Se afișează postările cu eticheta Expoziţii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Expoziţii. Afișați toate postările

joi, 19 noiembrie 2026

Deschiderea expoziției „Din istoria unei absențe. Obiecte de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956”

 

Deschiderea expoziției „Din istoria unei absențe. Obiecte de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956”


Ne face plăcere să anunțăm vernisajul expoziției „Din istoria unei absențe. Obiecte de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956”. Evenimentul va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2026, începând cu ora 17:30, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12.


Integrat în discursul muzeal consacrat al Tezaurului Istoric, de aproape 55 de ani printre cele mai longevive expoziții din spațiul muzeal românesc, acest demers dezvoltă unul dintre firele narative ale ansamblului de nenumărate povești împletite și intersectate aici. Atenția noastră s-a concentrat asupra obiectelor de aur din Tezaurul României trimis la Moscova și restituit parțial în 1956, pășind ușor și în lumea de dinainte de 1916 din care acestea au făcut parte.


Spre deosebire de câteva tezaure sau piese celebre intrate în conștiința publică și în literatura de specialitate încă dinainte de 1916, cum ar fi de exemplu Tezaurul de la Pietroasa (Cloșca cu puii de aur), multe dintre aceste obiecte au ajuns în muzeu fără informații privind originea, contextul descoperirii sau apartenența la colecții anterioare. Integrarea lor inițială în expoziția Tezaur Istoric s-a realizat pe baza indiciilor oferite de forma și alcătuirea lor. Ordonate cronologic, ele au putut fi admirate aici încă din 1972. Prin cercetarea recentă a consemnărilor păstrate în arhivele instituțiilor de la care muzeul a preluat patrimoniul inițial am putut reconstitui, în mare parte, grupul foarte restrâns al obiectelor de aur restituite în 1956. S-au recuperat astfel, fragmente importante atât din biografia individuală a fiecărui artefact, cât și din istoria grupului, ca parte a Tezaurului restituit.


Privind obiectele, întrezărim o serie de nuanțe care oferă indirect informații despre o lume de la cumpăna de veacuri, în care universul muzeal începea să fie guvernat de reguli proprii și în care pasiunea pentru istorie și antichități devenea treptat oficial reglementată. Un artefact antic cu un decupaj modern și alte câteva fragmente din acesta sugerează o intervenție la limită din partea autorităților – sau a unor erudiți comisari ai antichităților – care au reușit în cele din urmă să îl salveze. Unele piese, la prima vedere disparate, depun mărturie despre tezaure preistorice care, judecând după contextele arheologice documentate pentru alte descoperiri asemănătoare, ar putea îmbogăți istoria aurului din acea perioadă. 

Micile podoabe ale Antichității Clasice reînvie imaginea „excursiunilor arheologice”. Totodată, câteva dintre podoabele bisericești evocă, încă o dată, generozitatea ctitorilor și rememorează un timp de efervescență intelectuală și administrativă din secolul al XIX-lea, când acestea au fost integrate în patrimoniul cultural, devenind, la rândul lor, repere ale discursului național. Ca parte din tezaurul restituit în 1956, fiecare piesă, mai mică sau mai mare, păstrată în integralitate sau doar fragment, vorbește în egală măsură despre timpurile în care a fost realizată, dar și despre timpurile moderne în care a fost recuperată și integrată în mediul muzeal.


Profitând de multivalența spațiului expoziției Tezaur Istoric, care oferă un cadru optim memoriei noastre subiective, am punctat și numeroasele transformări politice care, în ultimii 110 ani, au marcat destinul tezaurului trimis la Moscova. Aflate la intersecția dintre aur, istorie și document, câteva dintre obiectele revenite în 1956 au devenit astfel, repere materiale ale unor narațiuni fragmentare, evocând, de asemenea, amintirea tulburătoare și persistentă a unor plecări, a unor reveniri și a unei încă apăsătoare absențe.


Expoziția, deschisă la MNIR în perioada 25 noiembrie 2026 – 25 mai 2027, este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea Arhive Diplomatice, Muzeul Național de Artă al României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Biblioteca Națională a României, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Filme și Arhivele Naționale ale României.


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Interiorul caselor ceangăiești

 

Interiorul caselor ceangăiești


La populația ceangăiască din zona etnografică Săcele, respectiv ca și în nord-estul subzonei Bârsa de Sus, interiorul caselor tradiționale țărănești era relativ asemănător cu cel săsesc sau românesc.
În prima încăpere în care se intra se afla o vatră cu un horn trapezoidal sprijinit pe două bârne groase fixate în unghi drept. Fumul ducea în pod. În această încăpere mobilierul era unul relativ simplu: masă, bănci, câteodată și un pat, mai ales dup ce camera mare a devenit cameră de primire.


Pe lângă atenția acordată mobilierului pictat, o atenție deosebită s-a acordat și țesăturilor decorative. Patul era acoperit cu perne până sus la grindă. Ulterior au apărut două paturi, dispuse paralel care ocupau colțurile dinspre stradă ale încăperii. În continuarea patului, se mai așeza un al doilea pat, fără ca acesta să fie împodobit în mod special. Găteala patului consta dintr-o saltea de paie (szalmazsák), deasupra căreia se așternea un cerceaf (lepedő) cu margine dantelată. Peste acesta se așeza o altă cuvertură, din cânepă sau bumbac, bogat ornamentată cu fire de bumbac roșu și albastru. Deasupra urmau trei stive de perne lungi ale căror față îngustă era în întregime împodobită cu motive țesute și apoi cusute.


(Sursă text: Țara Bârsei, vol. II, Editura Academiei RSR, București, 1974. În fotografie interior ceangăiesc din zona Șaptesate, sf. sec. XIX–înc. sec. XX, prin amabilitatea prof. Gyula Hochbauer, Săcele.)

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

𝐒𝐚𝐫𝐜𝐨𝐟𝐚𝐠𝐮𝐥 𝐭𝐨𝐦𝐢𝐭𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐨𝐬

 

𝐒𝐚𝐫𝐜𝐨𝐟𝐚𝐠𝐮𝐥 𝐭𝐨𝐦𝐢𝐭𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐨𝐬


Fila de astăzi o dedicăm unui monument deosebit, aflat în Micul Parc, în Lapidariumul din vecinătatea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Vorbim despre un sicriu de marmură cu inscripție în limba greacă. Este așa numitul Sarcofag al tomitanului Alexandros, descoperit în anul 1959, pe strada Cuza Vodă, cu ocazia unor lucrări civile. A fost spart încă din antichitate, astfel că astăzi se poate vedea doar relieful ce îl reprezintă pe defunctul ce i-a dat numele. Inscripția aflată pe latura lungă frontală a fost tradusă astfel: „Salutare, trecătorule! Alexandros, fiul lui Zmaragdos, din tribul Oinopes, binefăcător, a făcut sarcofagul, pentru el și pentru soția lui Kyrilla, fiică a lui Philocles…”.


Monumentul a fost datat în timpul dinastiei Severilor, undeva la finele secolului II – începutul sec.III p.Chr, o perioadă de puternică dezvoltare a urbei, care a ajuns să dobândească supranumele de “prea strălucită metropolă a Pontului Stâng”. Se prespune că în latura stângă, opusă reliefului lui Alexandros, s-a aflat bustul soției Kyrilla, dar acea parte a monumentului a fost spartă, probabil, încă din antichitate. Pe monument se regăsește și imaginea Meduzei, simbol al metamorfozei și protectoare a mormintelor.


Fără îndoială, Alexandros a fost un om de seamă al cetății, bogat și implicat în viața orașului (“binefăcător”),și care făcea parte din tribul Oinopes, unul din triburile Miletului, identificate la Tomis. El și-a permis luxul de a comanda un sarcofag impresionant, realizat pe bani grei, din marmură de cea mai bună calitate, adusă din Grecia mama.


Cuvântul „sarcofag” se traduce din greaca veche ca „devorator de carne”, fiind compus din sarkos (carne) și phagein (a mânca, a devora) Denumirea se datora unei credințe din antichitate potrivit căreia o piatră calcaroasă, luată dintr-o anume carieră din zona Troiei (Nord Vestul Turciei de astăzi), ar fi avut proprietatea de a accelera descompunerea trupurilor. Ulterior, termenul s-a generalizat însemnând pur și simplu sicriu de piatră.


Tribul Oinopes, din care a făcut parte defunctul, era unul dintre cele șase triburi grecești miletiene atestate la Tomis (celelalte erau Aigikoreis. Argadeis. Geleontes. Hopletes și Boreis. În vremea lui Alexandros al lui Zmaragdos, la Tomis, a existat și un al șaptelea trib, cel al romanilor, noii cuceritori ai lumii civilizate. Tribul Oinopes era format din oameni bogați, cei mai mulți specializați în importul și exportul de vin (oinos).


𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐀𝐭𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐍𝐨𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐫𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐌𝐞𝐧𝐝𝐞 𝟑𝟖. 𝐌𝐨𝐝𝐞𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟑𝟎. 𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐳𝐚̆ 𝐑𝐞𝐜𝐞𝐩𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐟𝐮𝐳𝐨𝐫. 𝐃𝐞𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐫 – 𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐋𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚, 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐧𝐨.𝟏𝟓. (𝟏𝟗𝟑𝟎)


https://minac.ro/19-noiembrie-sarcofagul-tomitanului.../

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Obiect din lemn de sânger

 



Obiect din lemn de sânger (tare și greu), utilizată pentru apărare (dovadă măciulia din capăt), „mânatul” animalelor mari, ca măgarii și ca proptea ziua, când păstorii stăteau în picioare sprijiniți în ea. De altfel, utilitatea de toiag (proptea) este reliefată de mânerul delimitat de două proeminențe și ușoara uzură și ascuțire din partea care a atins pământul. Noaptea, păstorii înfigeau bâta oblic în pământ, puneau o țesătură, și o utilizau ca suport pentru cap, în timpul somnului.


Doi șerpi afrontați sunt sculptați în relief, demonstrând adaptarea decorului la forma alungită a obiectului. Șarpele are simbolistica de apărător al casei și oamenilor. Ochii șerpilor sculptați sunt reliefați prin intarsia cu două cuișoare din cositor.


Variante ale bâtei ciobănești sunt bastonul care etala rangul (ex: bastonul de mareșal) și toiagul de mort (se considera că apără decedatul și „pe lumea cealaltă” și se dădea de pomană peste sicriu). Acestea nu aveau măciulia proeminentă a bâtei ciobănești, erau mai subțiri și mai ascuțite în partea opusă mânerului.


Bâtă ciobănească (secolul al XIX-lea) - Colecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Țăranului Român.

miercuri, 18 noiembrie 2026

Istoria unei națiuni văzută prin medaliile sale. Colecția Anton Ioan Măzărianu

 

Istoria unei națiuni văzută prin medaliile sale.
Colecția Anton Ioan Măzărianu


Al doilea proiect expozițional dezvoltat de Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra-Neamț în colaborare cu domnul Anton Măzărianu aduce în fața publicului vizitator un număr impresionant de medalii și plachete; este vorba de circa 500 de piese ce acoperă o perioadă de peste 150 de ani de istorie a românilor.


De ce o altă expoziție de medalii?


Aspirația spre nemurire, dorința de a scăpa de uitare nu și-au găsit niciodată o întrupare mai bună decât medalia. Prin calitatea metalului din care este realizată, prin dimensiune, medalia reprezintă o modalitate la îndemănă de a spune o poveste scăpând distrugerilor la care pot fi supuse monumetele, spre exemplu.
Medalia poate păstra și transmite pentru nenumărate generații amintirea vieților trecute și a faptelor importante din istorie; ea reprezintăo oglindă a timpului reflectând întreg spectrul vieții umane.


Medaliile au fost bătute practic cu orice ocazie –medalii comemorative, pentru momente vesele sau triste, medalii religioase ... pe lângă medalii au existat medalioane, jetoane etc bătute în aur, argint sau bronz.


Sintetizând, medalia are o triplă importanță, ea reprezintă deopotrivă un izvor istoric, o manifestare artistică dar și un obiect de colecție.


Colecționarea de medalii oferă oportunitatea de a fi angrenat în practicarea unui hobby global deoarece medaliile au fost bătute peste tot în lume.


Dar colecționarul de medalii este deopotrivă un pasionat de istorie și un gardian al memoriei.


În cazul expoziției de față subiectul este istoria națională marcată decisiv de personalități ca Alexandru Ioan Cuza, Carol I și regina Elisabeta, Ferdinad I și regina Maria, Carol al II-lea sau regele Mihai.


Prin urmare ne aflăm în fața unei incursiuni în trecutul neamului românesc plecând de la medaliile emise în timpul regilor României.
Centrul de greutate al expoziției este reprezentat de perioada domniei regelui Carol I; din valorosul material medalistic expus, amintim:


- Urcarea pe tron a Principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen, 1866;
- Căsătoria domnitorului Carol cu Principesa Elisabeta de Wied, 1869;
- Proclamarea Regatului, 1881;
- Aniversarea a 35 de ani de domnie a regelui Carol I şi a 20 de ani de la proclamarea Regatului - 1901
- Piesele emise cu prilejul anului jubiliar 1906 – „Intrarea în țară a M. S. Domnitorului”, podurile peste Dunăre, „Aniversarea a 40 ani de domnie a regelui Carol I şi a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani - "Părinţilor neamului românesc - Traian şi Carol” , „Expoziția generală Română";
- Piesele emise cu ocazia încheierii Tratatului de la București din 1913.


Colecția include, de asemenea, piese emise în timpul domniei regelui Ferdinand I, dedicate unor momente politice și militare definitorii ale epocii, precum intrarea României în Primul Război Mondial, cooperarea româno-franceză, figura reginei Maria a României și Centenarul Tudor Vladimirescu. Din perioada domniei regelui Carol al II-lea se remarcă emisiunile consacrate aniversării a 70 de ani ai Casei Domnitoare, participării la Expoziția Internațională de la Paris, manifestării „Luna Bucureștiului”, primei aniversări a Constituției din 1938, Bisericii Domnești din Bușteni și Regimentului Pionierilor de Gardă. Totodată, repertoriul cuprinde piese aferente domniei regelui Mihai I, care comemorează Semicentenarul reintegrării Dobrogei, Centenarul Carol Davila, Centenarul învățământului medical românesc, precum și teme legate de ansamblul Stella Maris și organizația FIDAC.


Cea mai veche piesă expusă este o medalie datată 1789 dedicată bătăliei de la Focșani (în cadrul războiului ruso-austro-turc, 1787-1792) dintre armatele Imperiului Otoman și cele austro-țariste; cea mai recentă piesă este o medalie comemorativă dedicată Centenarului anului revoluționar 1848.


În cadrul expoziței există o secțiune dedicată exclusiv pieselor realizate din argint.


Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 12.00 la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț.


Expoziția va putea fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2027.


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

marți, 17 noiembrie 2026

𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳

 



𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 - 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞


𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳
𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎-𝐶𝑒𝑙𝑒𝑖, 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑎 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑒𝑖


Unele obiecte de patrimoniu păstrează, chiar și în forma lor fragmentară, mărturii valoroase despre arta și simbolistica lumii antice. Un astfel de exponat se regăsește în colecțiile Muzeului Olteniei Craiova: un fragment de bronz provenit de la o statuie romană de mari dimensiuni, descoperit la Sucidava-Celei.


𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞
Cu o lungime de 𝟒𝟎 𝐜𝐦, fragmentul a fost realizat prin tehnica cerii pierdute, utilizată în Antichitate pentru turnarea obiectelor din bronz. Forma sa a fost interpretată fie ca 𝐮𝐧 𝐟𝐚𝐥𝐝 𝐭𝐨𝐫𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐭𝐢𝐞, fie ca 𝐮𝐧 𝐦𝐚̆𝐧𝐮𝐧𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐥𝐠𝐞𝐫𝐞, atribut asociat lui Iupiter sau unui împărat roman reprezentat în ipostază jupiteriană.


Piesa a făcut parte din 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑃𝑎𝑝𝑎𝑧𝑜𝑔𝑙𝑢, adăugând un reper important în istoricul său.


𝐔𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢
Pe suprafața bronzului se observă perforații și locașuri dreptunghiulare, unele posibil realizate pentru o mai bună fixare a piesei. Alte perforații au apărut ca urmare a proceselor de deteriorare și coroziune.
Inițial acoperită de o patină verzui-închisă, piesa a căpătat, în urma curățării, o culoare arămie, care îi evidențiază astăzi detaliile.


𝐔𝐧 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢
Astăzi, piesa poate fi admirată în expoziția permanentă „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, în sala „ 𝐶𝑜𝑙𝑢𝑚𝑛𝑎 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑇𝑟𝑎𝑖𝑎𝑛”. 


𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: D. Bondoc, 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. Muzeul Olteniei Craiova, Craiova, 2000, p. 43, nr. 34; D. Bondoc, în R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., 𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒, Craiova, 2013, p. 83.


𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: Rarități din colecția Muzeului Olteniei. Catalog de expoziție, Craiova, 2013, p. 83.


𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨 (expoziția permanentă): Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.


#MuzeulOlteniei #PatrimoniuArheologic #Sucidava #IstorieRomana #OlteniaRediviva

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Breasla argintarilor din Brașov

 




Breasla argintarilor din Brașov


Despre breasla argintarilor și a aurarilor din Brașov stim că a luat ființă în anul 1511. Sediul breslei a fost inițial Bastionul Postăvarilor, însă după ce acesta a fost cedat postăvarilor, argintarii și-au construit un nou bastion în spațiul dintre Poarta Vămii (Str. Mureșenilor) si Poarta Principală (Republicii- zona Modarom). Acest bastion a fost demolat în anul 1886.


Meșterii argintari din Brașov au devenit renumiți în întreaga Transilvanie pentru calitatea operelor de artă care ieșeau din mâna lor. Pe lângă bijuterii și accesorii, aceștia lucrau și obiectele de cult folosite în biserici. Din documente de arhivă aflăm despre numeroasele comenzi făcute către acesată breaslă din partea domnitorilor din Țara Românească și Moldova, în special ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.


Celebră a rămas în timp familia de argintari sași May, care a transmis din generație în generație arta potirelor, unice prin migala execuției.


La Muzeul Civilizației Urbane a Brasovului puteți afla povestea breslașilor brașoveni si puteți admira și aceste obiecte de podoabă lucrate de către breasla argintarilor.


Sursă text: Ghidul Muzeului de Etnografie Brașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII

 

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) deschide expoziția „De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII”, disponibilă pentru public începând cu 19 noiembrie 2026.


De-a lungul secolelor, aurul și argintul au fost mai mult decât simple metale prețioase. Strălucirea, raritatea și durabilitatea lor le-au transformat în simboluri ale bogăției, puterii și prestigiului, dar și în materiale prin care oamenii și-au exprimat credința, identitatea și aspirațiile.


Ce face însă ca un obiect să fie de mare preț? Este valoarea metalului din care a fost realizat, măiestria meșterului, prestigiul celui care l-a comandat sau povestea pe care obiectul a păstrat-o de-a lungul secolelor? Pornind de la aceste întrebări, expoziția propune o incursiune în universul obiectelor din metale prețioase care au însoțit viața oamenilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Podoabe, accesorii vestimentare, vase de masă, obiecte liturgice și piese descoperite în tezaure ilustrează diversitatea funcțiilor și semnificațiilor atribuite aurului și argintului. Printre numeroasele piese unicat prezentate în cadrul expoziției se numără: pocalul Nusbächerpokal intrat în colecția Muzeului Național de Istorie a României în anul 2024, paftaua de aur din necropola princiară de la Curtea de Argeș, precum și panaghiarul de la Mănăstirea Snagov. Aceste obiecte remarcabile oferă prilejul unei întâlniri directe cu măiestria artistică și cu universul simbolic al epocii, ilustrând statutul aparte pe care metalele prețioase l-au avut în viața politică, socială și religioasă.


Expoziția, care face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Din mâna orfevrului”, în cadrul căruia va fi explorat domeniul fascinant al metalelor prețioase, este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Județean Mureș, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul Județean Buzău și Complexul Național Muzeal Curtea Domnească – Târgoviște.


Invităm publicul să viziteze această expoziție spectaculoasă, deschisă la MNIR, din 19 noiembrie 2026 până pe 14 martie 2027, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

luni, 16 noiembrie 2026

Simpozionul Științific „BIOLOGIA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ” ediţia a XXIV - a

 

COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII „ION BORCEA” BACĂU
organizează în perioada
19-20 noiembrie 2026


Simpozionul Științific
„BIOLOGIA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ”
ediţia a XXIV - a


Simpozionul „Biologia şi dezvoltarea durabilă” este deja o tradiţie în viaţa ştiinţifică şi culturală a Bacăului, în acest an ajungând la ediţia a XXIV - a. 


Temele generale în cadrul cărora se vor desfăşura discuţiile sunt:
• Diversitatea organismelor acvatice
• Diversitatea organismelor terestre
• Genetică şi biotehnologii
• Protecția mediului
• Geologie și paleontologie
• Muzeologie, muzeografie, proiecte și educație muzeală
• Astronomie


Alături de specialiştii instituţiei noastre, vor fi prezenţi la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Bacău cercetători, muzeografi, doctori şi doctoranzi, precum şi profesori universitari din instituţii de prestigiu din ţară şi din Republica Moldova (Chișinău). 


Ne vor onora cu prezenţa specialişti de frunte ai biologiei româneşti:
Prof. dr. Gogu Ghiorghiţă – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă
Prof. Emerit dr. Ionel Andriescu – Universitatea „Al. I. Cuza” Iași
Prof. Emerit dr. Ioan Moglan – Universitatea „Al. I. Cuza” Iași


Simpozionul se va desfășura, după următorul program:


JOI – 19 Noiembrie 2026
09:00-10:00 – Primirea invitaților
10:00 – Deschiderea oficială a Simpozionului Ştiinţific „Biologia şi dezvoltarea durabilă”, ediţia a XXIV- a
10:30-12:00 – Prezentarea lucrărilor în plen
12:00-13:00 – Prezentarea posterelor
13:00-14:00 – Pauză
14:00-19:00 – Prezentarea lucrărilor 


VINERI – 20 Noiembrie 2026
10.00 – Vernisajul expoziţiei temporare „50 de ani cu ochii către stele – Expoziție aniversară de fotografie, care marchează 10 ani de la redeschiderea Observatorului Astronomic pentru public - prezintă Gabriel Rotaru, inspector de specialitate
11:00-14:00 – Vizitarea expoziţiilor permanente de la Vivariul Bacău.
14:00-18:00 – Concluzii – Încheierea manifestării.


Cu deosebită considerație,
Manager,
dr. Gabriela Gurău

 

Sursa informațiilor COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII „ION BORCEA” BACĂU.

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂

 

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 16:30, la un eveniment cultural dedicat istoriei Portului Constanța. Manifestarea, care va reuni vernisajul unei expoziții foto-documentare și lansarea volumului „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, autori Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu, va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța.


Anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la începerea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a Portului Constanța, moment marcat în prezența Regelui Carol I. A fost începutul unei etape importante în evoluția orașului, care își contura tot mai clar destinul de oraș-port și devenea un reper economic și comercial al regiunii.


Programul manifestării, prin care dorim să celebrăm debutul lucrărilor de modernizare și extindere a Portului Constanța, cuprinde vernisajul unei expoziții foto-documentare, realizată de membrii Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța. 


Imaginile de epocă, integrate proiectului curatorial, vor dezvălui înfățișarea portului de altădată, etapele evoluției sale și rolul pe care l-a avut în dezvoltarea Constanței, reprezentând o călătorie vizuală prin istoria unuia dintre cele mai importante simboluri ale orașului nostru. 


În continuarea evenimentului, va fi lansat volumul bilingv „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu. Lucrarea reunește informații istorice, documente de arhivă, fotografii, hărți, planuri, precum și numeroase cărți poștale ilustrate, din colecțiile personale ale autorilor, alcătuind o oglindire vizuală și documentară a evoluției portului de-a lungul timpului.


Vă așteptăm să (re)descoperim împreună povestea Portului Constanța, așa cum a fost surprinsă în imaginile și mărturiile unei istorii de 130 de ani!


https://minac.ro/portul-constanta-130-de-ani-de-istorie.../

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„𝐌𝐢𝐥𝐯𝐮𝐬 𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭” – 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮

 

„𝐌𝐢𝐥𝐯𝐮𝐬 𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭” – 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮


Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal, prin Muzeul de Istorie Naturală, invită publicul, în perioada 1𝟖 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 – 𝟏𝟓 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, să descopere expoziția „Milvus Photocontest”, care 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟒𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆.


Milvus Photocontest, aflat la 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝟏𝟕, este cel mai longeviv și important concurs de fotografie de natură din România și promovează numeroși fotografi și imagini extraordinare. Competiția este deschisă amatorilor și profesioniștilor din toată lumea, iar expoziția prezintă imaginile finaliste și câștigătorii din acest an.


Ediția din 2026 cuprinde patru categorii: „𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆”, „𝐀𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐚̆𝐥𝐛𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞”, „𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚” 𝐬̦𝐢 „𝐉𝐮𝐧𝐢𝐨𝐫”, aceasta din urmă fiind dedicată tinerilor fotografi. Tematica include peisaje, plante, ciuperci și animale sălbatice, de la detalii surprinse prin macrofotografie până la comportamente și scene din habitatele naturale.


Fotografiile ne invită să privim mai atent lumea vie: să observăm un comportament, să descoperim un detaliu sau să explorăm un peisaj prin perspectiva celui care l-a surprins. Fiecare imagine este rezultatul unei întâlniri cu natura, al răbdării și al alegerii unui moment care merită împărtășit.


Lucrările selectate îmbină expresivitatea artistică și observarea atentă a naturii, trezind curiozitatea față de viețuitoare și mediile lor de viață. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐬𝐞 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐞𝐥𝐞 și completează vizita la Muzeul de Istorie Naturală, invitând la observarea și descoperirea naturii prin fotografie.


Concursul este organizat de 𝐆𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐌𝐢𝐥𝐯𝐮𝐬 𝐬̦𝐢 𝐅𝐨𝐫𝐨𝐧𝐚 (𝐎𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐅𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚), 𝐜𝐮 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐑𝐞𝐰𝐢𝐥𝐝𝐢𝐧𝐠 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚.


𝐂𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆, str. Cetății nr. 1, Sibiu
𝟏𝟖 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 – 𝟏𝟓 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔


𝐂𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐌𝐍𝐁: 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚 𝐒𝐚𝐬𝐮


#MilvusPhotocontest #FotografieDeNatură #GrupulMilvus #FORONA #RewildingRomânia #MuzeulDeIstorieNaturalăSibiu #MuzeulNaționalBrukenthal #Sibiu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu.

Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)

 

Exponatul săptămânii: „Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)”


Ceremonialul nunții desfășurat în satul tradițional românesc este un prilej ca mirii să îmbrace cele mai frumoase costume populare, pregătite din vreme pentru acest moment.


Cămașa bărbătească prezentată astăzi provine din Bistrița-Năsăud, una din zonele etnografice în care s-au îmbrăcat la nuntă costume tradiționale spectaculoase prin componență, decor, cromatică și accesorii.


Cămașa este țesută din pânză groasă de bumbac, având o croială amplă, guler răsfrânt și mâneci largi.


Decorul floral, realizat prin broderie cu mărgele policrome specifică zonei, este dispus pe umeri și guler. La îmbinarea mânecilor, în zona umerilor, este realizată o broderie pe crețuri cu rol funcțional. Gura cămășii, poalele și baza mânecilor sunt decorate prin tighelare, decor asociat cu „colțișori” lucrați cu croșeta din bumbac verde și fir metalic auriu. Pe marginea gulerului, mânecilor și poalelor este aplicată dantelă croșetată cu motive florale.


Numeroasele tehnici de lucru prin care a fost decorată cămașa ne arată nevoia celei care a confecționat-o de a face dovada talentului în arta broderiei.


Cămașa bărbătească de mire din Bistrița-Năsăud poate fi admirată în expoziția temporară „Nunta la români” deschisă recent la Muzeul de Artă Populară Constanța.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

A plecat în Noua Guinee să colecționeze fluturi, dar a ajuns el însuși parte dintr-o poveste de colecție... Una cu un final cât se poate de neașteptat!

 



A plecat în Noua Guinee să colecționeze fluturi, dar a ajuns el însuși parte dintr-o poveste de colecție... Una cu un final cât se poate de neașteptat!

Naturalistul nu este mereu cel care colectează, ci uneori... cel care este colectat!  

Etichetele unor exemplare aflate în colecțiile de științe naturale ne amintesc uneori de întâmplări inedite petrecute în vremuri de mult apuse... Este și cazul unui exemplar de Parthenos aspila Honrath, 1888 capturat în urmă cu aproape 120 ani, aflat în colecția realizată de Franz Salay, primul conservator al colecțiilor de lepidoptere de la Muzeul de Istorie Naturală din București. 

Relativ frecvent întâlnită în apropierea râurilor care travesează pădurile tropicale umede din nord-estul insulei Noua Guinee și arhipelagul Bismark, Parthenos aspila este o specie diurnă endemică descoperită destul de târziu. Ea a fost descrisă la sfârșitul secolului al XIX-lea de Eduard Gustav Honrath (1837-1893), comerciant de artă și entomolog amator berlinez.

La puțin timp după publicarea descrierii acestei specii, un alt entomolog german pasionat, Carl von Hagen, a fost trimis în misiune în Noua Guinee de către Muzeul de Istorie Naturală al Universității Harvard. 

Chiar dacă șansa i-a oferit lui von Hagen posibilitatea să observe în natură și să colecteze fluturi atât de rari și de spectaculoși, la un moment dat el a aflat pe propria piele că uneori viața unui colecționar de insecte, în special în regiuni încă insuficient explorate, nu este tocmai lipsită de riscuri. 

În cartea sa “Still Life: Adventures in Taxidermy” (2011), Melissa Milgrom amintește modul în care s-a terminat aventura lui von Hagen în Noua Guinee: în cursul anului 1900, acesta a dispărut, ulterior aflându-se că a fost capturat de un trib de băștinși canibali care l-au... consumat!

În urma sa – mărturie a unei pasiuni extraordinare pentru fluturi – von Hagen a lăsat un număr important de exemplare capturate care îmbogățesc în prezent câteva colecții norocoase din Europa și America de Nord. 

Muzeul Antipa păstrează în colecțiile sale un astfel de exemplar, mărturie a sacrificiilor care sunt uneori necesare pentru a intra în posesia unui fluture dintr-o specie deosebit de rară.
 
 
 
 

duminică, 15 noiembrie 2026

#MINERAL EXPO – Fascinația pietrelor prețioase revine la Cluj-Napoca!

 

#MINERAL EXPO – Fascinația pietrelor prețioase revine la Cluj-Napoca!


**4–6 decembrie 2026 | Muzeul de Artă Cluj-Napoca**


În luna cadourilor, când magia sărbătorilor de iarnă ne îndeamnă să redescoperim frumusețea și să oferim daruri cu semnificație, **Mineral Expo revine la Cluj-Napoca, în perioada 4–6 decembrie 2026, în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca.**


Acest parteneriat aduce împreună două universuri complementare – arta și știința –, oferind publicului ocazia de a descoperi frumusețea și diversitatea patrimoniului mineralogic într-un spațiu dedicat valorilor culturale și artistice.


Evenimentul propune o incursiune fascinantă în universul mineralelor, al cristalelor și al pietrelor prețioase și semiprețioase, acolo unde natura devine cel mai spectaculos creator de forme, culori și contraste.


**Vedeta acestei ediții, în spiritul sărbătorilor de iarnă, este o turmalină spectaculoasă**, remarcabilă prin jocul său cromatic, în care nuanțele de roz și verde se întâlnesc într-o combinație naturală deosebită. O adevărată bijuterie creată de natură, care transformă timpul geologic în frumusețe și emoție.


Unul dintre cele mai apreciate minerale în lumea bijuteriilor, turmalina impresionează prin extraordinara sa diversitate cromatică. Exemplarul prezentat la Mineral Expo atrage privirea prin contrastul natural al culorilor și eleganța cristalului șlefuit, ilustrând într-un mod spectaculos bogăția și diversitatea mineralogică a Pământului.


Dincolo de valoarea estetică, fiecare mineral poartă o poveste despre istoria planetei noastre. În preajma sărbătorilor, Mineral Expo propune publicului și o altă perspectivă asupra ideii de cadou: un cristal sau o piatră naturală nu reprezintă doar un obiect frumos, ci și o mărturie a unor procese geologice desfășurate de-a lungul milioanelor de ani. Fiecare piesă este expresia unor condiții naturale particulare, a unor transformări profunde și a unei istorii pe care geologia ne ajută să o descifrăm.


Vizitatorii vor avea ocazia să admire cristale și pietre prețioase, să descopere minerale deosebite, să întâlnească piese de colecție și să găsească inspirație pentru cadouri cu adevărat speciale.


Găzduirea Mineral Expo în spațiul Muzeului de Artă Cluj-Napoca creează un dialog special între patrimoniul artistic și frumusețea patrimoniului natural. Arta și geologia se întâlnesc prin aceeași fascinație pentru forme, culoare, structură și expresivitate, demonstrând că frumusețea poate avea numeroase limbaje. Muzeul devine astfel un spațiu al întâlnirii dintre cultură, știință și public, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi și aprecia universul mineralelor dintr-o perspectivă nouă.


Vă invităm la **Mineral Expo**, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în perioada **4–6 decembrie 2026**, pentru a descoperi frumusețea ascunsă în adâncurile Pământului și poveștile fascinante pe care cristalele le păstrează în structura lor.


**Pentru că unele dintre cele mai frumoase daruri nu sunt create de mâna omului, ci de natură, în milioane de ani.**

 

Sursa informațiilor Organizator Evenimente.

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I

 

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I


Am plăcerea să anunț deschiderea unei expoziții de arheologie, mai specială, concepută în detaliu împreună cu colegul și artistul plastic Andrei Scărlătescu, care poartă în măsură egală semnătură maestrului.


Expunerea este totdeauna rodul unor colaborari și a participării multor oameni aflați în umbră: gestionari, conservatori, prelucrare grafică, muncitori etc. Expozițiile sunt precum piesele de teatru, efemere.


Vă aștept să ne călcați pragul la vernisaj sau oricând vreți să vă bucurați sufletele pe perioada iernii.

 

Sursa informațiilor Ana Ilie.

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”

 

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”, organizată de Banca Națională a României (BNR) alături de Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, este specială pentru că transformă banii dintr-un simplu mijloc de schimb economic în mărturii istorice ale credinței și culturii întinse pe o perioadă de aproape 1.700 de ani.


De ce este unică această expoziție:


• O cronologie uriașă (17 secole): Acoperă evoluția simbolurilor și a mesajelor religioase de la primele monede bătute în epoca lui Constantin cel Mare (secolul al IV-lea), trecând prin perioada bizantină și evul mediu, până la emisiunile jubiliare contemporane.


• Piese rare din tezaurul BNR: Publicul poate admira piese extrem de valoroase din aur, argint și bronz din colecția Băncii Naționale a României, obiecte care rar ies încircuitul expozițional larg.


• Privire tehnică și artistică: Expoziția nu expune doar monedele în sine, ci și machetele și matrițele de batere, oferind vizitatorilor o înțelegere clară a procesului tehnologic prin care se creau aceste însemne monetare de-a lungul timpului.


• Reflexia istoriei spirituale: Monedele dezvăluie modul în care evenimentele politice, schimbările de regim și dogmele religioase s-au reflectat în miniatură pe metalul prețios, fiind purtătoare de propagandă, identitate și devoțiune.

 

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

sâmbătă, 14 noiembrie 2026

Poate o culoare să existe fără pigment?

 






Secţia de Știinţele Naturii /Természettudományi osztály

Poate o culoare să existe fără pigment?

Unele dintre cele mai spectaculoase nuanțe de albastru ale fluturilor nu provin din pigmenți, ci din structura microscopică a solzilor care acoperă aripile. 

Lumina este cea care creează aceste irizații uimitoare, iar culoarea pare să se schimbe odată cu unghiul din care privești.
Natura reușește uneori ceea ce pare magie.

Descoperiți acest fenomen în expoziția „Splendoare efemeră”.

Str. Horea nr. 24
Marți – duminică | 09:00–16:00

Létezhet szín pigment nélkül?

A lepkék legkáprázatosabb kék árnyalatai közül néhány nem pigmentekből ered, hanem a szárnyaikat borító pikkelyek mikroszkopikus szerkezetéből. 

Maga a fény hozza létre ezeket a lenyűgöző színjátékokat, és a szín aszerint változik, hogy milyen szögből nézzük.
A természetnek néha sikerül az, ami nekünk mágiának tűnik.
Fedezze fel ezt a jelenséget a „Tünékeny pompa. Egzotikus lepkék a Maros Megyei Múzeum gyűjteményéből” című kiállításunkon!

Természetrajzi Osztály – Horea u. 24. szám, Marosvásárhely
Látogatási program: Kedd – vasárnap | 09:00–16:00