝐚, un eveniment cultural spectaculos organizat de Muzeul Olteniei - prin Secția de Științele Naturii, în 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟏𝟓-𝟏𝟕 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐩𝐞 𝐄𝐬𝐩𝐥𝐚𝐧𝐚𝐝𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚. 

Evenimentul de prestigiu este posibil datorită implicării, susținerii și eforturilor constante ale Consiliului Județean Dolj și parteneriatului valoros al Primăriei Municipiului Craiova și al Consiliului Local, instituții esențiale care contribuie permanent la dezvoltarea și promovarea vieții culturale a Băniei!

Craiovenii sunt invitați să admire, într-o adevărată expoziție în aer liber, colecții impresionante de cristale, fosile rare, pietre semiprețioase și prețioase, bijuterii handmade, coliere strălucitoare, brățări, broșe și cercei - din rubin, safir, jad, chihlimbar, piatra lunii și multe alte comori ale naturii.

Specialiști, colecționari și expozanți din întreaga țară vor transforma Craiova într-un punct de atracție pentru toți iubitorii de frumos și mistere ale pământului, într-un eveniment unde rigoarea științei întâlnește eleganța absolută a naturii.
Vă propunem așadar, o incursiune într-un univers cromatic fascinant, unde frumusețea brută a cristalelor și perfecțiunea bijuteriilor șlefuite manual creează un tablou de neuitat.

Programul evenimentului cultural:
Vineri, 15 mai – deschiderea oficială la ora 12:00;
Sâmbătă & Duminică – 09:00 - 19:00.

Așa că, hai la 𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞, 𝐅𝐨𝐬𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐆𝐞𝐦𝐞 ca să petrecem un weekend special în Cetatea Băniei! 

Vă așteaptă un eveniment fascinant, potrivit pentru toate vârstele!
 
 
 
 
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

marți, 4 februarie 2025

Opalul de lemn (lemnul opalizat)

 



EXPONATUL LUNII - Opalul de lemn (lemnul opalizat) 


”În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă” - Antoine-Laurent de Lavoisier, 1778
Inițial material organic, opalul de lemn este un mineral, clasificat în clasa oxizilor.
Se formează din copacii care au trăit cu multă vreme înainte, adică în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, până acum 20 de milioane de ani.
Atunci când s-au uscat, materiile lemnoase au fost acoperite și îngropate cu straturi de sediment, iar materialul lemnos a fost înlocuit de silice, cel mai abundent compus chimic din scoarța terestră.
Opalul de lemn nu are structură cristalină, fiind amorf. Duritatea sa este variabilă, între între 5 ½ şi 6 ½. Are de obicei culoare brună și prezintă o luminescență galbenă sau verde atunci când este plasat sub lumină UV.
Inelele inițiale de creștere ale copacilor sunt adesea vizibile, anumite eșantioane conțin chiar urme fosilizate ale larvelor care au trăit în trunchi.
Este folosit în principal pentru design și decorare, bucățile mari de opal de lemn fiind utilizate la fabricarea scrumierelor, diferitelor tipuri de vase, cutii. Trunchiurile întregi sunt folosite uneori ca incrustații în mese și în alte obiecte de mobilier.
În lume există păduri întregi de copaci pietrificați. Cel mai mare parc, sau zăcământ de lemn opalizat din lume se află în statul Arizona, din SUA, şi se numeşte Parcul Naţional Pădurea Pietrificată.
În muzeul nostru sunt expuse trei eșantioane, unul șlefuit, provenind din România, județele Covasna, Arad și Maramureș.


#QRCODE

 
Surse:
Revista Comorile Pământului, nr 39
https://mineralul.blogspot.com

 

Sursa informațiilor Muzeul de Ştiinţele Naturii din Aiud.

miercuri, 23 iunie 2021

Salonul de minerale, fosile şi geme

 

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Secţia de Ştiinţele Naturii, în parteneriat cu S.C. ICPE Bistriţa S.A., organizează Salonul de minerale, fosile şi geme, manifestare de tradiție a instituției muzeale. Expoziţia cu vânzare va avea loc în incinta Muzeului Bistriţa, timp de trei zile, în perioada 25-27 iunie 2021, între orele 10ºº - 20ºº.
La manifestare și-au anunțat participarea colecţionari şi comercianţi de minerale, fosile și geme din Baia Mare, Timişoara, Satu-Mare, Bistriţa, Sângeorz-Băi.
În cadrul salonului vor fi expuse impresionante ,,flori de mină” din zona Baia-Mare, eșantioane minerale din Carpații Orientali, Munții Apuseni dar și din străinătate, mici colecţii de minerale pentru copii, floră și faună fosilă aparținătoare diverselor ere geologice.
Vor fi prezentate publicului vizitator colecţii de pietre semipreţioase şi ornamentale, de minerale fluorescente, geode din cuarț, ametist și agat, chihlimbar, carneol, monocristale de rubin, smarald, scoica perliferă (Hyriopsis), lemn fosil, care își găsesc proveniența de pe aproape toate continentele lumii.
Dintre obiectele de podoabă (pandantive, coliere, brățări, cercei, inele) expozanții vor oferi o gamă variată, confecționate din argint, cupru argintat și din pietre semiprețioase, unele microfațetate (turcoaz, ametist, citrin, aventurin, cristal de stâncă, jad, lapis lazuli, cuarț roz, jasp, opal comun, agat, calcedonie, turmalin, lizardit etc).

Participanţii la Salonul de minerale, fosile şi geme 2021:
geolog Oscar Edelstein, cercet. șt. I Dr. Ioan Chintăuan, ing. geolog Claudia Groza, ing. geolog Csaba Kàto, Ştefan Strimb, Maxim Hîruţa, Manu Nasiri, Konrád Lőrinczi.
Coordonator proiect: Cercetător Ştiinţific III, Dr. Ing. Marius Horga

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

duminică, 9 august 2020

Chihlimbarul românesc (rumanit)

 

 
 
Chihlimbarul este o răşină fosilizată de-a lungul a zeci de milioane de ani. Rășina a fost produsă de unele specii de pin (Pinus Succinifera) și prezintă o varietate de culori: de la galben ca mierea, la brun-roşcat sau verde-negru.
Începând cu anul 1920, în comuna Colți, județul Buzău, s-a început exploatarea organizată a chihlimbarului, producția medie la un metru de galerie fiind de aproximativ 500 grame. În epocă, prețul chihlimbarului era de 3000 lei/kg. Timp de 10 ani, la Colți, s-au extras în mod sistematizat aproximativ 2000 kg de chihlimbar. În comună exista, de asemenea, și un atelier de prelucrare și șlefuire a chihlimbarului unde lucrau mai mulţi săteni, sub coordonarea inginerului Dumitru Grigorescu, concesionarul terenurilor ambrifere din judeţul Buzău.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, Ministrul Afacerilor Străine și Ministrul Propagandei Naționale, a achiziționat o serie de obiecte de chihlimbar și alte produse etnografice românești (covoare țărănești, costume populare, broderii etc) în vederea oferirii lor în scopuri propagandistice și de curtoazie unor înalți demnitari naziști precum Joachim von Ribbentrop (diplomat), mareșalul Wilhelm Keitel (comandant al comandamentului suprem al armatei Germaniei naziste), Hermann Göring (comandantul aviației militare Luftwaffe), Joseph Göebbels (ministrul propagandei) și alții.
În ianuarie 1943, cu ocazia împlinirii a 50 de ani, feldmareșalului Göring i s-a oferit, printre altele, și un port-țigaret de chihlimbar românesc (rumanit).
 
 

miercuri, 28 martie 2018

Vernisajul expoziției temporare “Valori patrimoniale”





Vineri, 30 martie 2018, ora 12.00, la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați, va avea loc vernisajul expoziției temporare “Valori patrimoniale”, care prezintă structura patrimoniului științific al Secției Muzeu din cadrul instituției, punând în evidență o serie de piese reprezentative prin vechime, mărime, frumusețe și valoare științifică, cu scopul de a valorifica patrimoniul muzeal și de informa publicul cu privire la modul de constituire a colecțiilor muzeale. Baza constituirii colecțiilor din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii a fost pusă în urma preocupărilor unor oameni de seamă ai Galațiului încă de acum mai bine de 100 de ani, așa cum au fost istoricul Vasile Alexandrescu-Urechia și institutorii Paul și Ecaterina Pașa. În prezent, patrimoniul științific al secției Muzeu cuprinde peste 80.000 de piese, aparținând colecțiilor de malacologie (moluște), entomologie (insecte), ornitologie (păsări, cuiburi, ouă), mamalogie (mamifere), paleontologie (fosile) și mineralogie (minerale) și doar o mică parte (440 de piese) a fost etalată, pentru a putea fi admirată de public. Valoarea acestor colecții este dată nu doar de numărul relativ mare de piese, dar, mai ales, de prezența unor exponate rare, considerate monumente ale naturii sau specii considerate tezaur, din punct de vedere al importanței deosebite pentru știință. Din această ultimă categorie, amintim paratipii de Zodarion aurorae Weiss, 1982 (Arachnida), precum și paratipii de Alopia helenae ciucasiana Grossu, 1969, Alopia glorifica mafteiana Grossu, 1967, Alopia oculta nordsiecki Grossu-Tessio 1973 și Alopia vranceana Grossu 1967 (Molusca). Expoziția temporară “Valori patrimoniale” va putea fi vizitată la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați până pe data de 30 septembrie 2018.



Sursa informaţiilor Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați.

duminică, 5 martie 2017

Despre chihlimbarul românesc - Colţi, jud. Buzău



Bogaţii săraci. Asta e de când lumea soarta locuitorilor comunei buzoiene Colţi. Pământ bogat în pietre semipreţioase. Dar oamenii care îl stăpânesc îşi duc viaţa de pe o zi pe alta.

Am ajuns în locul în care legenda spune că ciobanii din Mioriţa au săpat o biserică. În piatră. Tot acolo e şi un "bloc" vechi de 2.000 de ani, cu 29 de "apartamente". Şi am aflat multe lucruri despre chihlimbar. Sunt galerii de sute de metri în munţi, din perioada interbelică. Au fost lăsate baltă pe vremea comuniştilor. Localnicii mai sapă şi azi după ambră, s-o vândă turiştilor. Am stat de vorbă cu oamenii, la Colţi, o comună buzoiană. Se plâng că sunt săraci. Dar cum să fii sărac dacă pământul de sub picioarele tale e plin de pietre semipreţioase şi de urmele unui trecut fabulos?

Sunt atât de multe legende, poveşti de viaţă, locuri care trebuie descrise. Şi toate într-un spaţiu restrâns, la Colţi. O localitate cu vreo 1.300 de oameni, majoritatea bătrâni. Ce să mai zici că nu există indicatoare, pe şoseaua de la Buzău spre Braşov, care să-ţi arate clar pe ce drum s-o iei spre sălaşul Luanei.

Doar o tablă ruginită, în oraşul Pătârlagele, pe care abia poţi să citeşti ceva despre colecţia de chihlimbar, până la care mai ai de mers vreo şase kilometri. Se spune de multe ori că România e minunată, dar n-o cunoaştem. Regula se aplică perfect în partea asta de ţară. Din centrul comunei mai ai de mers încă şase kilometri până în satul Aluniş. Acolo e "blocul" chiliilor. Mă refer la cele 29 de "apartamente". Au fost săpate în stâncă, unul deasupra celuilalt. Închipuiţi-vă un munte din piatră "înţepat" în diverse locuri. Bat la "uşa" de la parter. Intru. Două camere, un pat din piatră, ferestre mici, un coş.

Multe dintre inscripţiile din aceste scobituri nu au fost descifrate nici până în ziua de azi. Tot la baza masivului e şi biserica. Se spune despre ea că ar fi fost făcută de doi ciobani, Vlad şi Simion, în jurul anului 1200. Iar cei doi ar fi fost chiar din Mioriţa. Ei au ajuns acolo şi au visat într-o noapte că în muntele acela ar fi icoana Maicii Domnului. Şi au săpat, au tot săpat. Nu se ştie dacă au găsit vreodată ceea ce căutau. În faţa cavităţii a fost ridicată mult mai târziu o prelungire din lemn a lăcaşului de cult.

Fata căzută din cer

Colţenii ştiu că pe locul în care şi-au ridicat ei casele a fost cu mii de ani în urmă Ţara Luanei. "Se zice că Luana era o fată foarte frumoasă, care a căzut din cer şi s-a îndrăgostit de un om din aceste locuri. Tot ea i-a învăţat pe localnici să-şi sape chiliile de pe Culmea Martiriei, să se ascundă acolo în vremuri grele, dar şi medicina ori scrisul", aflăm de la custodele Muzeului Chihlimbarului din Colţi, Viorica Nica.

Dar mai e şi altă legendă. Bătrânii mai ştiu şi azi de berbecul cu lâna de aur. Se spune că argonauţii l-ar fi căutat în Ţara Colhideei. Curios e că povestea asta face parte din mitologia greacă, dar, în vremuri îndepărtate, zona chihlimbarului de Buzău s-ar fi numit Colhi, de unde a venit povestea Colhideei.

Exista o tradiţie care s-a pierdut în negura vremurilor. Se spune că strămoşii colţenilor purtau la gât o bucată mică de ambră, să le aducă noroc. La nuntă sau la botez, localnicii ofereau copilului ori mirilor, după caz, o fărâmă din bogăţia pământului. Dar lucrurile sunt şi mai serioase.

Boli tratate cu ambră

După milioane de ani în care s-a transformat din răşină de brad în piatră, chihlimbarul ar avea chiar şi proprietăţi curative. Ca să nu se lege de ei tot felul de boli, ţăranii dizolvau praf de ambră în alcool sau în apă. Lumea credea că te poţi vindeca de bolile de stomac, de rinichi, de ficat, de inimă sau ale aparatului respirator. "Se pare că nu sunt doar legende. Eu am cunoscut cu mulţi ani în urmă un bătrân care s-a tratat cu ambră şi a reuşit în acest fel să elimine pietrele de la rinichi", aud de la acelaşi specialist al muzeului din localitate.

Pipa de chihlimbar a lui Stalin

Mă întâlnesc cu un bătrân. Se supără când aude de vremurile vechi, pentru că din munca lui s-a lăfăit Stalin. Iată povestea lui Gheorghe Cristian, om la 82 de ani. S-a întâmplat în 1951. Activiştii aflaseră că bărbatul avea o piatră rară de ambră, de 200 de grame. "Au venit şi au luat-o când nu eram eu acasă. Era de culoare galben-roşu. Au dus-o la întreprindere, au făcut din ea o pipă, iar apoi i-au trimis-o lui Stalin", scapă omul o înjurătură la sfârşitul poveştii. "Mai întâi a fost un inginer român, Dumitru Grigorescu. El a concesionat terenul, a săpat aici mai multe galerii, de la 1924 până la 1932. S-a exploatat chihlimbarul, care la vremea aceea era echivalentul aurului. Apoi au venit olandezi, nemţi. Pe urmă au venit comuniştii, au făcut întreprinderea <> , unde prelucrau ambra. Asta s-a făcut până în 1968, când minele s-au închis. Toţi au luat de aici cât au putut. De noi nu le-a păsat. Noi nu ne-am ales cu nimic", încheie omul povestea chihlimbarului de la Colţi.

Ambra de Colţi, unică în lume


A fost dovedit ştiinţific, încă din 1902, prin lucrarea de doctorat a savantului Gheorghe Munteanu Murgoci, că ambra sau rumanitul de la Colţi, unic în lume prin culoarea sa neagră, este chihlimbar, nu tămâie, aşa cum au crezut multă vreme ţăranii din partea asta de ţară.

Dintre cele 162 de nuanţe de ambră cunoscute în lume, piatra de culoare negru-verde este cea mai valoroasă. Un gram de chihlimbar românesc neprelucrat ajunge azi la 80.000 de lei vechi, în timp ce o bucată şlefuită aproape că îşi dublează valoarea. Foştii mineri colţeni au murit de mult, aşa cum s-au stins şi rostarii sau şlefuitorii de chihlimbar. Localnicii mai caută şi azi ambră. După ploaie, piatra se spală, iar rumanitul e văzut de ochii ageri ai celor care ştiu cum să descifreze tainele pământului. Vedem în multe locuri "muşcătura" târnăcopului. Zăcământul de chihlimbar se găseşte chiar şi la suprafaţa pământului. Aşa că bătrânii din zonă, cu pensii mici, de agricultori, încearcă să-şi mai rotunjească veniturile. Unii ne-au spus că mai vin prin comună tot felul de aşa-zişi turişti şi bat din poartă în poartă. Întreabă cine are rumanit de vânzare. Dar nimeni de la Colţi nu s-a îmbogăţit până acum, de sute de ani încoace. O fi, cum ne-a zis o femeie, blestemul chihlimbarului. Să te naşti pe un pământ bogat, dar să mori sărac.

Drumuri rele

O zonă atât de bogată a intrat în civilizaţie foarte târziu. Abia în anul 1975 s-a dat în folosinţă şoseaua de la Pătârlagele până la Colţi. Drumul e acum vai de mama lui, acoperit pe o porţiune mare de noroi, semn că dealurile din apropiere continuă să alunece. Ca să nu mai vorbim de gropile din asfalt! Până când s-a făcut şoseaua, ţăranii mergeau pe o potecă. Plus că operaţiunea de electrificare a întregii localităţi s-a încheiat abia în 1973. Autorităţile comuniste şi-au dat seama foarte târziu de potenţialul turistic al locului, astfel că tocmai în 1980 a fost inaugurat Muzeul Chihlimbarului. Primarul de azi al localităţii, Ilie Sava, ne aduce de acasă o pungă cu chihlimbar, bucuros să ne arate bogăţia pământului. Dar apoi cade pe gânduri, pentru că îl întrebăm cum va fi de acum încolo, cum va fi exploatată turistic o asemenea zonă.

"Ca să aduci turişti aici trebuie să faci drumuri bune. Eu am proiecte în valoare totală de vreo 150 miliarde de lei vechi, atât pentru cei 24 de kilometri de drumuri comunale, cât şi pentru canalizare. Numai refacerea drumului de la Colţi până la Aluniş e o treabă sigură", zice oficialul.


Sursa informaţiilor Historia.

luni, 24 octombrie 2016

Apariţie editorială: On the Land by Diagram Group by Diagram Group



An illustrated account on the variety and diversity of life on Earth for young students. Topics include climates, fossils, early animals and insects, perissodactyls, tropical forests, boreal forests, deserts, mountains and the poles.

Sursa informaţiilor aici.

joi, 13 octombrie 2016

MINERALIA - Târgu Mureş



Secția Gurghiu a Muzeului Județean Mureș vă invită la o nouă ediție a târgului-expoziție MINERALIA.
Vedeta din această toamnă este Jaspul. Denumită în legendele antichităţii “Mama tuturor pietrelor”, are o uimitoare diversitate coloristică, iar structura sa, uneori rubanată, în ”pete” ori orbiculară alteori, oferă infinite posibilități în crearea de bijuterii moderne. Vă așteptăm în perioada 14-16 octombrie 2016, la Muzeul De Etnografie și Artă Populară, aici, specialiști din Baia Mare, Arad și Cluj Napoca vor oferi privitorilor eșantioane de colecție cu minerale, roci și fosile, dar și bijuterii și obiecte decorative din pietre semiprețioase și prețioase precum: agat, calcedonie, chihlimbar, ametist, jad, rubin, smarald și multe altele.


Sursa informaţiilor Muzeul Județean Mureș.

miercuri, 8 iunie 2016

MINERALIA - Târgu Mureş








Ediţia de vară aduce la Târgu Mureş podoabe şi bijuterii dintre cele mai rare minerale semipreţioase: opal negru de Australia, azurit cu malachit; rubin în zoisit din Tanzania; muscovit din Rusia; obsidian cafeniu din Indochina sau tugtupit (o piatră roz ce poate fi extrasă timp de doar o lună pe an din Groenlanda); cavansit de culoare albastru-electric, crisopraz de culoarea verde a merelor de vară, rodocrozit Argentinian, calcedonie din Peru.
Alături de ametist, citrin, chihlimbar, lapis lazuli, turcoaz sau turmalină, sute de tipuri sau specii minerale vor fi reprezentate prin bijuterii unicat, clasice sau moderne.
Vă invităm timp de 4 zile în lumea mineralelor şi regatul pietrelor preţioase, la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară
Piaţa Trandafirilor, nr. 11

A Minerália vásár nyári, marosvásárhelyi kiadásán a legritkább féldrágakövekből készült ékszereket és kristályokat mutatják be. Lesz ausztráliai fekete opál kő, Azurit-malachit, tanzániai zoizitkőzet rubinnal, orosz muszkovit, indokínai obszidián, tugtupit (egy rózsaszín kő, amelyet az év egy hónapja során lehet csak kibányászni Grönlandon), cavansit ásvány, argentín rodokrozit és perui calcedoni. A különféle ásványokat egyedi modern és klasszikus ékszerek díszeiként is megcsodálhatják, megvásárolhatják az érdeklődők.
A Minerália, ásványok és féldrágakövek vására négy napon keresztül tart nyitva a Maros Megyei Múzeum Néprajz és Népművészeti osztályán, a Rózsák Tere 11 szám alatt. Szeretettel várjuk.


Sursa informaţiilor Muzeul de Etnografie şi Artă Populară.

marți, 17 mai 2016

miercuri, 11 mai 2016

Expoziția Mineral Expo


Oincursiune în lumea pietrelor prețioase și semiprețioase, de la cristale și eșantioane de colecție în stare naturală, la pietre de podoabă șlefuite și montate în bijuterii. Asta vă propun organizatorii expoziției Mineral Expo, în parteneriat cu muzeul nostru, care se desfășoară în perioada 13-15 mai 2016 la Muzeul Etnografic, str. Bogdan Vodă, nr. 1.
Fie că este vorba de coliere strălucitoare din rubin, safir și smarald sau eșantioane de minerale în formă brută, exponatele sunt unice atât prin formă cât și prin colorit.
Roci și minerale deosebite, bijuterii în tendințele sezonului, consultații gratuite în alegerea cristalului personal potrivit zodiei, surprize și noutăți de la saloanele de minerale din întreaga lume. Toate acestea la Mineral Expo Sighetu Marmației.
Expoziția Mineral Expo va fi deschisă între orele 09.00-18.00. Prețul unui bilet este de 2 lei.


Sursa informaţiilor Muzeul Satului Maramureșean.