Deschiderea expoziției „Din istoria unei absențe. Obiecte de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956”
Ne face plăcere să anunțăm vernisajul expoziției „Din istoria unei absențe. Obiecte de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956”. Evenimentul va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2026, începând cu ora 17:30, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12.
Integrat în discursul muzeal consacrat al Tezaurului Istoric, de aproape 55 de ani printre cele mai longevive expoziții din spațiul muzeal românesc, acest demers dezvoltă unul dintre firele narative ale ansamblului de nenumărate povești împletite și intersectate aici. Atenția noastră s-a concentrat asupra obiectelor de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956, pășind ușor și în lumea de dinainte de 1916 din care acestea au făcut parte.
Spre deosebire de câteva tezaure sau piese celebre intrate în conștiința publică și în literatura de specialitate încă dinainte de 1916, cum ar fi de exemplu Tezaurul de la Pietroasa (Cloșca cu puii de aur), multe dintre aceste obiecte au ajuns în muzeu fără informații privind originea, contextul descoperirii sau apartenența la colecții anterioare. Integrarea lor inițială în expoziția Tezaur Istoric s-a realizat pe baza indiciilor oferite de forma și alcătuirea lor. Ordonate cronologic, ele au putut fi admirate aici încă din 1972. Prin cercetarea recentă a consemnărilor păstrate în arhivele instituțiilor de la care muzeul a preluat patrimoniul inițial am putut reconstitui, în mare parte, grupul foarte restrâns al obiectelor de aur restituite în 1956. S-au recuperat astfel, fragmente importante atât din biografia individuală a fiecărui artefact, cât și din istoria grupului, ca parte a Tezaurului restituit.
Privind obiectele, întrezărim o serie de nuanțe care oferă indirect informații despre o lume de la cumpăna de veacuri, în care universul muzeal începea să fie guvernat de reguli proprii și în care pasiunea pentru istorie și antichități devenea treptat oficial reglementată. Un artefact antic cu un decupaj modern și alte câteva fragmente din acesta sugerează o intervenție la limită din partea autorităților – sau a unor erudiți comisari ai antichităților – care au reușit în cele din urmă să îl salveze. Unele piese, la prima vedere disparate, depun mărturie despre tezaure preistorice care, judecând după contextele arheologice documentate pentru alte descoperiri asemănătoare, ar putea îmbogăți istoria aurului din acea perioadă.
Micile podoabe ale Antichității Clasice reînvie imaginea „excursiunilor arheologice”. Totodată, câteva dintre podoabele bisericești evocă, încă o dată, generozitatea ctitorilor și rememorează un timp de efervescență intelectuală și administrativă din secolul al XIX-lea, când acestea au fost integrate în patrimoniul cultural, devenind, la rândul lor, repere ale discursului național. Ca parte din tezaurul restituit în 1956, fiecare piesă, mai mică sau mai mare, păstrată în integralitate sau doar fragment, vorbește în egală măsură despre timpurile în care a fost realizată, dar și despre timpurile moderne în care a fost recuperată și integrată în mediul muzeal.
Profitând de multivalența spațiului expoziției Tezaur Istoric, care oferă un cadru optim memoriei noastre subiective, am punctat și numeroasele transformări politice care, în ultimii 110 ani, au marcat destinul tezaurului trimis la Moscova. Aflate la intersecția dintre aur, istorie și document, câteva dintre obiectele revenite în 1956 au devenit astfel, repere materiale ale unor narațiuni fragmentare, evocând, de asemenea, amintirea tulburătoare și persistentă a unor plecări, a unor reveniri și a unei încă apăsătoare absențe.
Expoziția, deschisă la MNIR în perioada 25 noiembrie 2026 – 25 mai 2027, este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea Arhive Diplomatice, Muzeul Național de Artă al României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Biblioteca Națională a României, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Filme și Arhivele Naționale ale României.
Vă așteptăm!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.



𝐍𝐨𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐫𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐌𝐞𝐧𝐝𝐞 𝟑𝟖. 𝐌𝐨𝐝𝐞𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟑𝟎. 𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐳𝐚̆






𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳
𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞
Piesa a făcut parte din 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑃𝑎𝑝𝑎𝑧𝑜𝑔𝑙𝑢, adăugând un reper important în istoricul său.
𝐔𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢
𝐔𝐧 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: D. Bondoc, 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. Muzeul Olteniei Craiova, Craiova, 2000, p. 43, nr. 34; D. Bondoc, în R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., 𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒, Craiova, 2013, p. 83.
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: Rarități din colecția Muzeului Olteniei. Catalog de expoziție, Craiova, 2013, p. 83.
𝐓𝐞𝐱𝐭/







„𝐌𝐢𝐥𝐯𝐮𝐬 𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭” – 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮
𝐂𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆, str. Cetății nr. 1, Sibiu
𝟏𝟖 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 – 𝟏𝟓 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

A plecat în Noua Guinee să colecționeze fluturi, dar a ajuns el însuși parte dintr-o poveste de colecție... Una cu un final cât se poate de neașteptat!
La puțin timp după publicarea descrierii acestei specii, un alt entomolog german pasionat, Carl von Hagen, a fost trimis în misiune în Noua Guinee de către Muzeul de Istorie Naturală al Universității Harvard.
În cartea sa “Still Life: Adventures in Taxidermy” (2011), Melissa Milgrom amintește modul în care s-a terminat aventura lui von Hagen în Noua Guinee: în cursul anului 1900, acesta a dispărut, ulterior aflându-se că a fost capturat de un trib de băștinși canibali care l-au... consumat!






Secţia de Știinţele Naturii /Természettudományi osztály
Marți – duminică | 09:00–16:00
Látogatási program: Kedd – vasárnap | 09:00–16:00